11,123 matches
-
iubire, a unui soț la soția și la fiul lui. Pe de altă parte, atunci când principiul acestei iubiri este violat, universul uman intră într-o gravă criză: Iliada decurge din adulterul Elenei. Iar criza care îi definește conflictul în sens restrâns, cel la care se mărginește narațiunea Iliadei, este declanșată de un rapt: Agamemnon i-o ia lui Ahile pe Briseis. Captiva nu îi era lui Ahile soție, dar el o socotea ca atare, punând-o în același plan cu soțiile
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
iubire, a unui soț la soția și la fiul lui. Pe de altă parte, atunci când principiul acestei iubiri este violat, universul uman intră într-o gravă criză: Iliada decurge din adulterul Elenei. Iar criza care îi definește conflictul în sens restrâns, cel la care se mărginește narațiunea Iliadei, este declanșată de un rapt: Agamemnon i-o ia lui Ahile pe Briseis. Captiva nu îi era lui Ahile soție, dar el o socotea ca atare, punând-o în același plan cu soțiile
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
406 În a-și structura sistemul impozitelor directe, În interesul obiectivelor și cerințelor politicii interne, atât timp cât acestea sunt În concordanță cu legile comunitare. O privire de ansamblu arată că eforturile de armonizare fiscală În UE s-au concentrat pe arii restrânse, unde existau argumente solide pentru un asemenea demers, accentul fiind pus pe impozitele indirecte, deoarece era nevoie de un grad ridicat de armonizare pentru a se realiza piața internă și, În special, pentru a se elimina controlul la frontiere. Dar
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
decât forma lor, dar cunoscătorul este făcut să aibă [pe langă formă să] și forma altui lucru, dat fiind că specia lucrului cunoscut este în cunoscător. De aici rezultă în mod clar că natura lucrului care nu cunoaște este mai restrânsă și mai limitată, pe când natură lucrurilor cunoscătoare are o amplitudine și o extensie mai mare. Din ceea ce spune Toma aici se poate extrage deja un prim criteriu al cunoscătorului sau un prim criteriu cognitiv: să dețină, pe lângă formă să, și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cogitativa prin câteva aspecte: a) acționează asemenea unui instinct; b) nu este mișcata decât de acțiuni și de afectări; c) nu este unită cu intelectul, pentru simplul motiv că animalele nu au intelect; d) are o arie de acțiune mai restrânsă decât puterea cogitativa. Pentru a putea înțelege mai clar puterea cogitativa, ro lul și funcțiile ei în procesul cunoașterii umane descrise de Toma din Aquino, este nevoie să răspund la câteva întrebări: 1. Care este diferența dintre puterea cogitativa umană
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pentru oaie, pe când iarbă este percepută de puterea estimativa, de instinc tul natural al oii, drept ceva de mân cât care o afec teaza în mod direct, ajutând-o să iși conserve existența. Putem spune că puterea estimativa este mai restrânsă, în privința ariei sale de acțiune, decât puterea cogitativa, care nu doar că percepe intențiile non-simtite (intentiones nonsensatae), ci le descoperă, comparându-le cu alte astfel de intenții, ca existând sub o natură comună. Acolo unde animalele au instinct, omul are
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
caracterizează prin: conductanță mare pentru apă (în funcție de conținutul în polizaharide), presiune hidrostatică și coloid osmotică cu implicații în mișcarea apei și în schimbul de substanțe, rol de sită moleculară. Presiunea lichidului interstițial se poate determina direct cu dificultate datorită spațiului deosebit de restrâns (sub 1 μm); se utilizează capsule perforate sau micropipete. Mult timp s-a considerat că presiunea hidrostatică interstițială este la nivelul de referință al presiunii atmosferice, dar se pare că există valori negative de 1-2 mmHg (maxim 6-7 mm Hg
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
noțiunea de investiții sau cheltuieli de investiții a fost și este interpretată diferit și utilizată cu mai multe sensuri. Acest concept este tratat fie destul de Îngust și contradictoriu, fie atribuindu-i-se semnificații destul de ample și expansive. Astfel, În sens restrîns, investițiile pot fi definite ca , ea ; investițiile deci . Printre unii economiști acțiunea de investire s-a impus ca achiziție de bunuri de echipament În scopul măririi capacității de producție numită formare de capital fix și sporirea stocurilor de capital. O
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
De fapt, pe parcursul dezvoltării gîndirii economice, interpretarea acestui concept de către economiștii de vază a depins În mare parte de nivelul cercetării și abordării vieții economice. Astfel, doctrinele economice ce au abordat mai mult latura macroeconomică, au atribuit investițiilor conceptul mai restrîns al acestora, adică cel ce ține de investirea În stocuri de capital, iar economiștii ce au acordat o mai mare atenție microeconomiei au privit investițiile mai larg, ca fiind renunțarea la sursele bănești lichide actuale, În speranța obținerii unor avantaje
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
obținute În viitor, o speranță mai mult sau mai puțin certă. Astfel: ; o condiție a progresului social, care se <citation author="Rueff J."> "realizează prin renunțarea la consumarea imediată, În favoarea unui consum ulterior"> Abordarea conceptului de investiție cu sensul său restrâns este frecventă În planul teoriei și, cu atât mai mult, al practicii economice. Într-adevăr, În sens restrâns, investițiile În economia unei țări au o sferă de extindere marcată prin scop și mijloace. Scopul evidențiază faptul că investițiile presupun mutații
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
se <citation author="Rueff J."> "realizează prin renunțarea la consumarea imediată, În favoarea unui consum ulterior"> Abordarea conceptului de investiție cu sensul său restrâns este frecventă În planul teoriei și, cu atât mai mult, al practicii economice. Într-adevăr, În sens restrâns, investițiile În economia unei țări au o sferă de extindere marcată prin scop și mijloace. Scopul evidențiază faptul că investițiile presupun mutații (Înlocuire, sporire) ale unor elemente de patrimoniu de natura mijloacelor de muncă cu deosebire a mijloacelor fixe. Dar
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
de Înfăptuire realizarea unor lucrări, efectuarea unor plasamente financiare cu efecte de lungă durată sau pur și simplu efectuarea unor cheltuieli de natură investițională prin sursa de finanțare ori prin efectele generate asupra patrimoniului firmei. Indiferent de sensul larg sau restrâns al abordării conceptului de investiție și de relativa diversitate a punctelor de vedere și opiniilor formulate, pot fi desprinse câteva trăsături comune ale investițiilor, care prezintă interes și anume : a) Orice investiție presupune transpunerea În cheltuieli a unor disponibilități bănești
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
propriile capacități și competențe tehnologice ale țării-gazdă, necesare utilizării unor tehnologii noi, adaptării acestora la condițiile locale, eventualelor Îmbunătățiri. Întrebări recapitulative: 1. Definiți investiția sub aspect teoretic și practic. 2. Determinați trăsăturile comune ale investițiilor, indiferent de sensul larg sau restrâns al abordării conceptului. 3. Explicați principiul acceleratorului. 4. Descrieți esența și argumentați rolul principiului multiplicatorului. 5. Descrieți formele investițiilor internaționale 6. Determinați tipurile de investiții internaționale. 7. Determinați tipurile de investitori. 8. Descrieți efectele ISD asupra economiei țărilor receptoare. 9
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
instituționale În raportul dintre procesele de producere și prestare a serviciilor. Această influență se răsfrînge și asupra ramurilor corespunzătoare ale economiilor naționale și conduce la perturbări importante În restructurarea hărții economice a lumii. Majoritatea țărilor industrial dezvoltate și un grup restrîns a țărilor numite tigri asiatici (Koreea de Sud, Taiwani, Hong-Kong, Singapore) au realizat implimentarea unui proces complex de transformare tehnologică. Modificările semnificative au fost Înregistrate În procesele tehnologice, În procesele de producere, În procesele organizaționale, selectarea surselor de aprovizionare, calificarea
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
membrii să poată discuta și vota doar probleme care au fost deja introduse pe agendă de către un comitet executiv; iar calitatea de membru în comitetul executiv va fi deschisă doar celor mai mari deținători de proprietăți. Controlînd agenda, această tagmă restrînsă poate fi destul de sigură că asociația nu va acționa niciodată împotriva intereselor ei, pentru că niciodată nu se va permite înaintarea vreunei astfel de propuneri. Cîntărind problema, veți respinge propunerea lor întrucît violează principiul egalității politice, cu a cărui susținere ați
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
este guvernată în mod democratic? În acest capitol ne vom concentra asupra instituțiilor politice ale democrației pe scară largă, adică instituțiile politice necesare unei țări democratice. Așadar, nu sîntem preocupați aici de ceea ce ar putea necesita democrația într-un grup restrîns cum ar fi un comitet. Trebuie să reținem de asemenea avertismentul nostru standard: nici o democrație reală nu a corespuns vreodată criteriilor democratice descrise în Partea a-II-a și prezentate în figura 4. În cele din urmă, ar trebui să fim conștienți
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
reprezentativă modernă cu sufragiu universal. De aici înainte îl voi folosi cu acest sens. Mai exact, o democrație poliarhică este un sistem politic cu cele șase instituții enumerate mai înainte. Așadar, democrația poliarhică este diferită de democrația reprezentativă cu sufragiu restrîns, așa cum era în secolul al XIX-lea. Se deosebește, de asemenea, de democrații și republici mai vechi, unde nu doar sufragiul era restrîns ci, de asemenea, lipseau multe caracteristici esențiale ale democrației poliarhice, cum ar fi partidele politice, drepturile de
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
poate chiar foarte democratice. Așadar, chiar dacă nu ar avea partide politice sau asociații politice independente, ar putea fi și ele extrem de democratice. De fapt, am putea fi de acord cu punctul de vedere clasic, democratic și republican, că în asociații restrînse "facțiunile" organizate nu numai că sînt inutile, ci pur și simplu dăunătoare. În locul conflictelor exacerbate de facționalism, întruniri preelectorale, partide politice și așa mai departe, am putea prefera unitatea, consensul, înțelegerea, atinse prin discuții și respect reciproc. Prin urmare, instituțiile
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
a vota decrete, legi sau politici. Democrația trebuia să fie o democrație citadină; democrația reprezentativă era o contradicție de termeni. Prin deducție, fie ea explicită sau implicită, o republică sau o democrație putea exista de fapt doar într-o unitate restrînsă, cum ar fi o comună sau un oraș. Scriitorii care susțineau această concepție, cum ar fi Montesquieu și Jean-Jacques Rousseau, erau perfect conștienți de dezavantajele unui stat mic, în special atunci cînd se confrunta cu superioritatea militară a unui stat
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
sînt necesare pentru democratizarea guvernării statului într-un sistem pe scară largă, mai precis o țară. Dar ar putea fi inutile sau cu totul nepotrivite pentru democrație în unități pe scară mai mică (sau mai mare?), sau în asociații mai restrînse care sînt independente de stat și ajută la formarea societății civile. (Mai multe despre acest subiect în cîteva clipe). • Instituțiile democrației poliarhice au fost prezentate în capitolul anterior în termeni generali. Dar oare nu ar putea țările democratice să se
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
a fost democratică; a fost o instituție nedemocratică introdusă mai tîrziu în teoria și practica democratică. Pe lîngă neîncrederea justificată în această instituție, căreia îi lipseau recomandările democratice, criticii reprezentării aveau o motivație și mai importantă. Într-o unitate politică restrînsă, cum ar fi un oraș, democrația de adunare le oferă cetățenilor oportunități de a se angaja ei înșiși în procesul de guvernare, pe care guvernarea reprezentativă dintr-o unitate mai mare pur și simplu nu le poate asigura. Să analizăm
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
pe care guvernarea reprezentativă dintr-o unitate mai mare pur și simplu nu le poate asigura. Să analizăm unul din criteriile ideale pentru democrație prezentate în Capitolul 4: ocaziile de a participa în mod efectiv la decizii. Într-o unitate restrînsă guvernată de propriii ei cetățeni întruniți într-o adunare populară, participanții pot discuta și dezbate problemele pe care le consideră importante; după ce ascultă părerile pro și contra, pot lua o hotărîre; pot vota în mod direct în privința chestiunilor prezentate; și
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Ca de obicei, un răspuns parțial este oferit de istorie. În țări unde practica alegerii reprezentanților exista deja, reformatorii democratici au întrevăzut o ocazie extraordinară. Nu au considerat necesar să înlăture sistemul reprezentativ, în ciuda originilor sale suspecte și a sufragiului restrîns, exclusivist pe care era întemeiat. Ei au crezut că, prin extinderea bazei electorale, legislativul sau parlamentul ar putea fi transformat într-un corp mult mai reprezentativ, care ar sluji scopuri democratice. Unii dintre ei au văzut în reprezentare o schimbare
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
oră. Atunci va fi nevoie să pregătim o întrunire de cinci ore sau poate chiar două adunări o perioadă de timp în continuare acceptabilă. Dar chiar și un comitet destul de numeros s-ar dovedi a fi o adunare de cetățeni restrînsă. Gîndiți-vă, de exemplu, la un sat de două sute de oameni, unde întreaga populație adultă este formată din o sută de persoane, toate participante la întrunirile unei adunări. Să presupunem că fiecare are dreptul la cel mult zece minute. Această mulțime
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
de interes major pentru cetățeni, atunci avantajul se va afla adesea de partea unei unități atît de vaste, încît necesită un sistem reprezentativ. Aceasta este dilema participării cetățenilor în opoziție cu eficiența sistemului: Cu cît o unitate democratică este mai restrînsă, cu atît este mai mare posibilitatea cetățenilor de a participa și mai mică necesitatea ca cetățenii să delege reprezentanților hotărîrile guvernamentale. Cu cît unitatea este mai vastă, cu atît este mai mare puterea de a găsi soluții la problemele importante
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]