17,784 matches
-
în figura alăturată, distanța dintre lentile trebuie să fie : a. 20 cm; b. 40 cm; c. 10 cm; d. 15 cm. Fig.2.28. 78 5. Despre efectul fotoelectric extern se poate afirma: a. se produce la orice frecvență a radiației incidente; b. lucrul mecanic de extracție nu depinde de natura metalului; c. intensitatea curentului fotoelectric nu depinde de fluxul radiațiilor incidente; d. efectul se produce practic instantaneu. 6. O radiație conține fotoni a căror energie este de 2,25eV . Lungimea
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
cm. Fig.2.28. 78 5. Despre efectul fotoelectric extern se poate afirma: a. se produce la orice frecvență a radiației incidente; b. lucrul mecanic de extracție nu depinde de natura metalului; c. intensitatea curentului fotoelectric nu depinde de fluxul radiațiilor incidente; d. efectul se produce practic instantaneu. 6. O radiație conține fotoni a căror energie este de 2,25eV . Lungimea de undă a acestei radiații este: a. 380nm; b. 500nm; c. 552nm; d. 723nm. 7. Pe catodul unei celule fotoelectrice
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
se poate afirma: a. se produce la orice frecvență a radiației incidente; b. lucrul mecanic de extracție nu depinde de natura metalului; c. intensitatea curentului fotoelectric nu depinde de fluxul radiațiilor incidente; d. efectul se produce practic instantaneu. 6. O radiație conține fotoni a căror energie este de 2,25eV . Lungimea de undă a acestei radiații este: a. 380nm; b. 500nm; c. 552nm; d. 723nm. 7. Pe catodul unei celule fotoelectrice se trimite un flux de fotoni, fiecare dintre ei având
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
de extracție nu depinde de natura metalului; c. intensitatea curentului fotoelectric nu depinde de fluxul radiațiilor incidente; d. efectul se produce practic instantaneu. 6. O radiație conține fotoni a căror energie este de 2,25eV . Lungimea de undă a acestei radiații este: a. 380nm; b. 500nm; c. 552nm; d. 723nm. 7. Pe catodul unei celule fotoelectrice se trimite un flux de fotoni, fiecare dintre ei având energia ε = 43,56 ·10-20 J. Lucrul de extracție a electronilor din catod este 2
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
un flux de fotoni, fiecare dintre ei având energia ε = 43,56 ·10-20 J. Lucrul de extracție a electronilor din catod este 2,3eV î1eV = 1,6 ·10 -19 J). Determinați: a. frecvența de prag a efectului fotoelectric; b. frecvența radiațiilor incidente; c. viteza maximă a fotoelectronilor emiși sub acțiunea radiațiilor incidente; d. valoarea tensiunii de stopare a fotoelectronilor de energie maximă. Se consideră: constanta Planck h = 6,625· 10-34 J · s sin 50° = 0,766, sin 25° = 0,422 1
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
43,56 ·10-20 J. Lucrul de extracție a electronilor din catod este 2,3eV î1eV = 1,6 ·10 -19 J). Determinați: a. frecvența de prag a efectului fotoelectric; b. frecvența radiațiilor incidente; c. viteza maximă a fotoelectronilor emiși sub acțiunea radiațiilor incidente; d. valoarea tensiunii de stopare a fotoelectronilor de energie maximă. Se consideră: constanta Planck h = 6,625· 10-34 J · s sin 50° = 0,766, sin 25° = 0,422 1. O rază de lumină pătrunde din aer în1 = 1) sub
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
podea. Înălțimea față de podea la care se află o sursă de lumină, pe peretele opus celui cu oglinda, astfel încât la mijlocul podelei să se formeze o pată luminoasă este: a. 1,8m; b. 1,5m; c. 1m; d. 0,6m. 4. Radiațiile ultraviolete care cad pe catodul unei celule fotoelectrice produc emisie de fotoelectroni. Dacă fluxul radiațiilor crește, iar frecvența radiațiilor este menținută constantă: a. viteza fotoelectronilor emiși de catod crește; b. numărul fotoelectronilor emiși de catod într-o secundă crește; c
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
celui cu oglinda, astfel încât la mijlocul podelei să se formeze o pată luminoasă este: a. 1,8m; b. 1,5m; c. 1m; d. 0,6m. 4. Radiațiile ultraviolete care cad pe catodul unei celule fotoelectrice produc emisie de fotoelectroni. Dacă fluxul radiațiilor crește, iar frecvența radiațiilor este menținută constantă: a. viteza fotoelectronilor emiși de catod crește; b. numărul fotoelectronilor emiși de catod într-o secundă crește; c. valoarea absolută a tensiunii de stopare crește; d. lucrul mecanic de extracție al fotoelectronilor scade
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
la mijlocul podelei să se formeze o pată luminoasă este: a. 1,8m; b. 1,5m; c. 1m; d. 0,6m. 4. Radiațiile ultraviolete care cad pe catodul unei celule fotoelectrice produc emisie de fotoelectroni. Dacă fluxul radiațiilor crește, iar frecvența radiațiilor este menținută constantă: a. viteza fotoelectronilor emiși de catod crește; b. numărul fotoelectronilor emiși de catod într-o secundă crește; c. valoarea absolută a tensiunii de stopare crește; d. lucrul mecanic de extracție al fotoelectronilor scade. 5. O parte din
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
este menținută constantă: a. viteza fotoelectronilor emiși de catod crește; b. numărul fotoelectronilor emiși de catod într-o secundă crește; c. valoarea absolută a tensiunii de stopare crește; d. lucrul mecanic de extracție al fotoelectronilor scade. 5. O parte din radiația emisă de o sursă de lumină monocromatică cu lungimea de undă λ = 450nm cade normal pe un mediu transparent, subțire, mărginit de două suprafețe perfect plane și paralele, iar altă parte cade pe suprafața unui catod de cadmiu cu lucrul
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
de cadmiu cu lucrul de extracție Lextr= 4,08eV. a. Descrieți figura de interferență realizată în lumină reflectată pe mediul transparent. b. Determinați frecvența de prag a efectului fotoelectric. c. Demonstrați dacă are loc emisia de fotoelectroni sub acțiunea acestei radiații de către catodul de cadmiu. d. Calculați viteza maximă a fotoelectronilor emiși sub acțiunea unei radiații cu λ = 250nm. 80 1. O persoană privește printr-o lentilă divergentă o literă dintr-o carte plasată la distanța d = 40cm de lentilă. Litera
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
în lumină reflectată pe mediul transparent. b. Determinați frecvența de prag a efectului fotoelectric. c. Demonstrați dacă are loc emisia de fotoelectroni sub acțiunea acestei radiații de către catodul de cadmiu. d. Calculați viteza maximă a fotoelectronilor emiși sub acțiunea unei radiații cu λ = 250nm. 80 1. O persoană privește printr-o lentilă divergentă o literă dintr-o carte plasată la distanța d = 40cm de lentilă. Litera se vede prin lentilă de trei ori mai mică. Convergența lentilei este: a. − 5m-1; b
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
menisc divergent cu razele R și 3R și indicele de refracție n = 3/2 este : a. -5; b. 4; c. ∞; d. -4. 81 7. Se iradiază cu fotoni o țintă de wolfram î L = 4,5eV). Lungimea de undă a radiației electromagnetice pentru care electronii smulși din wolfram au viteza maximă egală cu 0,1c este: a. 0,48nm; b. 480nm; c. 4,80nm; d. 500nm. Se consideră: viteza luminii în vid c = 3·108 m/ s constanta Planck h = 6
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
de undă λ = 0,6μm cade normal pe suprafața unei pelicule transparente și subțire, cu indicele de refracție n1 = 1,5. Aceasta este formată pe un suport care are indicele de refracție n2 = 1,55. Să se determine: a. frecvența radiației monocromatice. b.grosimea minimă a peliculei astfel încât, prin interferența luminii reflectate, să se obțină un maxim de intensitate. c. locul unde sunt localizate franjele obținute prin interferența razelor paralele d. grosimea minimă a peliculei aflată în aer, astfel încât, prin interferența
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
franje de interferență localizate pe pana optică; d. franje de interferență nelocalizate. 6. Pe o rețea de difracție, având lungimea porțiunii trasate L = 4,8cm și un număr de trăsături N=2·104, se transmite normal un fascicul paralel de radiații monocromatice cu lungimea de undă λ = 500nm. Numărul total de maxime care se formează este: a. 8; b. 7; c. 9; d. 6. 1. Unghiul dintre raza reflectată și cea refractată în incidența Brewster este: a. 45°; b. 90°; c
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
luminos este polarizat doar în ce privește direcția sa; b. vectorul luminos este perpendicular pe planul de incidență; c. una din direcțiile de vibrație ale vectorului luminos este predominantă. 7. Cu ajutorul rețelei de difracție se poate determina lungimea de undă a unei radiații a cărei valoare depinde de: a. constanta rețelei de difracție; b. sursa care emite radiația; c. distanța focală a lentilei utilizate. 1. Numărul de imagini pe care le poate vedea un observator ce se află într-o sală în care
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
incidență; c. una din direcțiile de vibrație ale vectorului luminos este predominantă. 7. Cu ajutorul rețelei de difracție se poate determina lungimea de undă a unei radiații a cărei valoare depinde de: a. constanta rețelei de difracție; b. sursa care emite radiația; c. distanța focală a lentilei utilizate. 1. Numărul de imagini pe care le poate vedea un observator ce se află într-o sală în care tavanul și doi pereți adiacenți sunt oglinzi este: a. 9; b. 8; c. 6. 2
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
facă în vârful suprafeței, opus punctului de incidență, este: a. 2; b. 3 1/2 ; c. 2 1/2 . 3. Un fascicul de lumină albă cade normal pe o rețea de difracție. Este posibil ca maximul de ordinul unu al radiației roșii să se suprapună cu maximul de ordinul doi al radiației violete ? a. nu; b. depinde de constanta rețelei; c. da. 4. Într-un bloc de sticlă cu ns= 1,50 există o mică bulă de gaz îng= 1,1
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
b. 3 1/2 ; c. 2 1/2 . 3. Un fascicul de lumină albă cade normal pe o rețea de difracție. Este posibil ca maximul de ordinul unu al radiației roșii să se suprapună cu maximul de ordinul doi al radiației violete ? a. nu; b. depinde de constanta rețelei; c. da. 4. Într-un bloc de sticlă cu ns= 1,50 există o mică bulă de gaz îng= 1,1) cu raza R = 1cm. Diametrul fasciculului paralel de lumină care poate
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
interfranja; b. intensitatea luminoasă a franjelor; c. interfranja și intensitatea luminoasă a franjelor. 6. Ordinul cel mai mare Kmax al spectrului de difracție pentru o rețea cu 500 trăsături /mm pe care cade la un unghi de incidență i = 30° radiația luminoasă λ = 5900Å este egal cu: a. 5.00; b. 5,08; c. 5,10. 7. Relația între interfranja i a unui dispozitiv interferențial în apă cu indicele de refracție n și interfranja în aer i0 este: a. i = i0
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
operatori umani, prin utilizarea de roboți industriali, trebuie să producă o serie de efecte favorabile, cum ar fi: • posibilitatea desfășurării, în condiții de securitate, a proceselor de producție în locurile cu condiții de muncă grele, respectiv în medii cu noxe, radiații, temperaturi ridicate, în activități care reclamă eforturi fizice intense etc. • asigurarea sau mărirea calității pieselor sau operațiilor realizate în aceste condiții; • mărirea productivității muncii prin scăderea timpilor auxiliari; • reducerea costurilor de producție. 2.5. Eficiența economică a automatizării și robotizării
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
sau nu. Un obiect este considerat steril dacă nu are pe suprafață microorganisme viabile. 1.2. ASEPSIA Principalele metode de sterilizare sunt: Sterilizarea prin căldură uscată sau umedă; Sterilizarea cu oxid de etilenă; Sterilizarea cu vapori de formol; Sterilizarea cu radiații ultraviolete; Sterilizarea cu radiații ionizante; Sterilizarea prin ultrasunete; Sterilizarea prin desicare; Sterilizarea prin filtrare. 1.2.1. STERILIZAREA PRIN CALDURA Este prima metodă folosită în decursul timpului pentru combaterea focarelor infecțioase. Acțiunea căldurii asupra microorganismelor se bazează pe degradarea ireversibilă
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
este considerat steril dacă nu are pe suprafață microorganisme viabile. 1.2. ASEPSIA Principalele metode de sterilizare sunt: Sterilizarea prin căldură uscată sau umedă; Sterilizarea cu oxid de etilenă; Sterilizarea cu vapori de formol; Sterilizarea cu radiații ultraviolete; Sterilizarea cu radiații ionizante; Sterilizarea prin ultrasunete; Sterilizarea prin desicare; Sterilizarea prin filtrare. 1.2.1. STERILIZAREA PRIN CALDURA Este prima metodă folosită în decursul timpului pentru combaterea focarelor infecțioase. Acțiunea căldurii asupra microorganismelor se bazează pe degradarea ireversibilă a structurilor proteice la
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
DE FORMOL Este practicată sporadic pentru instrumentarul ce se degradează la sterilizarea cu aer cald: tuburi de cauciuc și instrumentar de plastic. Tendința este de a înlocui acest procedeu cu altele mai eficiente (sterilizarea cu oxid de etilenă, sterilizarea cu radiații gamma) și mai puțin toxice. Procedeul este relativ simplu. Instrumentarul este expus vaporilor de formol în cutii metalice închise de tip Janet. Sertarele superioare conțin tuburile, iar în partea de jos sunt puse tabletele de formalină care vor realiza saturarea
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
de 24 de ore la temperatura camerei. Înainte de folosire materialele trebuie spălate cu apă sterilă sau un antiseptic pentru a îndepărta urmele de formol. 1.2.4. STERILIZAREA CU RADIATII ULTRAVIOLETE Se bazează pe efectele bacteriostatice și bactericide ale acestor radiații, a căror acțiune este predominant la nivelul sintezei acizilor nucleici, prin creare de radicali liberi cu mare toxicitate. Au efect atât pe bacterii cât și pe viruși. Radiațiile ultraviolete au capacitate foarte mică de penetrare, motiv pentru care este necesară
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]