6,982 matches
-
credință, o alternativă la alianța cu asirienii susținută de curte. În Is 30 și 31 este criticată încrederea în puterea armelor și în alianțe. Cu privire la aspectul social, profeții condamnau situația existentă în care cei bogați acumulau din ce în ce mai multe averi, în timp ce săracii aveau din ce în ce mai puțin, până acolo încât erau constrânși uneori să se vândă temporar ca sclavi pentru a plăti datoriile făcute. Faptele sunt pur și simplu denunțate, fără a formula soluții și propuneri alternative; prin urmare, în câmpul social, profeții nu
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
pasaj, Dt 16,12, la rândul său, rezultat al unei activități redacționale apreciabile, sărbătoarea este corelată cu exodul, fără însă ca această referință să aibă vreo legătură cu liturgia sa, ci mai degrabă cu invitația de a da de mâncare săracilor și leviților cu această ocazie. O informație despre celebrarea publică a sărbătorii în templul lui Solomon apare în 1Reg 9,25 și în textul paralel 2Cr 8,13; din păcate manuscrisul primului text este alterat în acest loc, iar al
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
găsește următoare poruncă: „zece ani vei semăna pământul și îi vei culege roadele; al șaptea însă îl vei lăsa necultivat (ebr. tišmĕțennăh, rădăcina šămaț, „a abandona”, „a lăsa”, „a lăsa să cadă”, „a reface”) și îl vei abandona pentru ca să mănânce săracii care sunt împreună cu tine și animalele sălbatice să se hrănească din ceea ce ei lasă”. De la aceeași rădăcină vine și substantivul šĕmițțăh, termen tehnic pentru terenul lăsat necultivat pentru un an conform acestei porunci (Mulder 1995). LXX traduce cuvântul, în accepțiunea
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
fost depozitat la vechituri încă din prima zi după ce ne-am mutat în această casă, unde avem gaze; deci primusul nu mai folosește la nimic. Dar chiar nu mai folosește? Unii spun că primusul este mă rog, a fost sobița săracului. Dar eu unul nu accept o asemenea afirmație. Amundsen s-a echipat cu un primus când a plecat în expediție la Polul Sud. Asta o știu din colecția mea de Jurnalul științelor și călătoriilor. Și Amundsen n-a fost om
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
-educație sportivă prin premiante/grecii, -educație sportivă prin duritate/spartanii, -educație sportivă prin selecție socială/ambițioșii, -educație sportivă prin selecția sexelor/femei, bărbați, -educație sportivă prin selecția vârstei/juniori, seniori, -educație sportivă prin selecția înfrânților/gladiatorii, -educație sportivă prin selecția săracilor/sclavii, -educație sportivă prin selecția minorităților/negrii, -educație sportivă prin selecția averilor/sporturile extreme, -educație sportivă prin selecția celor în relație cu sportivii etc. În orice societate sportivă, mecanismul de verificare diferă în funcție de tipul probei (la alergări sunt necesare picioare
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
iertare, omul este îndemnat în mod constant, de-a lungul Evangheliei, la convertire: „convertiți-vă și credeți în Evanghelie” (Mc 1,15); în ciuda păcatului comis, păcătoșii sunt situați în centrul mesajului evanghelic. Atenția față de ei este asemănătoare cu cea pentru săraci, bolnavi, închiși, etc. Ei sunt destinatarii Veștii celei Bune, ai Împărăției Cerurilor, fapt pentru care Isus afirmă în mod explicit că „nu au nevoie de medic cei sănătoși, ci bolnavii” (Mc 2,17). Evanghelistul Matei, în Evanghelia sa, afirmă clar
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sacramentul reconcilierii. Pregătirea poate fi ajutată și de anumite practici penitențiale și de un stil de viață penitențial, pe care, încă din anii de formare seminarială, candidatul la preoție și le poate impune. Alături de acestea, căutarea lui Cristos „în cei săraci, în cei mici, în cei bolnavi, în cei păcătoși și în necredincioși” îl va ajuta pe confesor să vadă în penitentul din fața sa chipul lui Cristos și să îl trateze cu respect și demnitate. Cea mai rodnică formare spirituală se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de pe linia frontului inamic și apoi m-o dus - numai el știe cum - la postul de prim-ajutor. Dacă ți-aș povesti numai drumul acela și n-aș termina într-o zi. Acum am înțeles, Toadere. Am înțeles. 96 El săracul a rămas pe front... Poate a da Cel e Sus să scape nevătămat, că tare se mai băga unde era mai primejdios! Nu era nevoie să-l trimită comandantul. Nuuu! El singur se băga. Știi de ce îi spuneam noi, Trestie
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
are de unde și pace... Și nu-i păcat să lași un om să-i ducă dorul? Dacă așa spui tu, așa oi face - a răspuns Maranda, în timp ce gândea: „Asta nu-i treabă bună, da’ ce să-i fac? O suferit săracul și încă sufere atâta!”... De a doua zi, Toaibă a început să umble prin curte, sprijinit în cârja lui de care era tare mândru. După câteva zile s-a apucat să facă și câte o trebușoară: să dea de mâncare
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
fost așezat în fruntea echipei. Lângă el tremura ca frunza plopului un deținut înalt și subțire ca un fir de ață. Tușea și mereu își ștergea nasul. Ochii duși în fundul capului îi lăcrimau... Toaibă a privit spre el cu milă. „Săracul! Uite la el cât îi de bolnav și aiștia nici nu-l iau în seamă. Bietul de el, nici nu ajunge azi în mină, dar să mai și lucreze” - gândea aruncându-și din când în când privirea spre el. A
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
o generație reușește chiar performanța de a intra în dicționare / încă înainte de a intra în literatură, cu atât mai mult nici clasa politică, democrația de cabaret, alcătuind latrina latină a patrioților bicamerali, / care scriu cu jeepurile lor și cu supa săracului / istoria neamului, și nici guzganii în rasă, molia cu patrafir, care își dă mâna cu bastoanele de cauciuc, încât perspectiva e fără scăpare: Între cruce și bâtă - iată istoria! - / trâmbița profetului sună-n pustiu! Trecut, așadar, prin cursul de Metafizica
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
cerului, într-o stare, indusă și eului liric, între ludic și grav. Livrescul, pentru un locuitor din galaxia gutemberg / Gutemberg Galaxy, este un palier evident, firesc al poemelor și, asumându-și influențe folclorice, precum în Nabucodonosor sau în parabole (Dealul, Săracul colacul și veșnicia, de pildă), R. V. Giorgioni creează pagini de poezie autentică, în care fiorul sacru se insinuează, subliniindu-și aportul la compunerea întregului. Disipate în volume, ritualurile (Mirungerea) sunt fragmente de incunabule sau epifanii. Dincolo de latura vădit religioasă
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
luni cât l-am ținut în pântec, am avut prea multe vise. Mai multe pe noapte. Și el nu dormea înadins - ca să se uite la ele. Îl simțeam cum vrea să mă strângă în brațe pe dinăuntru, dar n-avea, săracul, de ce să apuce!), continuată / transferată într-o alta, aceea a Poemului Popescu - întreaga operă a poetului -, redată acum de marea lui dragoste, Arta Popescu: Îl simt după cum îmi șade-n burtă c-o să aibă numai viață de apoi și viață
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
intrat în sinagogă. S-a sculat să citească, 17. și I s-a dat cartea proorocului Isaia. Cînd a deschis-o, a dat peste locul unde era scris: 18. "Duhul Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns să vestesc săracilor Evanghelia, M-a trimis să tămăduiesc pe cei cu inima zdrobită, să propovăduiesc robilor de război slobozirea, și orbilor căpătarea vederii; să dau drumul celor apăsați, 19. și să vestesc anul de îndurare al Domnului." 20. În urmă, a închis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
de duhuri rele, și multor orbi le-a dăruit vederea. 22. Și drept răspuns, le-a zis: "Duceți-vă de spuneți lui Ioan ce ați văzut și auzit: orbii văd, șchiopii umblă, leproșii sunt curățiți, surzii aud, morții înviază, și săracilor li se propovăduiește Evanghelia. 23. Ferice de acela pentru care nu voi fi un prilej de poticnire." 24. După ce au plecat trimișii lui Ioan, Isus a început să spună noroadelor despre Ioan: "Ce ați ieșit să vedeți în pustie? O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
tăi, nici pe neamurile tale, nici pe vecinii bogați, ca nu cumva să te cheme și ei la rîndul lor pe tine, și să iei astfel o răsplată pentru ce ai făcut. 13. Ci, cînd dai o masă, cheamă pe săraci, pe schilozi, pe șchiopi, pe orbi. 14. Și va fi ferice de tine, pentru că ei n-au cu ce să-ți răsplătească; dar ți se va răsplăti la învierea celor neprihăniți." 15. Unul din cei ce ședeau la masă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
de nevastă pe cea lăsată de bărbatul ei preacurvește. 19. "Era un om bogat, care se îmbrăca în porfiră și in subțire; și în fiecare zi ducea o viață plină de veselie și strălucire. 20. La ușa lui zăcea un sărac, numit Lazăr, plin de bube. 21. Și dorea mult să se sature cu fărîmiturile, care cădeau de la masa bogatului; pînă și cîinii veneau și-i lingeau bubele. 22. Cu vremea, săracul a murit și a fost dus de îngeri în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
veselie și strălucire. 20. La ușa lui zăcea un sărac, numit Lazăr, plin de bube. 21. Și dorea mult să se sature cu fărîmiturile, care cădeau de la masa bogatului; pînă și cîinii veneau și-i lingeau bubele. 22. Cu vremea, săracul a murit și a fost dus de îngeri în sînul lui Avraam. A murit și bogatul, și l-au îngropat. 23. Pe cînd era el în Locuința morților, în chinuri, și-a ridicat ochii în sus, a văzut de departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
tău și pe mama ta." 21. " Toate aceste lucruri", I-a zis el, "le-am păzit din tinerețea mea." 22. Cînd a auzit Isus aceste vorbe, i-a zis: "Îți mai lipsește un lucru: vinde tot ce ai, împarte la săraci, și vei avea o comoară în ceruri. Apoi, vino și urmează-Mă." 23. Cînd a auzit el aceste cuvinte, s-a întristat de tot; căci era foarte bogat. 24. Isus a văzut că s-a întristat de tot, și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
primit cu bucurie. 7. Cînd au văzut lucrul acesta, toți cîrteau și ziceau: "A intrat să găzduiască la un om păcătos." 8. Dar Zacheu a stat înaintea Domnului, și I-a zis: "Iată, Doamne, jumătate din avuția mea o dau săracilor; și, dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, îi dau înapoi împătrit." 9. Isus i-a zis: "Astăzi a intrat mîntuirea în casa aceasta, căci și el este fiul lui Avraam. 10. Pentru că Fiul omului a venit să caute și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
Hlincea cu 12 poslușnici, ca să fie pe lângă... mănăstire, pentru că... se află lângă Codru și de răul tălharilor nu pot trăi călugării acolo... și acești poslușnici să fie în pace de darea mare sau mică... și angării ce sunt pe alți săraci în țara aceasta... Întru-același timp... am închinat această... mănăstire, cu tot ce are, moșii și vii, prisăci și stupi, țigani și cu tot venitul, la sfânta mănăstire ce se numește Vrieanu de la Rumeli”... ― Din nou o închinare “cu tot ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Sâmtă Mărie și Bârnova. Și altul să nu aibă a pune alt vin sau pe alt om la acea pivniță. De asemenea,... l-am iertat pe acel om... Necula, de toate dările și de toate angheriile câte sânt pe alți săraci... din târgul Iași”... Am mai vorbit noi, părinte, despre porunca domnească care interzicea vinderea vinului sau a altor băuturi de către supuși înainte ca mănăstirile să-și termine băuturile. Iată porunca reînoită și în acest hrisov. ― În Testamentul său întocmit la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de “Mărica giupâneasa răp(osatului) Chiriță post(elnic): satul Vasilcău, pe Nistru, și Cirișnovățul, ținutul Soroca”... “Și iarăși au dat... giumătate de sat de Movileni... și cu heleșteu... l-au dat ca să fie la bolniță care au făcut-o pentru săracii calici la sfânta mănăstire... Și iarăși au mai dat... și trei fălci de vie de la Cotnari... și două fălci de vie din Deal de la Piscu... și cu cramă în Dealul Balamuțului, și o falce și giumătate de vie ce este
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ține, că se clatină ! S Se. Că ești un zgârâie-brânză și nu plătești să-ți modernizeze gura, să ți o cimenteze ca la dânsul ! T De-aia sunt eu taciturn. B Au-auuu-auu ! T De ce țipi, domnule? S Fiindcă-l doare, săracul. Continuați. B Aua-auuuu-aau ! S Așa, bravo. Văd că aveți o voce interesantă. Baritonală. B Auauaua-aaaau ! S Parcă-i la Operă. Sunteți de meserie ? B Professsionisssst. S Poate că v-am văzut și pe micul ecran... B Possss....ssssibil. Aaaaaa ! S
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Suntem de la radio. Aha. Aveți o firmă foarte de foarte mare succes care prosperă mai ales în condițiile Trans Zy Ttz...Ei ? Da. Siktirul nostru merge pe zi ce trece tot mai...Siktir ! Pardon ?! Îmi căzuse scrumul pe blana canișului. Săracul... Ce sărac? Nu vezi ce frumos arde ?! Discutam despre societate... Mda. Cum spuneam și mai anterior câinelui, societatea noastră prosperă în siktir. Dar...s-au dublat taxele ! S-a triplat siktirul ! Au crescut accizele... Și, în consens, siktirul. Evoluăm, creștem
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]