130,724 matches
-
născut la 4 ianuarie 1941 în satul Dăgâța, județul Iași. Născut într-o familie de țărani credincioși, a primit la botez numele Ioan și a fost fiind primul dintre cei patru frati. Cursurile școlii primare și gimnaziale le urmează în satul natal, după care absolvă Liceul Teoretic din orașul Roman, jud. Neamț. După terminarea studiilor liceale, urmează Școala Tehnică de Medicină Generală din municipiul Roman, județul Neamț, după care funcționează, vreme de câțiva ani, ca asistent medical - medicină generală. În anul
SPRE PURUREA ADUCERE AMINTE – SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOAULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT ŞI STAREŢ IRINEU IURAŞCU DE LA MĂNĂSTIREA DELTA NEAJLOVULUI – GIURGIU (1941 – 2016)... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382257_a_383586]
-
Acasa > Poezie > Amprente > LA SAT VEȘNICIA MOARE-N FIECARE ZI Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1818 din 23 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Viitor vândut în vorbe și trecut scos la mezat albatros ieșit din ciorbe timp rănit taman la sat Trecut scos
LA SAT VEȘNICIA MOARE-N FIECARE ZI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382272_a_383601]
-
Amprente > LA SAT VEȘNICIA MOARE-N FIECARE ZI Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1818 din 23 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Viitor vândut în vorbe și trecut scos la mezat albatros ieșit din ciorbe timp rănit taman la sat Trecut scos iar la mezat și prezent bucșit cu bube îngeri scoși vai la arat ulii dresând doar hulube Prezent burdușit cu bube albatros plutind în ciorbe unde este al meu nume viitor vândut în vorbe Și trecut scos la
LA SAT VEȘNICIA MOARE-N FIECARE ZI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382272_a_383601]
-
și prezent bucșit cu bube îngeri scoși vai la arat ulii dresând doar hulube Prezent burdușit cu bube albatros plutind în ciorbe unde este al meu nume viitor vândut în vorbe Și trecut scos la mezat viața mea moarte la sat Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: La sat veșnicia moare-n fiecare zi / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1818, Anul V, 23 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
LA SAT VEȘNICIA MOARE-N FIECARE ZI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382272_a_383601]
-
la arat ulii dresând doar hulube Prezent burdușit cu bube albatros plutind în ciorbe unde este al meu nume viitor vândut în vorbe Și trecut scos la mezat viața mea moarte la sat Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: La sat veșnicia moare-n fiecare zi / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1818, Anul V, 23 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
LA SAT VEȘNICIA MOARE-N FIECARE ZI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382272_a_383601]
-
puterea, este viitorul patriei noastre. NU scăpați niciodată din vedere această înaltă misie”. Emoționantă a fost și întâlnirea cu grupul sărmășan „Graiul Câmpiei”, îmbrăcat în „straie naționale” și condus de doamna directoare a Bibliotecii „Liviu Rusu”, Burian Dinuca. Ajuns în satul natal Hădăreni, într-o altă entitate existențială, m-au așteptat, părinții, frații, surorile, consătenii, cărora le-am arborat la „casa lor veșnică” un „SFÂNT TRICOLOR ROMÂNESC”, făcându-i în felul acesta părtași și pe dânșii la acest moment-periplu românesc sărbătoresc
1918 – ALBA- IULIA – 2016 ORAȘUL UNIRII ȘI SPERANȚA …ÎNVIERII NOASTRE [Corola-blog/BlogPost/93103_a_94395]
-
Tiger, ,,Cuvântul editorului” este pe măsura volumului prezentat. Spicuim sintagme relevante pentru nivelul de cultură generală și de cultură de specialitate, din ,,Cuvântul editorului”: volumul ,,Izvoarele” al Cristinei Mariana Bălășoiu ,,se înscrie într-o factură nostalgică, aducând în prim-plan satul românesc, în speță, oltenesc. Avem în față tablouri succesive ale locurilor, oamenilor, obiceiurilor, naturii sau ale evenimentelor care ne transpun în lumea copilăriei. Vom face cunoștință cu tot felul de viețuitoare necuvântătoare...” . Daniela Tiger evidențiază ,,factura semi-populară” - probabil, ,,semi-folclorică”, deși
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
în vale, de la stână,/ Laptele ia-l! Mi-l adună!/ Căci e tatăl tău cioban/ Și eu fac parte din neam.”. Fior dramatic, stopat înainte de a deveni, abrupt, siropos, melodramatic, depistăm în cele trei strofe ale basoreliefului din ,,Dorul de sat”: ,, Din sat, plecăm amândoi,/ Rămâne drumul înapoi,/ Rămâne ulița pustie... -/ Peste ani, ce-o să mai fie ?” Unul dintre poemele izbutite ale volumului ,,Izvoarele” se intitulează ,,Stâlpul” și este un autoportret, abia întrezărit, al delicioasei autoare, Cristina Mariana Bălășoiu. Cu vibrații
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
de la stână,/ Laptele ia-l! Mi-l adună!/ Căci e tatăl tău cioban/ Și eu fac parte din neam.”. Fior dramatic, stopat înainte de a deveni, abrupt, siropos, melodramatic, depistăm în cele trei strofe ale basoreliefului din ,,Dorul de sat”: ,, Din sat, plecăm amândoi,/ Rămâne drumul înapoi,/ Rămâne ulița pustie... -/ Peste ani, ce-o să mai fie ?” Unul dintre poemele izbutite ale volumului ,,Izvoarele” se intitulează ,,Stâlpul” și este un autoportret, abia întrezărit, al delicioasei autoare, Cristina Mariana Bălășoiu. Cu vibrații fierbinți, roș-galbene-portocalii
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
galopând în zori, cu pletele fluturându-i aidoma dragonului dacic, Cristina Maria Bălășoiu își încheie astfel cavalcada iubirii neîmpărtășite: ,,Să mă duci departe, cu gândul,/ Să-mi lăsați părul să mi-l adie vântul,/ Să-mi citiți dorul meu de sat,/ Să nu mi-l faceți, nicicând, uitat.”. Panoramarea ,,În satul Căciulătești” se derulează într-un evident ritm de folclor muzical și de joc popular: ,,Apa-i rece, la izvor,/ De sete, nu am să mor,/ Întunericul ne-așteaptă,/ ROATA (s.n.
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
Cristina Maria Bălășoiu își încheie astfel cavalcada iubirii neîmpărtășite: ,,Să mă duci departe, cu gândul,/ Să-mi lăsați părul să mi-l adie vântul,/ Să-mi citiți dorul meu de sat,/ Să nu mi-l faceți, nicicând, uitat.”. Panoramarea ,,În satul Căciulătești” se derulează într-un evident ritm de folclor muzical și de joc popular: ,,Apa-i rece, la izvor,/ De sete, nu am să mor,/ Întunericul ne-așteaptă,/ ROATA (s.n.) s-o jucăm la poartă” - pentru a îngemăna, în final
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
și scriu foarte bine românește. Nicolae BĂCIUȚ: Este integrarea exilaților o problemă insolvabilă? Cum sunt priviți cei care- și caută o altă patrie? Iulian POPA: Da, cred că este o problemă insolvabilă. Prin natura sa, omul, a „emigrat” permanent... de la sat la oraș, din Modova în Oltenia, Transilvania și invers, acum în Europa, America sau Australia. Dorința de a cunoaște, de a găsi locul unde putem avea o viață mai bună pentru noi și familiile noastre, este motorul emigrației mondiale. România
DESPRE EXILUL ROMÂNESC, CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) [Corola-blog/BlogPost/93094_a_94386]
-
agricol românesc este cumpărat de străini. Dacă guvernul de la București are viziune europeană, atunci să facă pe naiba în patru să alinieze salariul românului și nivelul de trai la standarde europene! În programul lui Cioloș, nimic despre eradicarea sărăciei, electrificarea satelor, protecția socială a categoriilor fără loc de muncă și fără venituri. Un guvern de tehnocrați nu este emanația alegerilor, deci, nu înseamnă democrație. Membrii „Guvernului meu” vor face ce vor cei care i-au numit și nu vor da nimănui
COMISARI IDEOLOGICI DE EXTREMĂ PERICULOASĂ [Corola-blog/BlogPost/93077_a_94369]
-
sași care mai viețuiesc în comuna, doar preotul și câteodată preoteasa mai trec pragul sfanțului lăcaș. Biserica-cetate din secolul al XIII-lea are în jurul ei livezi de meri și pâlcuri de stejari și de brazi, înălțându-se către cer în mijlocul satului. Străjuita de tei seculari, casa parohiala este, la rândul ei, un monument: ea „împarte” veacurile în două - la sud, „aripa tânără” de la 1762, iar la nord, zidăria de la 1550. Aici și-a găsit familia Schlattner (al carei arbore genealogic coboară
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
prescrie deja cât de lungi să fie tijele florilor din piață, după soi și după culoare - ceva de neconceput. Sper că românul nostru se va sustrage unor reglementări și unor regularizări absurde. Sper că, totuși, va rămâne atmosferă această a satelor noastre care, din ținut în ținut, oglindește ceva din prezența lui Dumnezeu hic et nunc (aici și acum - n.red.) și își va păstra individualitatea ei scoasă din timp. Am observat că, și după ce a disparut partidul care tot timpul
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
moderni, cu bluginși, cu muzica asta infernala din combine etc., în timpul verii nu merg nici la mare, nici la munte, ci merg cu bunicuțele la câmp, la săpat și recoltat. Sper că această atmosferă va rămâne, iar prezența lor în sat va dăinui. Să nu uităm că la noi lumea mai face petreceri de mare sărbătoare, se mai căsătorește cu alai pe ulița satului, se mai adună la parastase, iar familia mai este adăpost și refugiu, nu este atomizata că în
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
bunicuțele la câmp, la săpat și recoltat. Sper că această atmosferă va rămâne, iar prezența lor în sat va dăinui. Să nu uităm că la noi lumea mai face petreceri de mare sărbătoare, se mai căsătorește cu alai pe ulița satului, se mai adună la parastase, iar familia mai este adăpost și refugiu, nu este atomizata că în Apus. - Credeți că satul va putea rămâne sat, iar țăranul, țăran? - Satul va rămâne matcă spiritualității românești ortodoxe - care va fi o completare
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
nu uităm că la noi lumea mai face petreceri de mare sărbătoare, se mai căsătorește cu alai pe ulița satului, se mai adună la parastase, iar familia mai este adăpost și refugiu, nu este atomizata că în Apus. - Credeți că satul va putea rămâne sat, iar țăranul, țăran? - Satul va rămâne matcă spiritualității românești ortodoxe - care va fi o completare salutara la spiritualitatea occidentală. Cei care vin din Vest, și vin tot mai mulți investitori și turiști, descoperă viața de la țară
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
noi lumea mai face petreceri de mare sărbătoare, se mai căsătorește cu alai pe ulița satului, se mai adună la parastase, iar familia mai este adăpost și refugiu, nu este atomizata că în Apus. - Credeți că satul va putea rămâne sat, iar țăranul, țăran? - Satul va rămâne matcă spiritualității românești ortodoxe - care va fi o completare salutara la spiritualitatea occidentală. Cei care vin din Vest, și vin tot mai mulți investitori și turiști, descoperă viața de la țară și rămân uluiți că
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
petreceri de mare sărbătoare, se mai căsătorește cu alai pe ulița satului, se mai adună la parastase, iar familia mai este adăpost și refugiu, nu este atomizata că în Apus. - Credeți că satul va putea rămâne sat, iar țăranul, țăran? - Satul va rămâne matcă spiritualității românești ortodoxe - care va fi o completare salutara la spiritualitatea occidentală. Cei care vin din Vest, și vin tot mai mulți investitori și turiști, descoperă viața de la țară și rămân uluiți că mai există așa ceva pe
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
vin din Vest, și vin tot mai mulți investitori și turiști, descoperă viața de la țară și rămân uluiți că mai există așa ceva pe lume. n Occident, visele lui Stalin și ale lui Ceaușescu de a reduce diferența dintre oraș și sat, sunt deja o realitate... Și atunci, vin germanii, austriecii și alții, si ce zic ei: „Ce vedem noi aici, in România ? Vedem un băiat călare pe un cal care galopează prin mijlocul satului... Vedem două fețe care merg pe drum
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
de a reduce diferența dintre oraș și sat, sunt deja o realitate... Și atunci, vin germanii, austriecii și alții, si ce zic ei: „Ce vedem noi aici, in România ? Vedem un băiat călare pe un cal care galopează prin mijlocul satului... Vedem două fețe care merg pe drum, una cu mâna trecută peste umărul celeilalte... Vedem doi băieți care se joacă de-a calul și vizitiul, folosind drept haturi o sfoară... Vedem că te duci pe ulița și ești deja în mijlocul
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
de a concepe lumea și cerul, dar știu altceva: ei s-au plictisit de individualismul atomizat în care viețuiesc, de perceperea vieții numai prin televizor. Sunt convins că aceasta inerție pozitivă a unor forme de viață rurală din România, tradițiile satelor românești, vor impulsiona spiritualitatea Europei Occidentale în așa fel, încât unul de acolo să nu mai fugă până în India sau până în Nepal în căutarea sacralității, găsind-o la noi. Faptul că sacralitatea pătrunde zilnic în profan în satele din România
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
România, tradițiile satelor românești, vor impulsiona spiritualitatea Europei Occidentale în așa fel, încât unul de acolo să nu mai fugă până în India sau până în Nepal în căutarea sacralității, găsind-o la noi. Faptul că sacralitatea pătrunde zilnic în profan în satele din România va fi, cred, perceput și de frații noștri din Vest. Este tragic că sașii au părăsit această țară și au ajuns acolo unde au ajuns. Ei ar fi putut fi o punte între cele două lumi adiacente. Cred
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
Eminescu. Dumbrăveni (Suceava) devine an de an - un frumos loc de Omagiere a marelui Poet. Și nu doar în fața bustului din ciment alb (sculptor, Marcel Mănăstireanu), plasat în fața Primăriei din localitate, ci și vizualizând muzeul „Mihai Eminescu” sau străbătând ulițele satului și ale împrejurimilor, acolo unde - în secolul al XIX-lea - a locuit și familia căminarului Gheorghe Eminovici și acolo unde Mihai Eminescu și-a petrecut frumoase clipe ale copilăriei (tradiția șoptind, că acolo, chiar s-ar fi născut; afirmație pecetluită
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93150_a_94442]