3,846 matches
-
Ceaușescu venise vreo doi ani mai devreme În America și fuseserăm invitați la Casa Albă la dineul oficial. Eram de părere să mergem. Alexandra spunea Însă «Nu, eu nu merg, nu merg». «Ai o mamă acolo, mama este captivă», am replicat. Nu izbuteam Însă s-o fac să Înțeleagă.” Bellow se referă, În acel dialog, și la faptul că Înlocuind identitatea evreiască a eroului din roman cu una francezo-americană Încercase să evite complicata problematică a cuplului, ca și complicațiile ținând, eventual
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
săptămâni cinci măsline, care fumează doi ani o țigară, cu cârciuma din târgușorul de munte și gospodăria cu trei cotețe a dascălului din Moldova nu se poate face roman și nici măcar literatură...”. „Când ați plecat din România?”, m-am auzit replicând, Întărâtat. „Prin anii ’30”, a răspuns românul, obligat să-și facă publică apartenența la locul pe care, evident, nu Îl adora. „În anii aceia exista deja În România o generație de scriitori moderni de bună calitate”, am continuat, gata să
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Chioreanu au fost chemați la Poliția de Siguranță nazistă, la locotenentul Fass. Acesta ne-a spus că nu găsește celor acuzați de noi vreo vină de conspirație și noi nu făceam decât să producem agitație între oameni. Her Fass, a replicat Petrașcu, sunt foarte mirat că dumneavoastră nu puteți constata adevărul afirmațiilor făcute de noi, când ele sunt sprijinite pe fapte absolut reale. Cum se explică faptul că un inspector al Siguranței din România se găsește aici în Rostock, la un
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
moarte. Toate aceste lucruri erau cunoscute și lui Mihalache, în discuție însă le ignora ca să poată să-și exprime larg acuzațiile sale la adresa politicii dusă de legionari, alături de nemți și asupra metodelor de luptă ale legionarilor. Nicolae Petrașcu i-a replicat arătând că legionarii nu puteau să-și schimbe poziția față de nemți, pentru că erau singurii care luptau contra comunismului, care era dușmanul numărul 1 al neamului și statului român. Finalul discuției, a lămurit scopul pentru care se ceruse această întrevedere. Mihalache
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
sau unii prin originea lor nobiliară: „Va să zică tu ești marele dușman al poporului!”. Nicolae Petrașcu s-a ridicat de pe scaun, în poziție oarecum de apărare, cu fața la inamic, privindu-l drept în ochi, și cu vocea sa fermă, dar calmă îi replică: „Eu nici nu știu cine ești dumneata și cine îți dă dreptul să mă acuzi pe mine că sunt dușman al poporului”. Teohari trece brusc de la poziția adoptată anterior, de mare senior, în fața unui prizonier, la aceea de gazdă, sub forța unor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
deși a stabilit existența unui regim criminal, de exterminare practicat în penitenciare și colonii de muncă, nu a dus la judecarea și condamnarea vinovaților, căci cei vizați, în primul rând fostul ministru de interne și șeful Securității Drăghici Alexandru a replicat la 30.10.1968: Eu înțeleg toată problema aceasta, ați vrut să mă excludeți din partid, dar atunci să excludeți din partid și pe aceia care au făcut represiuni în Raionul Focșani, pentru că acolo au fost împușcați oameni, au fost
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
suportate în comunism dinspre acești “amici” acaparatori sălbatici de putere și faimă . “Revoluția din decembrie 1989 am făcut-o noi, patru : Ștefănachi, Casian, Adi Cristi și Panaite, (încă un racolat). (14 decembrie 2004 la Casa de cultură Mihai Ursachi . A replicat energic Constantin Șerban” . Vă amintiți domnilor de protestul Timișoarei când vi se conferea cu solemnitate laurii cetății ? Cum ați primit privilegiu fără să roșiți ? Timișoara clama în numele morților Revolției”, RUȘINE ! Voi savurați cupiditatea momentului cu ovații nemeritate . Revenim la amănunte
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
Ilieșiu, Ion Isaiu. Se republică scrieri semnate de Șt. Pascu, Ana Blandiana, Vasile Netea. O parte dintre colaboratori nu-și dezvăluie numele. Fiind o revistă eminamente polemică, D. a avut un larg ecou în presa exilului, dându-i-se mereu replica sau fiind recenzată partizan. În literatură, ea contează ca promotoare a marilor valori clasice naționale și ca un for de impunere a unor talente. I.O.
DREPTATEA (THE JUSTICE). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286869_a_288198]
-
operații deconstrucționiste istorice ale cărei consecințe, În Franța, mai apar Încă și astăzi. Ceea ce numim postodernitate este una dintre ele : ideea imposibilității Revoluției și Încercarea de a umple locul gol rezervat irumperii unei sacralități așa-zicînd imanente - cu ceva. Antimodernitatea este replica franceză la postmodernitate, venită tîrziu, ce-i drept, dar articulat formulată. Discursul francez despre literatură este unul despre Occidentul contemporan, este unul despre noi. Iar literatura franceză ilustrată În acest volum stă mereu În orizontul acestei modernități Înțelese ca ambivalență
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
toate acestea, aș răspunde eu, cu tot succesul, relativ, al generației optzeciste, nu se citește astăzi mai multă poezie decît Înaintea apariției și mai ales a consacrării ei. Va veni apoi replica tinerilor furioși din Fracturi, a undergrounzilor, care vor replica violent: poezia autentică este antisocială, nu asocială (o altă distincție esențială a lui Gleize), expresia revoltei poetului și substratul revoltei cititorului. Poezia e citită tot de poeți, sau de cei care aspiră la condiția de poet. Ei bine, nu e
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cu examinarea clinică repetată care pe lângă răspunsurile la întrebări realizează o sinteză intuitivă și integrează date expresive și comportamentele din cursul internării sau a unei perioade mai îndelungate de evaluare. În plus, pentru o credibilitate crescută, o evaluare ar trebui replicată la același caz, cu același instrument, de aceeași investigatori la un interval nu prea mare de timp; dificultățile legate selecția cazurilor. Pentru ca rezultatele să fie semnificative pentru populația generală, loturile studiate ar trebui să fie nu numai mari, ci din
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de abordare a textului literar. De folclor, C. a început să se ocupe, ca doctorand vienez, în 1912, la sugestia lui Meyer-Lübke. Trei ani mai târziu, în „Drum drept”, îi apare serialul Un examen de conștiință în 1915, în care, replicând unor afirmații lovinesciene minimalizatoare cu privire la creația populară, formulează și considerații generale ce cuprind, in nuce, concepția sa despre folclor. În 1916 publică în „Convorbiri literare” studiul Miorița în Moldova, asupra căruia va reveni în mai multe rânduri, studiind variantele regionale
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
o asemenea formațiune are în structura sa o experiență miez, care se comportă ca un magnet ce atrage în viitor trăirile similare. Altfel spus, tema centrală tinde să se reediteze, ca urmare, o traumă achiziționată prenatal sau perinatal, se poate replica în ontogeneză, mai ales în copilăria timpurie. Dat fiind că un sistem Coex poate fi reactivat de o întâmplare cotidiană, se atestă traficul biunivoc dintre conștient și inconștient. Cert este că prin magnitudinea sa, nașterea poate furniza resurse suficiente pentru
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de Rege, de fapt cred că era Revista Militară. Au luat-o la percheziție, dar în rest nu mi-au găsit nimic; ce puteau să-mi găsească?! Mi-au zis să merg cu ei să dau o declarație. Și am replicat că nu pot merge, pentru că aveam un colocviu în acea zi și că vin să dau declarația după ce dau colocviul - și să știți că mă duceam, că nici nu-mi trecea prin gând ce anume avea să urmeze, că va
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Între toți colegii ăștia erau și niște șvabi, niște nemți, din partea Banatului care plecaseră de la facultate de la Cluj, tot în urma unor conflicte politice și aveau experiență. Știau cam ce anume ar urma dacă ar vorbi, pentru că li s-ar fi replicat imediat că au știut și n-au denunțat și ajungeau direct în pușcărie. De la Securitate, după ce m-au aranjat, m-au îndreptat, mi-au făcut ei mustață când m-au bărbierit, cu gândul să arăt mai bine, ca să nu se
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
colonel pe funcție de general, și a ieșit la raport șeful punctului de lucru, sergentul Ababei: "Să trăiți tovarășe general, sunt sergentul Ababei!", la care Constantinescu: "Mă, dobitocule, tu nu vezi că sunt colonel?!" Am înțeles, să trăiți, tovarășe general!", a replicat Ababei. El, săracul, dacă nu cunoștea gradele... Pentru treaba asta Constantinescu a dat ordin ca Ababei să fie mutat disciplinar la Grădina, un alt lagăr care era foarte aproape, la câțiva kilometri, și să fie pus să învețe gradele. La
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și brigadierul Marinescu, de la Brigada de construcții din care și eu făceam parte, solicitând ca tineta cu mizerii să fie cărată cu carul cu boi la Dunăre, că erau 4 perechi de boi la lagăr, iar maiorul Ioanițoiu i-a replicat: "Păi ce, mă, boii sunt deținuți?" C. I.: Cu alte cuvinte boii, adică animalele, aveau, în ochii maiorului și a caraliilor, un statut mai înalt decât deținuții politici. S. Ț.: Sigur că da. C. I.: Ce alți gardieni mai erau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mea. Erau, bineînțeles, șifonate, mototolite. I se vorbea permanent de mine. A doua zi dimineață fiul meu a strigat: "Tată!" A răspuns socrul meu, căruia îi spunea tată până la venirea mea. Fiul meu, care avea 4 ani pe atunci, a replicat: "Nu tu! Tatăl meu cel bun!" Venind din nebunia abrutizantă a lagărelor, primirea de care am avut parte a fost emoționantă. Și încet, încet am încercat să mă reintegrez în mijlocul celor pe care-i lăsasem acasă. C. I.: Lumea din
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
angajez, am vorbit cu directorul general unde era și șeful de cadre, un nenorocit pe nume Podașcă, la fel cu studii multe, o clasă-două. Am spus că am fost deținut politic, că mi-am făcut pedeapsa, la care Podașcă a replicat către director: "Tovarășe director, are situația dosarului de cadre foarte grea, nu putem să-l angajăm!", iar directorul de atunci al I.C.O.R. s-a conformat deciziei lui Podașcă. Dar am dat peste un șef de lot pe nume
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de mică este? Și l-am luat la Galați și l-am ținut numai cu mine. Am mai încercat eu să mă potrivesc cu o femeie sau alta, dar când îmi ziceau că băiatul ar putea fi lăsat la bunici, replicam imediat că băiatul meu poate să stea doar la mine și că am greșit adresa amândoi. "Și eu am greșit adresa, crezând că vei fi o mamă bună, iar tu ai greșit adresa crezând că voi fi un bărbat prost
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
buzunarul lui, dar și în al celor care-l protejau: directorii! Și făcea către mine: "Ești nebun, măi nea Spirule, mă nenorocești, rămân fără marfă! Nea Spirule, talpa gâștii!" C. I.: "Talpa gâștii" însemnând ce anume? S. Ț.: O să aflați. Replicam: "Măi, nea Ilie, matale ai văzut vreo gâscă într-un picior?" "Măi, nea Spirule, este mult!" "Nu-i mult! Dacă-i vorba de gâscă ea trebuie să aibă două picioare!" Când spunea "talpa gâștii" asta însemna 5.000 de lei
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
un sârb pe nume Milan. După ce mi-a schimbat o parte din banii mei în bani sârbești, dinari iugoslavi, i-am cerut să-mi facă rost, contra cost, de un pașaport iugoslav ca să pot trece granița fără probleme. Mi-a replicat că mă trece el granița cu barca noaptea dacă vin la malul Dunării. I-am zis că este mai sigur pentru mine dacă îmi face rost de un pașaport și până la urmă a fost de acord. Milan venea la Turnu-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a cărui soție era extrem de drăguță. Și când a văzut nevasta gazdei, individul cu care eram, niciuna nici două: Dom'le, eu pe asta la noapte trebuie s-o am!", că bărbatul ei, gazda noastră, lucra în schimburi. I-am replicat: "Băi, tu ești nebun!? Păi, în situația în care suntem noi, că vrem să trecem granița, ție îți arde de..., realizezi ce iese până la urmă? Nu, eu nu sunt de acord!" Am plecat și am căutat altă gazdă și am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Sărat, am văzut o bătrână care plângea. Costel a întrebat: "dar ce-ai pățit bunică, de ce plângi?" "Păi, dumneata n-ai văzut că a murit Stalin?" " Da' dă-l în mă-sa! Bine c-a scăpat lumea de el!" a replicat Costel. Și bătrâna: "Păi, Stalin mi-a făcut doi băieți ofițeri, cum să nu plâng!?". Pe atunci îi lua cu 4 clase și-i făcea ofițeri. Nu mai vorbesc apoi de "ordinul 50", prin care s-a dat hrană la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de către regimul și statul comunist. R. R.: Exact. După 1989, eu am demolat casa părintească pentru că furaseră geamurile, ușile și am stricat și un singur hambar. Gestionarul de acolo mi-a zis că nu este al meu și i-am replicat: "domnule, am avut vreo 3 hambare, coșere, un șopron mare, un hangar care adăpostea batoza!" Am demolat hambarul și am adus lemnele la Bârlad de le-am pus pe foc. Pentru că mi-am zis că decât să-l ia scândură
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]