3,569 matches
-
sacerdos). Foarte probabil slujea la o capelă pe lângă nobilul stăpân de moșie. Cert este că nici un document ulterior sau toponim nu amintește de vreo biserică catolică în Bărăi care ar fi existat în Evul Mediu. Faptul că la 1461 obștea sătească din Bărăi plătea cincizecimea oilor (census quinquagesimales de Bare) atestă că satul era românesc. De altfel, în două documente datate cu șapte ani mai târziu (în 1468) se precizează în chiar denumirea localității caracterul ei etnic românesc: Olah Baree/Olah
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
se manifestă pretutindeni: portrete, statui, citate sunt prezente în toate orașele, culminând cu statuia aurită a lui Niyazov, care se rotește urmând cursul Soarelui. Numele lunilor din calendar au fost schimbate, una dintre ele purtând numele mamei sale. Bibliotecile publice sătești au fost închise, pe motiv că, la țară, nimeni nu citește. Teatrele și opera au fost închise și ele. Doar muzica și dansurile tradiționale au fost admise. Nivelul șomajului variază, potrivit surselor, de la 50 la 70%. Salariul mediu lunar nu
Politica Turkmenistanului () [Corola-website/Science/321729_a_323058]
-
poezii patriotice), proză, schițe, prelucrare a unor legende istorice sau amintiri. Pe lângă culegerea de folclor, el scrie balade după model folcloric ("Anița"), prelucrează legende din popor ("Ieremie Movilă și sihastrul sau Altariul mânăstirii Sucevița") sau evocă obiceiuri legate de îndeletnicirile sătești ("Stâna"). În poeziile sale patriotice, el exaltă originea latină a neamului ("Fata de roman"), elogiază unii luptători români din Revoluția de la 1848 ("Lui Iancu") sau își exprimă compasiunea pentru cei loviți de soartă ("Poetul", "Cerșetorul"). Poemele sale suferă din cauza limbii
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
diferite. Grav bolnav de tuberculoză în urma detenției aspre, revine în februarie 1883 la Stupca, unde este îngrijit de familie. A murit în casa parohială din sat la 6 iunie 1883 și a fost înmormântat trei zile mai târziu în cimitirul sătesc, alături de mama sa. Casa parohială din Stupca a fost dărâmată, păstrându-se doar clădirea care adăpostea bucătăria și cancelaria. În această căsuță țărănească, aflată într-o livadă și asemănătoare celor din partea locului, a fost amenajată în anul 1953 . Casa memorială
Casa memorială „Ciprian Porumbescu” () [Corola-website/Science/320897_a_322226]
-
scrisul.Putine din aceste regimuri,totuși, rămân nedisputate în arhive: așezări dense nu sunt atestate în Vechiul regat egiptean și sunt absențe la Maiasi; lipsa scrisului la Incasicu desăvârșire și adesea monumente arhitecturale nu dau vreo indicație a vreunui așezământ sătesc. Mai curând că o succesiune de evenimente și precondiții, dezvoltarea civilizației ar putea fi ipotetizata că un proces accelerat care a pornit cu agricultura incipientă și a culminat în Epoca Orientala a bronzului. .
Leagănul civilizației () [Corola-website/Science/315341_a_316670]
-
direcționate sub supervizarea atentă a preotului Marian și pentru această Biserică și-a recăpătat recent bunul renume din străbuni. Biserică de lemn Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, din satul Nadăș, comuna Izvoru Crișului, înconjurată de toate părțile de crucile cimitirului sătesc, a fost edificata din bârne de stejar, în tehnică Blockbau, unde grinzile sunt îmbinate în cheotoare dreapta și în coadă de rândunica, pe o temelie de piatră peste care tălpile construcției se remarcă prin dimensiunile lor mai mari. Sub aspect
Biserica de lemn din Nadășu () [Corola-website/Science/315387_a_316716]
-
de cult mai deosebită, formată din trei panouri, unul central și două laterale, denumite popular aripi, panouri legate prin balamale, a cărei funcționalitate trimite la serviciile religioase practicate în pelerinaje sau procesiuni, dar poate și la înmormântări ale unor notabilități sătești, si chiar la slujbele din cătune și crânguri mai îndepărtate, lipsite de lăcașuri de cult. Icoana triptic de la Bica prezintă în panoul central Înălțarea Domnului, scenă-simbol de hram, si pentru actuala biserică de lemn, si, mai mult ca sigur, și
Biserica de lemn din Bica () [Corola-website/Science/315385_a_316714]
-
dacă nu toate reformele au fost bazate pe recomandările „Conferinței speciale ale industriei agricole” care a avut loc în perioada 1901-1903, în timpul mandatului ministrului de finanțe Serghei Witte. Scopul reformelor a fost transformarea formei tradiționale a agriculturii ruse, obșcina (obștea sătească). Iobagii care au fost eliberați în urma emancipării din 1861 erau lipsiți de capacitatea financiară de a-și cumpăra pământurile pe care trăiau și munceu și au rămas datori statului pentru perioade de timp de până la 49 de ani. Printre presupusele
Reforma lui Stolîpin () [Corola-website/Science/317387_a_318716]
-
fost eliberați în urma emancipării din 1861 erau lipsiți de capacitatea financiară de a-și cumpăra pământurile pe care trăiau și munceu și au rămas datori statului pentru perioade de timp de până la 49 de ani. Printre presupusele lipsuri ale obștilor sătești era sistemul proprietății comune, distribuirea pe o suprafață prea mare a loturilor individuale, bazate pe numărul membrilor de familie și controlul puternic al capilor de familie. Stolîpin, fiind un conservator ferm, dorea de asemenea să elimine sistemul comunal "mir" și
Reforma lui Stolîpin () [Corola-website/Science/317387_a_318716]
-
o clasă conservatoară, așa cum era cazul în Europa Occidentală. Reformele lui Stolîpin au început cu proclamarea dreptului inviolabil la proprietate a țăranului asupra pământului pe care îl lucrează (ucazul din 9 noiembrie 1906). Reformele lui Stolîpin au abolit sistemul obștilor sătești și l-a înlocuit cu o formă capitalistă de proprietate agricolă, punând accent pe proprietatea privată și sprijinirea formelor moderne de exploatare agricolă. Reformele au avut ca rezultate: Reformele agrare ale lui Stolîpin au fost aplicate de stat într-o
Reforma lui Stolîpin () [Corola-website/Science/317387_a_318716]
-
în anul 1851, când a luat ființă prima bancă populară din Ardeal, în ținutul Bistriței. În perioada 1871-1881 au apărut numeroase societăți de credit și economie în aproape toate orașele mari ale României. În 1903, este promulgată Legea băncilor populare sătești și a Casei lor centrale. În anul 1948, cooperativele de credit își încetează activitatea, în baza unei hotărâri a Consiliului de Miniștri, fiind reînființate abia în 1954. În 1990, este promulgat Decretul-Lege nr. 67 privind organizarea și funcționarea cooperației de
Cooperativă de credit () [Corola-website/Science/322494_a_323823]
-
pentru că orașele, în care trăia și nomenclatura sovietică, erau ajutate mult mai bine cu produse alimentare, care erau luate desigur cu forța de la țărani. La începutul anului 1947 sufereau de distrofie de la 10 pîna la 15 la sută din populația sătească. În decembrie 1947 în multe raioane distroficii alcătuiau de la un sfert pîna la 30 la sută din populație, iar în unele locuri această cifră se ridica pîna la 80 la sută. Stalin a trimis în Basarabia o comisie în frunte
Foametea din 1946-1947 (Republica Sovietică Socialistă Moldovenească) () [Corola-website/Science/322492_a_323821]
-
precum și unul dintre realizatorii portretului istoric cu rezonanță romantică. A realizat o vastă operă de acest gen, având ca temă principală personalități politice, istorice și culturale (a fost puternic atras de portretul istoric), dar și oameni obișnuiți precum funcționari, preoți sătești, orășeni sau țărani. A stăpânit mijloacele tehnice necesare picturii și a reușit să evidențieze luciul materialelor și efectele picturale ale luminii fără ca expresia imaginii în opera sa să fie distrusă. Picturile sale sunt caracterizate totuși, de un convenționalism de tip
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
parte din grupurile de moșneni împroprietăriți de voievozii Țării Românești. Familia sa a fost una de frunte din Galații Făgărașului, astăzi cartier de peste Râul Olt al orașului Făgăraș. Zugravul Popp a pictat icoane, iconostase (catapetesme) și chiar interioare de biserici sătești ortodoxe sau catolice din jurul Brașovului, din Țara Oltului, din zona Ciucului, din secuime și de prin alte părți din Ardeal, cum au fost Gherla (în mod special) sau valea Someșului. Popp Moldovan a rămas în istoria picturii murale bisericești ca
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
pe care artistul l-a surprins inițial. Un lucru de menționat ar fi că pictorul și-a reluat autoportretul, adesea fără să mai privească în oglindă (asemenea copiilor autografe). Adesea de câte ori Mișu Popp a pictat iconostasul sau catapeteasma unei biserici sătești din Ardeal, a realizat portrete de țărani. Stilul în care a făcut portretele nu poate fi asimilat celui cu care Carol Popp de Szathmári sau Gheorghe Tattarescu l-au utilizat. Aceștia din urmă au fost atrași mai mult de frumusețea
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
iar în dreptul ușii de pe latura sudică s-a adăugat un pridvor deschis. Pictura interioară, executată în 1819 de un autor anonim, se remarcă prin prospețime, vigoare și har narativ. În scena „Judecății de apoi” pictorul s-a inspirat din realitatea sătească, numind personajele zugrăvite cu porecle și nume locale. Pictura constituie, în studiul artei moderne din Transilvania, o lucrare de referință dintre cele mai importante.
Biserica de lemn din Almaș-Săliște () [Corola-website/Science/316929_a_318258]
-
Antoni M. Alcover i Sureda s-a născut pe 2 februarie 1962, la ferma Santa Cirga din Manacor, într-o familie de țărani. Și-a trăit primii ani din viață după obiceiurile tradiției rurale mallorquine, într-un mediu tipic sătesc și profund religios. În 1877, la vârsta de cincisprezece ani, a plecat la Palma pentru a intra la seminarul teologic. Din tinerețe s-a remarcat prin talentul la scris, care îi permitea să creeze la fel de bine o istorioară, un articol
Antoni Maria Alcover i Sureda () [Corola-website/Science/325512_a_326841]
-
acestui loc de închinăciune a fost monahul Sofronie. Schitul avea o moară de apă și un iaz, dispunând și de pădurile din jur, care se întindeau și pește actualul cătun Zvarici. Locul vechiului lăcaș de cult era în cimitirul bisericii sătești, întemeiata, în anul 1850, de Șerban Cantacuzino. Formă bisericii este de cruce, cu altar semicircular, cu cornișe și cu ferestre dreptunghiulare, fără ornamentație și fără turla. Dintre duhovnicii care au slujit aici, amintim pe preoții Pintilie Ioan, Toma Râpă, Peptu
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
interioare. Totuși, prin înțelegeri exprese, divergențele dintre ortodocși (ulterior uniți) și calvini au fost evitate, biserica deservind, alternativ, până în anul 1759, când a avut loc cunoscuta vizită canonică a ierarhului unit Petru Pavel Aron, atât "nemeșimea" maghiară, cât și obștea sătească românească; după această dată a trecut definitiv în folosința reformaților , fiind menționată, ca atare, pe harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773) și în tabelele conscripției din anii 1829-1831; recensămintele ecleziastice din 1733, 1750 și 1761-1762 o atestaseră ca fiind unită. Cu
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Clopotiva () [Corola-website/Science/326948_a_328277]
-
atent la reguli. Apare doar în primul sezon. Este un bătrân mucalit. Este o sportivă retrasă, abuzată, întristată de viața la țară, cu dureri și tristeți neîmpăcate. Și-a ratat o splendidă carieră sportivă și a ajuns îngropată în mediul sătesc. Aproape știutoare, este pricepută la dezlegatul viselor, la rețete culinare și multe altele. În mintea ei, se vede deținătoarea tuturor secretelor și destinelor satului din "Las Fierbinți". Are puteri mistice, dar în același timp este si foarte sentimentală. Singurul taximetrist
Las Fierbinți () [Corola-website/Science/326383_a_327712]
-
314 florini, donați de următorii: Josef Münster, Franz Anhauser, Karl Gabora, Dumitru Tăran și Costan, fiul lui Dumitru Căinar. Documentul de donație a fost autentificat la 10 ianuarie 1898 de către notarul Halip din Gura Humorului, în prezența lui Sidorovici, secretarul sătesc din Bucșoaia. Cum nici această sumă nu acoperea costul construcției, agenții colectori Josef Lazanowski, Leo Lang, Rudolf Häring și Johann Wlodkowski au făcut mai multe drumuri, solicitând donații credincioșilor romano-catolici din districtele Gura Humorului, Rădăuți și Suceava. În urma acestora, s-
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
vest de capelă, amintește donjonul greavilor de la Câlnic și Gârbova, la fel forma ovală a incintei cu care s-a înconjurat cetatea cuprinzând vechiul cimitir cu capelă. Deoarece Viscri n-a fost niciodată proprietate nobiliară, numai familia greavului, conducătorul obștii sătești, a ridicat turnul de locuință, în a doua jumătate a secolului XIII spre folosință personală. Întrucât temelia turnului taie un mormânt, avem dovada că el a fost clădit ulterior capelei, când locul nu mai servea ca cimitir. De altfel, turnul
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
satul Ciulpăz, comuna Peștișu Mic, Hunedoara, județul Hunedoara a fost ridicată în secolul XVIII. Are hramul „Cuvioasa Paraschiva”. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Comuna Pestișu Mic păstrează trei edificii ecleziastice de lemn; din nepăsarea obștilor sătești și a autoritaților abilitate, două dintre acestea, din păcate, s-au prăbușit. Situat pe o culme învecinată, satul Ciulpăz din comuna Pestișu Mic a fost deservit liturgic până în urmă cu peste trei decenii, de o bisericuță de lemn, cu hramul
Biserica de lemn din Ciulpăz () [Corola-website/Science/326656_a_327985]
-
În octombrie 2013, CRPE a lansat cu sprijinul Departamentului pentru Relația cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului de Externe campania Cărți peste Prut, cu scopul de a aduna cărți românești tipărite în alfabetul latin și a le distribui în bibliotecile sătești din Republica Moldova, unde predomină încă publicațiile românești cu caractere chirilice, nefiabile pentru generațiile tinere. Primele cărți au fost donate bibliotecii din satul Izbiște din raionul Criuleni. Până la începutul lui septembrie 2014, se strânseseră 3700 de cărți. În 2014 s-au
Centrul Român de Politici Europene () [Corola-website/Science/325696_a_327025]
-
formată din 4 sate: Rangul localității în conformitate ce prevederile Legii nr. 351/2001 fiind IV fiind traversat de DJ 546 și DJ 679 . Întinderea teritoriului administrativ este de 6723 ha, cu următoarele vecinătăți: Are de asemenea 37 km ulițe sătești și o populație de 3482 de locuitori , preponderent de naționalitate română si 30 persoane de etnie rromă. Poziția geografică și relieful determină în mare măsură și manifestarea elementelor climatice. Pe teritoriul comunei Văleni clima este de tip temperat-continentală, cu o
Văleni, Olt () [Corola-website/Science/325122_a_326451]