3,927 matches
-
din unele limbi locale și au inclus o parte de lexic și locuțiuni din ebraică. Limba idiș este germana sudică medievală (foarte apropiată de dialectele bavarez și șvab), cu o parte de vocabular de origine ebraică, slavă și cu elemente romanice. Limba ladino este un dialect spaniol-ebraic bazat pe castiliana medievală. Iavanica vorbită în trecut de evreii romanioți era bazată pe greacă și ebraică. Alte limbi cu caracter mixt similar au apărut în Maroc, Kurdistan, Georgia etc. Multe sunt pe cale de
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
se distinge printr-o mare bogăție de locuri de importanță istorică că de pildă Catedrală (Se), Sanctuarul Bom Jesus și Samiero. este cel mai însemnat loc istoric al orașului. Se caracterizează printr-un amestec de numeroase stiluri artistice și arhitectonice: romanic, manuelin, gotic târziu, baroc etc. A fost zidita aproximativ în anul 1070 prin inițiativa episcopului Pedro cel Sfânt de Braga pe locul unei biserici antice, Santa Maria, ce fusese distrusă de mauri cu patru veacuri în urmă. Lucrările de construcție
Braga () [Corola-website/Science/297300_a_298629]
-
Românii sunt, din punct de vedere etnografic, ansamblul vorbitorilor limbii române (limbă romanică) care trăiesc în centrul și estul Europei. sunt comune cu cele ale Aromânilor și depășesc cadrul României actuale, dar sunt disputate, existând mai multe teorii, unele care se exclud reciproc, interpretând diferit sursele arheologice și istorice. Niciuna dintre teorii nu
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
limbii române, fiind 60% latin și dominat de structura gramaticală latină. După anul 602, slavii au staționat la sud de Dunăre, în Imperiul Bizantin. Aceștia, și apoi bulgarii, au separat latinitatea din Peninsula Balcanică de cea nord-dunăreană. În dreapta fluviului, populația romanică a fost asimilată în mare parte de slavi, exceptând romanicii din zonele montane, care au primit numele de vlahi. Ulterior, au venit pecenegii și cumanii. Între 1241-1242, au venit tătarii. Amestecul dacilor, românilor și popoarelor migratoare s-a desfășurat pe
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
latină. După anul 602, slavii au staționat la sud de Dunăre, în Imperiul Bizantin. Aceștia, și apoi bulgarii, au separat latinitatea din Peninsula Balcanică de cea nord-dunăreană. În dreapta fluviului, populația romanică a fost asimilată în mare parte de slavi, exceptând romanicii din zonele montane, care au primit numele de vlahi. Ulterior, au venit pecenegii și cumanii. Între 1241-1242, au venit tătarii. Amestecul dacilor, românilor și popoarelor migratoare s-a desfășurat pe ambele maluri ale Dunării, în decursul a mai multor secole
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
a altor minereuri, pentru care Roma a făcut mari investiții în orașe și drumuri: chiar dacă a fost constrânsă să-și retragă suprastructura costisitoare (legiunile și administrația) este puțin verosimil să se fi retras toată populația (așa cum scrie Eutropius), astfel că romanica orientală a putut rămâne aici „lingua franca”. Dacia a rămas sub ocupație romană timp de 150 de ani. Formarea poporului român a reprezentat un proces complex și de lungă durată, proces la care au contribuit o serie de factori: statalitatea
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
atestate înainte de cucerirea romană), originea latină a multor cuvinte, numele "voloh" pe care slavii orientali l-au dat românilor, în timp ce slavii sudici i-au numit "vlahi". Misionarii au predicat în nordul Dunării în limba latină, ceea ce atestă existența unei populații romanice, de asemenea, inscripțiile creștine sunt dovezi revelatorii. Descoperirile arheologice și urmele materiale atestă continuitatea populației daco-romane, păstrarea riturilor funerare, circulația monetară. Teoria continuității a evoluat în epoca modernă în funcție de politică care influențat intelectualitatea românească. Temele principale au fost originea și
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
le-a fost conferit rolul fondator al poporului român. Sunt teorii derivate ca cele emise de Școală protocronistă care afirmă că Dacia a fost nucleul „vetrei străromâne”, că procesul de romanizare i-ar fi cuprins și pe „dacii liberi”. Populațiile romanice din sudul Dunării ar fi provenite din migrații nord-sud, din Dacia spre Balcani (teorie adoptată de unii istorici iugoslavi, bulgari, iar mai recent sârbi și macedoneni). Școală protocronistă emite și opinia că vlahii (românii) de la nord de Dunăre ar fi
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
incluzând Imperiul Roman de Răsărit) circa șase secole. Nu există dovezi că procesul de romanizare i-ar fi cuprins și pe „dacii liberi”. Exceptând o relatare a lui Eutropius, nu există dovezi că s-ar fi produs migrații de populații romanice nord-sud, din Dacia spre Balcani. Școală protocronistă nu este socotită de nici-o instituție academică sau universitară ca fiind o școală istorică (adică respectând regulile cercetării științifice în domeniul arheologiei și istoriei) ci ca o școală literară (adică în care inspirația
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
V și VI Dacia era locuită sau supusă migrațiilor unor popoare germanice. Creștinismul ortodox la români a folosit limba slavonă bisericească, depinzând la origine de patriarhatele Peć, Ohrida și Constantinopol. Nu sunt izvoare scrise care să confirme prezența unor populații romanice în Dacia între evacuarea română și secolul X. Există urme arheologice de populație în această perioada, dar nu dovezi de netăgăduit că aceste populații erau românofone. În limba română sunt păstrate cuvinte de bază ale religiei creștine de origine latină
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
limba română au fost preluați prin intermediul slavonei. Faptul că nu sunt urme germanice în română nu este semnificativ, deoarece chiar dacă, așa cum spun „röslerienii” etnogeneza Românilor ar fi început excluziv în sudul Dunării, și acolo a avut loc o conviețuire între romanici și germanici (goți, apoi lombarzi), atestată de descoperirile făcute de arheologii sârbi. Nici limba latină din Italia nu a fost influențată de limbile germanice, deși, odată ajunși acolo, goții și lombarzii au stăpânit Italia timp de veacuri. Cuvintele românești comune
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
daco-moesic (de altfel, unele lexeme românești din substrat nici nu au echivalent în albaneză), fie prin migrația din nord-est spre sud-vest a „dacilor liberi” (mai anume Carpii) izgoniți din Dacia de Huni, Slavi și Avari. Izvoarele care nu menționează populația romanică din nordul Dunării, nu menționează nici populația romanică din peninsula Balcanică, și nici-o cronică nu menționează vreo migrație de populații romanice din Balcani înspre teritoriile nord-dunărene românești ; singurele migrații atestate de surse sunt strămutarea unor populații romanice din nord-vestul peninsulei
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
nici nu au echivalent în albaneză), fie prin migrația din nord-est spre sud-vest a „dacilor liberi” (mai anume Carpii) izgoniți din Dacia de Huni, Slavi și Avari. Izvoarele care nu menționează populația romanică din nordul Dunării, nu menționează nici populația romanică din peninsula Balcanică, și nici-o cronică nu menționează vreo migrație de populații romanice din Balcani înspre teritoriile nord-dunărene românești ; singurele migrații atestate de surse sunt strămutarea unor populații romanice din nord-vestul peninsulei balcanice (deci din Panonia de sud) înspre est
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
a „dacilor liberi” (mai anume Carpii) izgoniți din Dacia de Huni, Slavi și Avari. Izvoarele care nu menționează populația romanică din nordul Dunării, nu menționează nici populația romanică din peninsula Balcanică, și nici-o cronică nu menționează vreo migrație de populații romanice din Balcani înspre teritoriile nord-dunărene românești ; singurele migrații atestate de surse sunt strămutarea unor populații romanice din nord-vestul peninsulei balcanice (deci din Panonia de sud) înspre est, din ordinul dat de un han avar (așadar, înainte de venirea ungurilor în Panonia
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
nu menționează populația romanică din nordul Dunării, nu menționează nici populația romanică din peninsula Balcanică, și nici-o cronică nu menționează vreo migrație de populații romanice din Balcani înspre teritoriile nord-dunărene românești ; singurele migrații atestate de surse sunt strămutarea unor populații romanice din nord-vestul peninsulei balcanice (deci din Panonia de sud) înspre est, din ordinul dat de un han avar (așadar, înainte de venirea ungurilor în Panonia) și un schimb de populație din anul 976 între Imperiul Bizantin și regatul cehoslovac al Moraviei
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
dacii nu au „pierit în întregime”, fără să mai vorbim de populația numită „dacii liberi” (carpii și costobocii), dintre care o parte au trecut în împeriu la sosirea Hunilor. Există o teorie derivată care, conform unor teze publicate în Grecia, romanicii sud-dunăreni nu ar fi traci romanizați, ci greci romanizați, iar românii, trăgându-se din romanicii sud-dunăreni, ar fi la rândul lor de origine inițial elină. Dar , teoriile elinocentriste conform cărora toți romanicii răsăriteni ar fi de origine greacă nu sunt
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
carpii și costobocii), dintre care o parte au trecut în împeriu la sosirea Hunilor. Există o teorie derivată care, conform unor teze publicate în Grecia, romanicii sud-dunăreni nu ar fi traci romanizați, ci greci romanizați, iar românii, trăgându-se din romanicii sud-dunăreni, ar fi la rândul lor de origine inițial elină. Dar , teoriile elinocentriste conform cărora toți romanicii răsăriteni ar fi de origine greacă nu sunt recunoscute în lumea științifică pe plan internațional, impedimentul de căpătâi fiind împrejurarea că în sud-estul
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
derivată care, conform unor teze publicate în Grecia, romanicii sud-dunăreni nu ar fi traci romanizați, ci greci romanizați, iar românii, trăgându-se din romanicii sud-dunăreni, ar fi la rândul lor de origine inițial elină. Dar , teoriile elinocentriste conform cărora toți romanicii răsăriteni ar fi de origine greacă nu sunt recunoscute în lumea științifică pe plan internațional, impedimentul de căpătâi fiind împrejurarea că în sud-estul Europei nu este atestată nici-o romanizare a grecilor pe vremea acestuia (dimpotrivă, romanicii se elenizau, iar Imperiul
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
elinocentriste conform cărora toți romanicii răsăriteni ar fi de origine greacă nu sunt recunoscute în lumea științifică pe plan internațional, impedimentul de căpătâi fiind împrejurarea că în sud-estul Europei nu este atestată nici-o romanizare a grecilor pe vremea acestuia (dimpotrivă, romanicii se elenizau, iar Imperiul Roman de Răsărit era în fază avansată de (re)grecizare încă din timpul lui Iustinian I, în sec. al VI-lea). Este teoria adoptată de numeroși istorici români actuali, în frunte cu Florin Constantiniu, dar încă
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
romane. Separarea Daco-Românilor nord-dunăreni de Istro-Românii, Aromânii și Megleniții sud-dunăreni nu provine din migrații ale proto-românilor, ci din imigrația în zonă a Slavilor, care au izolat diferitele populații est-romanice unele de celelalte, ceea ce explică diferențele observate între cele patru limbi romanice orientale. Nicolae Iorga denumea bazinul Dunării de Jos : „"Vatra străromână"”. Geto-dacii au fost o populație tracică de limbă indo-europeană din grupul "satem" (limba latină fiind din grupul "centum") care trăia în bazinele Dunării de jos și al Mariței, corespunzătoare împărțirilor
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
au fost o populație tracică de limbă indo-europeană din grupul "satem" (limba latină fiind din grupul "centum") care trăia în bazinele Dunării de jos și al Mariței, corespunzătoare împărțirilor administrativ-teritoriale „Diocesis Thraciae” și „Diocesis Daciae”. În aceste regiuni întinse, populația romanică s-a aflat în interiorul statului roman timp de circa șase secole la sud (în contrast cu perioada scurtă de 165 de ani în cazul Daciei nord-dunărene), fără ca schimburile comerciale, transhumanța și amestecul populațiilor să fi încetat, așa cum o dovedesc tezaurele, patronimele din
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
linii pornind din actuala Albanie (parte din fostul „Diocesis Illyricum”, slab romanizată) și trecând prin Macedonia, regiunea Serdica (actuala Sofia), Munții Haemus (actualii Balcani și Scythia minor (Dobrogea). La sud de această linie, Tracii s-au elenizat. Prin urmare, limba romanică orientală, numită de lingviști "protoromână", s-a vorbit la nord de "linia Jiřeček" până la limita extrem nordică a transhumanței păstorilor romanici, limită care până în secolul XI est imposibil de determinat cu precizie, dar istoricii presupun că includea cea mai mare
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
Haemus (actualii Balcani și Scythia minor (Dobrogea). La sud de această linie, Tracii s-au elenizat. Prin urmare, limba romanică orientală, numită de lingviști "protoromână", s-a vorbit la nord de "linia Jiřeček" până la limita extrem nordică a transhumanței păstorilor romanici, limită care până în secolul XI est imposibil de determinat cu precizie, dar istoricii presupun că includea cea mai mare parte a actualei Românii. Cronicarii bizantini Teofan Spovednicul și Teofilact din Simocatta atestează că în sec. VI, populația romanică era prezentă
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
transhumanței păstorilor romanici, limită care până în secolul XI est imposibil de determinat cu precizie, dar istoricii presupun că includea cea mai mare parte a actualei Românii. Cronicarii bizantini Teofan Spovednicul și Teofilact din Simocatta atestează că în sec. VI, populația romanică era prezentă în imperiu. Astfel, continuitatea populației latinofone din bazinul Dunării de Jos este atestată, chiar dacă nu i se poate defini o arie de răspândire precisă și fixă înainte de sec. XI. Imposibil de asemenea de determinat procentul populației romanice printre
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
populația romanică era prezentă în imperiu. Astfel, continuitatea populației latinofone din bazinul Dunării de Jos este atestată, chiar dacă nu i se poate defini o arie de răspândire precisă și fixă înainte de sec. XI. Imposibil de asemenea de determinat procentul populației romanice printre celelalte în diferitele teritorii, dar Theodor Capidan, Constantin Daicoviciu, Constantin C. Giurescu, Nicolae Iorga și Alexandru Xenopol au presupus-o majoritară în jurul marilor masive muntoase, unde se putea refugia în caz de primejdie și unde practica păstoritul, aceasta atât
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]