17,708 matches
-
care ne întîmpină cu povestea ei sexuală, și nu doar, provocată de același Hipolit. Ne întîmpină, spuneam, într-o cușcă, la capătul unui culoar întunecat, al întunericului din noi. Un tunel al fantasmelor erotice, al ispitei continue, al șoaptelor lascive rostite de actori ale căror capete și guri și trupuri răsar de peste tot, din nișe ce se cască pe sub pașii spectatorului, ce se zăresc în pereții laterali, deasupra capului, departe, aproape, ca un vuiet, ca o lavă care curge și topește
Iubirea și Fedra by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10182_a_11507]
-
cu acuratețea gramaticală și stilistică pe care i-o știm, și asta în prezența autorului unei cărți despre poet, Dan C. Mihăilescu, căzut, el, pradă limbii vrăjite a clopotului de la Putna care (între-bați-l pe el, dacă nu mă credeți!) ar rosti în eternitatea lor de bronz numele lui Ștefan cel Mare. "în plină invazie comercială, campania TVR ne-a oferit cultură", scrie Laurențiu Ciocăzanu în Evenimentul zilei. Sfântă mare inocență! }ara lui Real Uneori, e greu de imaginat că cineva mai
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10168_a_11493]
-
acela că drumul spre transcendental e obturat. Teatrul absurdului, în vogă în anii ^50-^60, n-ar fi constituit atît rodul unui program estetic, cît o turnare într-o formă adecvată a acestei situații dramatice. Așadar, cum s-ar fi rostit Kierkegaard, nu o contestare a lui Dumnezeu, ci o față a imperfecțiunii creaturii sale. Scoasă din priza transcendentului, făptura umană face drumul înapoi al evoluției sale, spre regnul animal. Individul dezumanizat, redus la funcția de fantoșă hilară, nu e decît
Eugen Ionescu pe via religiosa by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10198_a_11523]
-
și spirituală a ființei nu se poate produce, conform viziunii sale, în orizontul ontologic extrem de deficitar al prezentului decît printr-o revenire la metafizic, absolut necesară. în plan politic, scriitorul a fost între primii mari intelectuali apuseni care s-a rostit cu vehemnță asupra comunismului, admirîndu-l pe Soljenițîn drept "Ťdemascatorul celei mai grandioase escrocherii a secolului: comunismul sovieticť". Deoarece "Ionescu, cum fiecare știe, gîndea la dreapta", el a trebuit întru cinstea sa, să plătească prețul de-a nu fi, ca atîția
Eugen Ionescu pe via religiosa by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10198_a_11523]
-
derulat pe străzile din apropierea falezei constănțene, în decorul pestriț al localurilor ieftine și al rugăciunilor ce se fac auzite din înălțimea moscheei. O tragedie ca la carte, cu personaje tipice (poetul Ahoe, prin gura îmbibată în alcool a căruia se rostesc uneori marile și micile adevăruri, Sonia, mătușa lui Alexandru, aflată în scaunul cu rotile, fostă prostituată, martorul tăcut al dramelor care se petrec în jurul ei, Vera, soția înșelată și fratele ei Sebastian, singurul locuitor al satului Lindenfeld, combinație stranie de
Tragedia antică reloaded by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10192_a_11517]
-
cu niște nume despre care n-a auzit nimeni, că ajungem să ne întrebăm cine sunt chiar și la acest sfârșit de mandat, când ar fi trebuit să fim mândri de ele pentru câte vorbe înțelepte și favorabile țării au rostit la Strassbourg sau Bruxelles; sau, dimpotrivă, cu altele care au speriat vestul (Europei) prin modul cum și-au fitilit acolo interesele propriei țări, cum au servit interesele altora, cum s-au ploconit Înaltei Porți aidoma capuchehaielor de pe vremuri. Dar aceste
VIN EUROPENELE!. In: Editura Destine Literare by CORNELIU LEU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_273]
-
rău cu vas is das, dar mai rău cu davai ceas”, dacă acest bun economist tânăr și perseverent va începe să sape și-n direcția cealaltă, ne-o scoate datoare și pe Măreața Uniune și-i obligă pe ruși să rostească măcar un umil „pardon” pentru holocaustul basarabenilor! Avem nevoie de un asemenea om în Parlamentul European? Avem! Dar avem și un obstacol de una sută mii de semnături despre care, atentă la toate chichițele legislației dâmbovițene, Uniunea Europeană n-a scos
VIN EUROPENELE!. In: Editura Destine Literare by CORNELIU LEU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_273]
-
mare, în urma reluării unui vechi proiect. în port, la Cotroceni sau în Rahova, vor acosta pântecoase vase chinezești, descărcând toate mărfurile de care avem nevoie - la prețuri rezonabile. La Summit-ul anglofoniei, președintele României, excelent vorbitor de limbă chineză, va rosti, cu dificultate, câteva fraze de bun sosit - în engleză. Sau, poate, va fi altfel... Firește, o vom duce binișor/bine, într-o Europă care tot monotorizându-ne va sfârși prin a se româniza. într-o Uniune Europeană funcționând ritmic, precum bătăile
Cu patalamaua... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10213_a_11538]
-
acum, cred că se ascundea un fel de poftă pentru viața boemă, poftă ce ar fi putut merge până la autodistrugere". Mircea Eliade avea o mască și o gesticulație ce ilustrau cu pregnanță tipul savantului. "Avea un mod pripit de a rosti frazele, un fel de semn că medita în permanență la ceea ce spunea, vorbea toate limbile cu un pronunțat accent românesc. Părea vârstnic, dar totodată era extrem de mobil și dinamic în mișcări; ochelarii săi cu lentilă groasă erau de neuitat". Gelu
Tablou de epocă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10218_a_11543]
-
admir de fiecare dată, ca, În decurs de o oră, să fie verificate dosarele cu acte ale tuturor. Pe scenă, grefiera a anunțat programul ceremoniei, ofițerul armatei canadiene a intrat cu pas de defilare, urmat de doi judecători. S-a rostit jurământul solemn În cele două limbi oficiale, franceza și engleza, s-a intonat apoi imnul Canadei, iar judecătorii au ținut discursuri emoționante. Printre altele, s-a vorbit despre unitatea și toleranța În diversitate și despre importanța păstrării tradițiilor și limbii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
mâini tremurânde obiectele, plecându-și privirile. Înțelese că ceva neplăcut se Întâmplase și că prezența lor se datora acestui lucru. Recunoscu mărgelele dăruite de Silviu, inginerul crescut de ei, cu câteva zile Înainte de plecare. Baticul i-l cumpărase chiar el. Rosti sfârșit: - Sunt ale Mariei... Plutonierul așteptă câteva clipe, apoi spuse: - Din păcate s-a Întâmplat un lucru nu tocmai plăcut. - Bănuiesc, altfel nu veneați, zise Încet, dar ferm, profesorul. - Soția dumneavoastră a suferit un accident. Se pare că a vrut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
este În regulă, zise plutonierul. Unde ați spus că a plecat? Profesorul nu le răspunse. O stare de anxietate puternică puse stăpânire brusc pe ființa lui. Cu ochii ficși, privind imobilul printre firele de păr căzute pe frunte, nu mai rosti nici un cuvânt. - La Herculane? Îngână ca un ecou civilul așteptând de la bătrân confirmarea. După un timp acesta-și clătină capul afirmativ. - Păi atunci ce căuta la Făurei? se Întrebă plutonierul nedumerit. Bătrânul Își ridică privirile. Ochii prinseră a-i străluci
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
-și clătină capul afirmativ. - Păi atunci ce căuta la Făurei? se Întrebă plutonierul nedumerit. Bătrânul Își ridică privirile. Ochii prinseră a-i străluci. Apoi, de parcă brusc i s-ar fi aprins În suflet o speranță, Îi privi pe cei doi rostind: - Poate nu e ea. Dacă astea le-ați găsit În Făurei, nu e ea. N-avea ce căuta acolo. Din Bacău la Herculane, se trece numai prin București. Pe acolo se duce de fiecare dată. Schimbă numai trenul. Poate nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
de un oftat abia deslușit. - Cum te mai simți? am Întrebat-o. - Mai bine. Era mai greu dacă eram singură, a spus ea cu glas convingător. Era mai bine dacă nu coboram, mi-am zis eu În gând, fără a rosti cu voce tare acest lucru. Dar degeaba mă mai lamentam acuma. Trebuia să ne ridicăm și să plecăm mai departe. - Gata? am Întrebat-o. S-a ridicat fără să-mi răspundă. Cred că era foarte obosită, dar se temea să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
tăiate de foarfeca sufletului... și ochi Închiși - Întunericul mă duce spre tăcere, unde se respiră concluzia disperării. cortina nu se mai ridică, actorii și-au decapitat magia shakesperiană! timpul se Învelește cu o pătură moale, de aprobări simple, după ce a rostit, golit de sânge: qui bono? e atât de plictisit, Încât seamănă cu un director Îmbătrânit de gălăgia recreațiilor, care Îi amăgesc tâmplele... cu el nu se joacă nimeni! ce va urma? capul aplecat pe o pernă, somnul carului ascuns printre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
un poet al generației optzeciste, pre numele său: Coriolan Păunescu (născut în România, la 1 noiembrie 1945), scriitorul care a conștientizat (și conștientizează) că menirea sa, ca artizan al esteticului, este acela de „argus nepereche”, întru înălțarea „înlunatului său cuget”, rostind o invocație arzândă: „Timpule să pui în arcă / verbul care mă sfâșie / peste noaptea lumii treacă / trupul meu de poezie”. Recenta antologie: Ne pleacă poveștile din aripi (2012), din colecția OPERA OMNIA, însumează selecțiuni din cele mai reprezentative din întreaga
Într-o dimineaȚă de cuvinte împreună cu poetul Coriolan Păunescu. In: Editura Destine Literare by LIVIA CIUPERCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_249]
-
De la Thomas Mann sau de la Heinrich Mann, și prin Robert Musil și Hermann Broch, literatura a redescoperit rațiunea de a fi a meditației și a unei înalte și profunde intelectualizări a scrisului. Fără acestea, adevărurile n-ar fi putut fi rostite cu o atât de dramatică forță. Într-o lume atinsă de agenții răului, în spațiul și în timpul unei demonii cuprinse de o frenezie irepresibilă, literatura a avertizat și a comentat, a statuat regimul lucidității reflecției pentru ca invarianții narativi, evenimentul, ipostazele
Un alt fel de roman by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10217_a_11542]
-
fost o provocare să le găsesc - acele filme în care vorbele sunt de prisos și care mizează totul pe forța și fluxul narativ al imaginilor”, declară Mihai Chirilov, directorul artistic TIFF. După cum explică Mihai Chirilov, în unele filme nu se rostește absolut nici un cuvânt: Days of Gray, SF post-apocaliptic în decor islandez, desprins parcă din catalogul videoclipurilor celor de la Sigur Rós; Test, povestea primului experiment nuclear din stepa sovietică; Nude Area, explorare de-o senzorialitate incendiară a etapelor parcurse de un
Cuvintele sunt de prisos la TIFF 2015 [Corola-blog/BlogPost/96726_a_98018]
-
aperitive italiene cu cărnuri importate, salate de bază în bucătăria franceză, paste atât specific italiene, cât și de inspirație italiano-americană și o groază de main dish-uri tradiționale în alte țări precum shepherd's pie-ul britanic, confit de canard-ul francez sau rosti-ul tipic suedez. Am gustat sosuri franceze pe care nu le-am mai întâlnit în Cluj și deserturi decadente gătite după rețete inspirate. Iar dacă meniul în sine ne-a lăsat un pic în ceață, mâncarea ne-a lăsat o
Un alt fel de restaurant internațional [Corola-blog/BlogPost/96754_a_98046]
-
implicită. Că lucrurile stau așa, ne dăm seama încă mai limpede urmărind evoluția producției în chestiune. După 1989, Magda Cârneci și-a dat pe față, dacă putem spune astfel, postura civică, inițial criptată, îngropată în nebuloasa neoromantică. D-sa se rostește acum deschis, în nume social, atașîndu-se pe neașteptate unor filoane încă mai îndepărtate ale poeziei românești (Arghezi, Cotruș, Goga, Coșbuc), împrejurare ce-i încarcă verbul de un fior al organicității. Canavaua pe care se țese proclamația - căci de așa ceva e
Poeta față cu epoca by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10762_a_12087]
-
rimînd cu comportarea analoagă a altor ,realist socialiști" inflamați, obișnuiți cu o situare centrală, cu privilegii și avantaje, în cap cu Geo Bogza și Eugen Jebeleanu. Nu văd ce ne-ar opri - în orice caz, nu bunul simț - a ne rosti opinia față de aspectul dezolant-aventuros al unor trasee literare ale adaptabilității pe etape. Dl Cosașu poate iarăși sări ca ars, declarînd, așa cum a mai făcut-o, că-l ,dezgustă" propozițiile noastre referitoare la Ov.S. Crohmălniceanu. E un fericit! Se vede că
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]
-
ar fi măcar el un tip mai aerisit!), n-au găsit cu cale a-i aloca nici măcar cinci la sută din bugetul de care se bucură Ansamblul folcloric ,Doina Gorjului". ,Scriitorii e pe gratis", socotesc și nu se sfiesc a rosti politicienii-afaceriști ai Amarului Tîrg. Presupun că situația e cam la fel în mai toate mediile mic-provinciale ale țării. Mai prejos de muncitorii necalificați, de măturători și de vidanjori, care, nu ne îndoim, n-ar munci nici o zi fără plată, oamenii
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]
-
exprimat în afară. Nu mai simți nevoia să o faci. Și totuși. Privind spectacolul lui Alexandru Dabija, m-am gîndit cît de puțini regizori se mai ocupă atît de profund și de constant de cuvînt, de sensurile lui, de cum se rostește, de actor, de explorări aplicate pe care le face în abisurile ființei, ale umanului, ale întînirii actorului cu personajul. De teme, majore, de descifrarea lor, de descompunerea în detaliul simplu dar esențial din care este făcută viața. Fără nici un fel
Alb și negru by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10811_a_12136]
-
exprimat în afară. Nu mai simți nevoia să o faci. Și totuși. Privind spectacolul lui Alexandru Dabija, m-am gîndit cît de puțini regizori se mai ocupă atît de profund și de constant de cuvînt, de sensurile lui, de cum se rostește, de actor, de explorări aplicate pe care le face în abisurile ființei, ale umanului, ale întînirii actorului cu personajul. De teme, majore, de descifrarea lor, de descompunerea în detaliul simplu dar esențial din care este făcută viața. Fără nici un fel
Alb și negru by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10792_a_12117]
-
când pe mine nu mă citește nimeni?! E posibil așa ceva?! Doar ieri eram cu toții debutanți, eram la fel de buni și la fel de lăudați de critică! E clar, s-a prostituat, a coborât ștacheta de dragul gologanilor! Propozițiile de mai sus n-au fost rostite tel-quel de nici unul din cei care l-ar vrea pe Mircea Cărtărescu în postura de eternă promisiune, de veșnic adolescent gata să debuteze. Dar ea a fost gândită, cu siguranță, de toții meschinii pentru care speranța că Mircea Cărtărescu ar
Gulagul de hârtie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10797_a_12122]