5,656 matches
-
comenta mai apoi. Un alt aspect al metodei Cristinei Sărăcuț este faptul că prezintă și tabloul în chestiune, citând din critica de specialitate acele aspecte care pot clarifica interpretarea imaginii. Din acest dialog complex care se naște între textul literar, receptarea sa critică, pe de o parte, și plasarea istorică a tabloului sau sculpturii, pe de altă parte, apare interpretarea ekphrasis. Cristina Sărăcuț urmărește și, atunci când este cazul, alte texte literare în care este descris tabloul: de exemplu, se introduce și
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
și cel pentru care se reprezintă verbal obiectul vizual. Mai mult, ierarhizarea acțiunilor pe care le face descriptarul confruntat cu o descriere conturează mai precis efortul de interpretare al celui căruia i se adresează descrierea ekphrastică, personaj sau cititor. Astfel, receptarea unui fragment ekphrastic implică deopotrivă recunoașterea unui set de cunoștințe culturale deja știute, circumscrise operei de artă, dar și învățarea (asimilarea) unui set cultural nou despre aceeași creație artistică. Michel Riffaterre plasează descrierea în aceeași schemă a raportului dintre realitate
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
perioada 1960-19951 Așa cum am văzut, una din pozițiile teoretice ce marchează critica occidentală în perioada 1960-1995 se orientează înspre interesul pentru studiul imaginii și, mai precis, pentru studiul problemei ekphrasis-ului. În plus, această problematică a reprezentării ekphrastice este circumscrisă teoriei receptării textului literar 2. Spre deosebire însă de efervescența preocupărilor pentru conceptualizarea imaginii și a convergențelor sale înspre literatură, în critica românească a acestei perioade nu se înregistrează intervenții majore al căror obiect să fie înscris în sfera de cercetare a
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
modelului educativ vehiculat prin ilustrație, deopotrivă format din valori etice și valori estetice (bunul gust). În fața unei ilustrații de calitate sunt trei exigențe: expresivitatea, ritmul și concepția unitară a cărții sub aspect grafic. Expresivitatea este principalul element de influență în receptarea unei ilustrații: Expresivitatea constituie în cazul nostru o condiție primordială pentru ca ilustrația să rețină atenția cititorului, să-i trezească interesul, să-i rămână în amintire 9. Această calitate a ilustrației poate fi alterată de atitudinea obedientă a ilustratorului față de text
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
pentru că nu dezvoltă o comparație a discursului vizual și a celui verbal; intenția lui Dan Grigorescu rămâne mai degrabă aceea de a găsi o similitudine funciară: intrinsecă între arte nu din perspectiva producerii unui fapt artistic, ci din aceea a receptării lui. Pentru a înțelege arta este nevoie de o viziune integratoare asupra contemplării creației artistice. Poziția profesorului de literatură comparată citează aici o idee esențială exprimată de T.S. Eliot, care afirmă în Tradition and Individual talent că niciun artist, oricare
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
românești care susțin asemănarea dintre literatură și arta vizuală perpetuează eroarea pe care a sesizat-o Murray Krieger, analizând teoria ut pictura poesis în textul horațian 68: toate ancorează asemănarea dintre literatură și pictură pe structura lor, și nu pe receptarea acestora. Importante, din perspectiva originalității demersului și a fineții filiațiilor stabilite între universul literar și cel plastic, sunt studiile dedicate operei lui Ion Creangă, semnate de către Zoe Dumitrescu Bușulenga și, respectiv, Ion Bogdan Lefter. Studiile românești despre relația text literar
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
stabilite între universul literar și cel plastic, sunt studiile dedicate operei lui Ion Creangă, semnate de către Zoe Dumitrescu Bușulenga și, respectiv, Ion Bogdan Lefter. Studiile românești despre relația text literar/imagine, respectiv ilustrație, accentuează nu atât asupra rolului acesteia în receptarea textului literar, cât asupra statutul ilustratorului în calitate de cititor al textului: graficianul citește textul și îl interpretează. Astfel, numai studiul lui Ion Frunzetti se preocupă de potențialele elemente care influențează receptarea: expresivitatea, ritmul și concepția unitară. Celelalte studii tratează exclusiv statutul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
imagine, respectiv ilustrație, accentuează nu atât asupra rolului acesteia în receptarea textului literar, cât asupra statutul ilustratorului în calitate de cititor al textului: graficianul citește textul și îl interpretează. Astfel, numai studiul lui Ion Frunzetti se preocupă de potențialele elemente care influențează receptarea: expresivitatea, ritmul și concepția unitară. Celelalte studii tratează exclusiv statutul graficianului. Dacă în critica occidentală studiul despre ekphrasis este asumat de cercetările teorilor lecturii 69 și deopotrivă de cele ale teoriilor descrierii - așa cum am subliniat în capitolul precedent -, în critica
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ekphrasis - nu privilegiază studiul raportului literatură/artă din perspectivă ekphrastică - și nu există decât un singur studiu dedicat acestei teme. Astfel, analiza relației literatură/artă vizuală se face preponderent din perspectivă structurală, accentuând asupra similitudinii formale dintre cele două arte. Receptarea textului literar, mai exact, a măsurii în care imaginea influențează lectura, nu se regăsește printre subiectele de interes în critica românească. Singure studiile semnate de Zoe Dumitrescu Bușulenga și Ion Bogdan Lefter creează premisele pentru un interes hermeneutic susținut în
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
și astfel, imperfect al zeiței Victoria, Constantin Țoiu sugerează că și opera de sculptură și cea de literatură presupun existența unui artist-bricoleur. Textul, ca și sculptura, implică retușuri și reconstrucții succesive. Nu e vorba aici atât de o similitudine de receptare a operei artistice, cât de o asemănare procedurală a celor două arte. Pe de altă parte, fragmentul ekphrastic reprezintă intervenția lui Vasi, personaj creat de Țoiu în zodia superficialului. Babis Vătășescu etichetează, nu de puține ori, poveștile lui ca fiind
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
acidă a lumii literare de după 1990, Augustin Buzura identifică numeroase trăsături ce amintesc de teribilii ani '50. După "obsendantul deceniu" vine "deceniul imposturii", impostură a cărei emblemă ar putea fi Parabola orbilor de Breugel"29. Cum ușor se poate observa, receptarea critică a romanului lui Augustin Buzura observă prezența tabloului, fără însă a comenta rațiunile sau a particulariza rețeaua subterană a semnificațiilor pe care pasajul descriptiv le dezvoltă în imaginarul romanesc. Parabola și refugiile orbilor Primul fragment exphrastic provoacă, întreține și
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
confesivă în care (vezi nota 40) pictorul mărturisește dorința de a picta strigătul face trimitere directă la capacitatea picturii de a reprezentata spațiul redând detaliul fizionomic al strigătului. Dacă Gert Hofmann pune în discuție problema reprezentării, scriitorul român chestionează problema receptării operei plastice. Interesul lui Augustin Buzura pentru receptarea picturii se argumentează prin două elemente. În primă instanță, descrierea ekphrastică a Parabolei orbilor din Refugii (descriere ekphrastică tranzitivă) mizează pe dramatizarea actului contemplativ. Tabloul flamand stimulează confesiv cei doi contemplatori ai
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
dorința de a picta strigătul face trimitere directă la capacitatea picturii de a reprezentata spațiul redând detaliul fizionomic al strigătului. Dacă Gert Hofmann pune în discuție problema reprezentării, scriitorul român chestionează problema receptării operei plastice. Interesul lui Augustin Buzura pentru receptarea picturii se argumentează prin două elemente. În primă instanță, descrierea ekphrastică a Parabolei orbilor din Refugii (descriere ekphrastică tranzitivă) mizează pe dramatizarea actului contemplativ. Tabloul flamand stimulează confesiv cei doi contemplatori ai tabloului: protagonista este înspăimântată de figurile dizgrațioase ale
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
pentru Vlad Cosma contemplarea picturii generează un brainstorming cultural: pictura îi amintește de poemul lui Baudelaire, poem care la origine are tot pânza lui Breugel (vezi nota 35). Pe de altă parte, un alt argument ce susține interesul scriitorului pentru receptarea operei picturale și nu prentru realizarea ei este faptul că descrierea ekphrastică este una "procedurală". Fragmentul ekphrastic oferă un mic "ghid" practici contemplative. Ioana Olaru nu descoperă dintr-odată tabloul, ci revine de mai multe ori asupra lui ("Până atunci
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
reacția Ioanei Olaru se transformă în final în "bucurie": persoana cu scufie vermillon devine simbolul speranței că nu au murit toți oamenii, nici în pânză, dar nici în realitatea fizică a sanatoriului în care ea trăiește. În contextul discuției despre receptare, pasajele ekphrastice se constituie și într-un excelent exercițiu contemplativ pentru cititori. Cele două fragmente se revelează astfel ca o tehnică mise en abyme a însăși ideii de contemplație. Ele forțează cititorul din toate timpurile la o comparație a descrierii
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
la Luvru - pe care am semnalat-o într-un capitol precedent -, dar și a rescoperirii ei de către privirea lui Vasi - Vasi o descoperă treptat, într-o mișcare cinematografică, astfel că "vedenia" ajunge "femeie" - susțin un mecanism de creație și de receptare a operei sculpturale comun și operei literare. Recursul la descrierea ekphrastică sugerează că textul literar are o condiție similară cu cea a sculpturii, fiind rezultatul unor retușuri succesive din partea autorului, dar și a unor "priviri" critice repetate din partea cititorului. În
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
9/1975, p. 18. 64 Ibidem. 65 Amelia Pavel, Traiectorii ale privirii, Editura Meridiane, București, 1990, p. 225. 66 Idem, p. 229. 67 Idem, p. 230. 68 Murray Krieger, op. cit., p. 78. 69 În funcție de tipul de efect asupra cititorului, teoriile receptării se pot clasifica în câteva tipologii: direcția structuralistă (Michel Riffaterre - arhilector, Jonathan Culler - competență literară, cititorul ideal, Gerald Prince-Naratarul), direcția psihologică (Norman Holland - cititorul transactiv), direcția Școlii de la Konstanz (W.Iser - lector implicit, H.R Jauss - orizont de așteptare ), direcția
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
vie, reuniune de simboluri, spiritualizare, arta ca har, anamneză, ca expresie a libertății întru Hristos, ca ispășire, analogie. În această a doua parte a lucrării, autorul ține cont de dezbateri teoretice actuale din estetică, îndeosebi cele dedicate problemelor complexe ale receptării, intenționalității în actele de creație, în conjuncție deplină cu tradiția patristică. Această parte se vrea a fi un posibil răspuns la provocările contemporaneității, dar și o încercare de clarificare a vechilor dezbateri cu privire la relația dintre autor-operă-receptarea sa, o revelare a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
conflictele și accidentele. Dacă există arii naturale care mărginesc plaja, trebuie luate măsuri pentru a se preveni impacturi negative ce pot surveni din folosirea plajei și deplasarea spre și dinspre plajă și apele sale. (i). • Plaja să aibă dotare pentru receptarea deșeurilor reciclabile precum recipiente de sticlă și conserve metalice. (g). • Comunitatea locală promovează mijloace de deplasare în zona plajei precum bicicleta, mersul pe jos sau transportul public. (g). • Dotări sanitare adecvate și curate cu scurgerea canalizată controlată în conformitate cu cerințele criteriilor
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
prin care se urmărește acordul dintre volumul mare de cunoștințe și deprinderi școlare, prevăzut în programa de învățământ, și gradul dezvoltării intelectuale și moral volitive a elevului, dintre tehnica de predare și examinare (uneori prea exigentă) și propriile modalități de receptare și prelucrare a materialului de către elevi, dintre programul și regimul de lucru urmat acasă, în familie, și cel impus de școală. Deoarece elevul se află în plin proces de maturizare, se impune o justă adaptare a regimului de activitate intelectuală
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
dus la apariția diverselor forme de organizare și a noilor tehnologii ale procesului instructiveducativ. Fără a nega metodele de Însușire tradițională (expunerea, conversația, demonstrația, modelarea) În prin plan apar metodele active, productive, formative. Acestea valorifică procesele de cunoaștere, Înțelegerea și receptarea valorilor istoriei. Metodele activ participative presupun inversarea raportului ce trebuie „Învățat” - „cum trebuie Învățat”. Prin intermediul acestuia elevul este pus În ipoteza de căutător al cunoștințelor istorice nu doar de consumator al acestora. Conform metodologiei didactice În general elevilor li se
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
sau unui procedeu de lucru, un model de abordare a unei situații - problemă. Explicația însoțește întotdeuna demonstrația. În cursul explicației se pot face întreruperi, cu scopul de a formula și adresa întrebări copiilor, prin care să se testeze gradul de receptare și înțelegere a celor explicate, dar întreruperile vor fi scurte, pentru a nu întrerupe firul logic al demersului susținut. Metoda explicației se regăsește în toate etapele metodologice de realizare a unității de învățare. 3.6.2. Demonstrația Demonstrația ca metodă
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
oricărui diletantism și amatorism; 3. Realizări culturale de nivel european (ca scriitură și valoare), în mediul românesc, de către oameni de cultură români. Altfel spus, a aduce Europa acasă, prin creații proprii româno-europene. Dacă se vor ridica la standardele și condițiile receptării și circulației europene, ele vor deveni implicit și valori europene. Fără complexe de inferioritate sau superioritate, pe care, de fapt, adevăratul creator român în orice domeniu nu le-a avut niciodată. Întâi creem solid, durabil, fundamental și apoi organizăm și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ FOARTE BINE BINE SUFICIENT -Solfegiază corect, individual cântece cunoscute. -Solfegiază corect, în grup, cântece cunoscute. -Solfegiază numai cu ajutor cântece cunoscute. -Scrie corect dictarea. -Scrie cu greșeli dictarea. -Scrie dictarea cu spijin din partea învățătorului. PROBĂ DE EVALUARE - RECEPTAREA MESAJULUI MUZICAL Audiție muzicală: “Sârba în căruță”, de Gheorghe Danga “Anotimpurile”- Vara, partea I, de A. Vivaldi 1. Recunoaste elementele de limbaj muzical în operele audiate. 2. Diferențiază interpretarea vocală de cea instrumentală. 3. Desprinde mesajul cântecelor audiate. 4. Se
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
autorii George Buzdugan și Gh. Niculiță. „Vinovat” pentru confuzie este, credem, eminentul gravor Wilhelm Kullrich, care realizează cu măiestrie și migala impresionante scene, ușor intuitibile din Războiul de Independență, care le domină pe cele ce sugerează Proclamarea Regatului, dar și receptarea noastră cu sensibilitate diferită față de anumite momente din istoria națională. Medalie a MĂRII UNIRI, realizată de Constantin Baraschi în 1929. Este cunoscută, după legendă aversului, drept medalia REGELE FERDINAND ÎNTREGITORUL. De numele principelui și regelui Ferdinand, isi leagă numele, între
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]