20,441 matches
-
era de 2/1, adică, 2/3 din „produsul muncii”. Conceptul de dezvoltare durabilă, central în gândirea Clubului de la Roma, face referire la acel tip de „dezvoltare care satisface nevoile prezentului fără să compromită posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”. Ideea de „dezvoltare durabilă” s-a cristalizat cu forță în anul 1987 într-un raport al Comisiei Mondiale privind Mediul Înconjurător și Dezvoltarea, intitulat „Our Common Future”. Acest raport pleda pentru tipuri de politici sociale care să nu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
În interiorul acestor spații nu trebuie să existe copaci, stâlpi de care s-ar putea lovi elevi, accidentându-se. Atunci când activitatea de educație fizică se desfășoară, uneori, iarna, în spații improvizate (sală de clasă, coridor), trebuie urmărit ca aceste spații să satisfacă cât mai mult posibil cerințele sălilor special amenajate. În aceste spații trebuie să se asigure atât suprafața minimă necesară activității de educație fizică cât și protecția împotriva accidentelor. Astfel, podeaua sălilor de educație fizică sau a sălilor (spațiilor) unde se
Factorii şi cauzele care favorizează apariţia accidentelor în lecţia de educaţie fizică Forme şi metode de prevenire a accidentelor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gheorghiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1151]
-
dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare socio-economică, al căror fundament îl reprezinta în primul rând asigurarea unui echilibru între aceste sisteme socio-economice și elementele capitalului natural. Prin dezvoltare durabilă se urmarește ca utilizând resursele actuale să fie satisfacute nevoile prezentului, fară a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface nevoile lor. În acest sens trebuie depuse eforturi comune de către autorități și societatea civilă pentru schimbarea strategiilor de dezvoltare economică în concordanță cu limitele ecologice oferite de mediul
Educaţia economică în contextul dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ciobanu Mariana Georgeta, Popa Monica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1166]
-
fundament îl reprezinta în primul rând asigurarea unui echilibru între aceste sisteme socio-economice și elementele capitalului natural. Prin dezvoltare durabilă se urmarește ca utilizând resursele actuale să fie satisfacute nevoile prezentului, fară a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface nevoile lor. În acest sens trebuie depuse eforturi comune de către autorități și societatea civilă pentru schimbarea strategiilor de dezvoltare economică în concordanță cu limitele ecologice oferite de mediul înconjurător și de resursele planetei. In ultimii ani, la nivel intrenațional au
Educaţia economică în contextul dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ciobanu Mariana Georgeta, Popa Monica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1166]
-
circa 20% de cazuri au repetat tentativa. În observațiile noastre pacienții depresivi au comis tentativele de suicid, când păreau să fi depășit episodul depresiv. Ulterior, această tentativă de suicid a determinat o depresie de lungă durată, În special dacă ea satisface nevoia pacientului de autopedepsire. În acest sens, Beck A. consideră disperarea ca fiind, pe termen lung, unul dintre cei mai siguri factori de risc la suicid. În urma cercetării au fost evaluați factorii de risc pentru săvârșirea tentativelor de suicid: sexul
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
la o comunitate; Ö corelează toate disciplinele; “*” dă relevanță programei. Observație: Deși cele mai multe planificări tematice sunt realizabile pe termen lung, predarea tematică poate acoperi diferite perioade de timp. Unele abordări pot fi mai scurte dacă se constată că studiul a satisfăcut interesele elevilor. Altele, pot fi prelungite dacă interesul elevilor crește. Etapele de planificare a învățării tematice “*” alegerea unui subiect adecvat; “*” elaborarea de idei referitoare la subiectul abordat; “*” familiarizarea cu subiectul; “*” selectarea metodelor care să permită atingerea obiectivelor programei; “*” informarea părinților
Studiul tematic – metodă de predare bazată pe ideea conexiunilor informaţionale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Ritter, Camelia Beşliu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1221]
-
PĂRINȚILOR CU BUNICII 2.1. Copii crescuți de ambii bunici versus copii crescuți de bunicul „unic” Deși între bunici și nepoți există o legătură emoțională puternică iar aceștia din urmă se simt foarte bine în compania bunicilor, dispuși să le satisfacă toate mofturile, atunci când bunicii preiau sarcinile și responsabilitățile părinților, situația se schimbă. „În unele state (Anglia, Germania, Portugalia), recensămintele populației utilizează o categorie specială care desemnează nucleele familiale constituite din bunici (sau bunic) și unul sau mai mulți nepoți care
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
de care bunicii ar avea nevoie după o perioadă de lucru intens. Aceste aspecte se explică prin faptul că bunicii sunt la o vârstă la care ierarhia valorilor este cu totul alta decât în cazul părinților. Acum pe ei îi satisfac, în mod deosebit, realizările materiale. Modificarea afectivității spre polul depresiv prin: accentuarea laturii introversive (bătrânul este mai închis în sine); scăderea rezonanței afective (supărarea și veselia se sting mai repede); scăderea toleranței la frustrare (mai supărăcios și nerăbdător); scăderea forței
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
copiilor și să glumească cu aceștia; să ia decizii împreună cu copiii; să stăpânească bine stresul și să rezolve favorabil situațiile conflictuale; să vadă lucrurile și prin prisma copilului; să nu aplice pedepse dure copiilor; să motiveze permanent acțiunile întreprinse; să satisfacă în mod corespunzător nevoile copilului; • Inițierea unor programe de consiliere atât a tutorilor de substituție, cât și a copiilor, rămași în grija acestora. • Prezența psihologilor școlari în toate unitățile de învățământ. Limitele cercetării: • măsurarea dimensiunii psihologice studiate cu instrumente în
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
și utilizarea limbii române În administrație, În organele de justiție, În școala primară și secundară. Se cerea, de asemenea, libertatea conștiinței, „libertatea cuvântului scris și vorbit”, inviolabilitatea persoanei, votul universal, direct și secret. Se preconiza ca tinerii basarabeni să-și satisfacă serviciul militar În Basarabia. Împroprietărirea țăranilor cu pământ urma să se efectueze prin răscumpărarea acestuia. O altă tentativă de constituire a unei formațiuni politice În Basarabia a Întreprins-o un grup de boieri de viță românească, În frunte cu Leonida
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
sănătatea) sau nerealizarea (boala) acestora. Nevoile la care se referă E. Fromm sunt puterea, vanitatea, adevărul, iubirea, înfățișarea, distructivitatea, creativitatea. Satisfacerea acestora va depinde de condițiile oferite de modul de organizare și de funcționare al societății respective. Dacă acestea sunt satisfăcute în mod liber, rezultatul va fi starea de sănătate. Dacă ele sunt blocate, va apărea boala psihică (vezi schema de mai jos). fig. p. ms. 37 Realizări (aspirații și idealuri) Aria frustrărilor (modelul anticipat către care se tinde) Experiența (experiența
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
două „definiții” sau mai exact „atitudini doctrinare” față de boala psihică și de bolnavul mintal au persistat întrebările „ce este nebunia?” și „ce este persoana nebunului?”. Persistența acestor întrebări denotă faptul că răspunsurile pe care le avem nu acoperă problema, nu satisfac și nu numai că lasă deschisă poarta unor interminabile discuții, dar, în plus, generează confuzii. Din aceste considerente „lărgirea” cadrului „bolii psihice” prin plasarea sa în sfera antropologiei, ca psihopatologie, este una din căile care completează și chiar răspund la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
activități ale organismului îndreptate spre satisfacerea nevoilor acestuia în vederea menținerii și dezvoltării vieții individuale. Ele se caracterizează prin următoarele: a) trebuința instinctuală are întotdeauna un obiect; b) fiecare trebuință capătă un conținut concret în funcție de condițiile și felul în care este satisfăcut; c) una și aceeași trebuință are tendința de a se repeta; d) dezvoltarea trebuințelor se realizează prin schimbarea sferei de obiecte care le satisfac și de asemenea prin schimbarea modului de satisfacere. E. Dupré distinge trei niveluri sau zone în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un obiect; b) fiecare trebuință capătă un conținut concret în funcție de condițiile și felul în care este satisfăcut; c) una și aceeași trebuință are tendința de a se repeta; d) dezvoltarea trebuințelor se realizează prin schimbarea sferei de obiecte care le satisfac și de asemenea prin schimbarea modului de satisfacere. E. Dupré distinge trei niveluri sau zone în sfera instinctelor: 1) instinctul de conservare, privind instinctele personale, egoiste relative la viața individului; 2) instinctul de reproducere, privind instinctele sexuale, genezice, în relație
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu privire la starea sănătății sale. În plus, bolnavul va socoti medicul drept incapabil și se va adresa altuia, de la care așteaptă ceea ce crede că primul i-a ascuns sau refuzat. În aceste cazuri, sunt necesare anumite „diagnostice de acoperire” care să satisfacă bolnavul, să-l liniștească, dar care, concomitent, să-i ofere perspectiva unei soluții terapeutice sigure. Personalitatea bolnavului cu suferințe iatrogene Din cele de mai sus se poate desprinde faptul că „întâlnirea cu medicul” poate avea riscul unei „eventuale nocivități” (P.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cenzura morală, consecințele actelor Eului, suferința morală. 1) Actele Eului Eul este instanța conștientă a personalității, zona prin care aceasta vine în contact direct cu lumea exterioară, la nivelul căruia se obiectivează conținutul intrapsihic al persoanei respective. Eul obiectivează și satisface nevoile, pulsiunile și dorințele individuale, dar în egală măsură este obligat să se conformeze normelor valorice morale ale Supra-Eului său. Prin aceste „funcții”, Eul devine sediul acțiunilor persoanei respective. În cazul acțiunilor pe care Eul dorește sau este obligat să
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
solicitate în instruirea școlară. În acest fel s-a elaborat „vestita ierarhie a lui Gagné”: nouă tipuri de învățare care permit orice instruire, nouă mecanisme universale (în sensul că există la orice persoană normală, le posedă orice learner) care pot satisface toate exigențele mastery learning 30. Ierarhia conferea un fundament psihologic instruirii de mare consistență. Ea permitea elaborarea de teorii și modele pedagogice normative pe temeiuri obiective, pe fenomene evidențiate experimental și descrise în termenii științelor obiective. Astfel a luat naștere
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sau productiv; are mai multe căi de referință, afectează societatea mai profund și este un proiect de dezvoltare umană. (*) - Teza 3: Soluție exhaustivă. Proiectarea curriculară trebuie să țină cont de toate interesele, să respecte toate valorile universal acceptate și să satisfacă toate cerințele majore. (*) - Teza 4: Transparență totală. În procesul proiectării curriculare transparența trebuie să nu fie limitată de nimic și de nimeni și toate deciziile să fie cunoscute de toți cei interesați. (**) - Teza 5: Informare completă. În proiectarea curriculară este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de individ, devine (decade în) dresaj sau fanatizare. Filosofia educației creative ar putea evita această extremă. Creația este, cu siguranță, cea mai demnă dintre activitățile omenești, poate chiar singura cu adevărat demnă de om. Doar un curriculum creativ ar putea satisface pretențiile și necesitățile formării lui multidimensional man. Educația pentru creativitate este exact opusul fanatizării și uniformității. Dar și această filosofie generoasă își are precaritățile sale. Cele mai importante sunt de ordin „tehnic”: - nu cunoaștem suficient mecanismele psihice ale creativității și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și oricare dintre structurile care îl compun constituie subsisteme ale macrosistemului social. Ele „funcționează” ca organizații formale în interiorul societății, contribuind la autoreglarea acesteia. Prin urmare, sistemul educațional slujește - total sau parțial - valorile societății respective. Curriculumul, ca „proces”, „produs” și „demers”, satisface prin componentele sale aceste exigențe structural-funcționale. Dar cum pot fi dezvoltate curricula cât mai satisfăcător? Curriculumul Academiei lui Platon era derivat de marele filosof al Antichității din viziunea sa social-politică și paideutică. Curriculumul școlilor ecleziastice medievale era impus arbitrar de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
centrată pe realitate”. Argumentele erau greu de eludat. Macdonald scria: Înțelegem cu ușurință că școala nu există doar pentru a transmite moștenirea noastră culturală; și nici doar pentru a forma jucători de roluri pentru societate, ba nici chiar pentru a satisface trebuințele și interesele celor care învață. Școala există pentru a-i aduce pe copii în contact cu realitatea - din care facem parte noi înșine, societatea noastră și moștenirea noastră culturală 27. Macdonald a pus în discuție, cu vehemență, „supremația structurii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să realizeze o priză de conștiință, identitatea nu există în absența sentimentului identificării; identitatea se construiește grație relațiilor individului cu alții, cu grupul; o identitate evoluează și se modifică în cursul existenței individului (Lipiansky, 1998). Aceste trei condiții au fost satisfăcute în procesul de creare a unei noi identități. A existat o ideologie seducătoare, disimulată eficient, într-o manieră accesibilă din punct de vedere cognitiv, recurgându-se adesea la simplificări și sloganuri. Serge Moscovici ne oferă un model explicativ al propagandei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ambiguității, stilizarea până la schematizarea stereotipă, apelându-se chiar la sloganul grosolan. Biciuirea emoției publice este modalitatea prin care se întărește o credință, o atitudine, o convingere. Toate aceste practici sociale au grăbit procesul de identificare. A doua condiție a fost satisfăcută și aceasta fără întârziere: s-a construit un nou spațiu public, funcționând după noi reguli, cu o rețea de organizații adecvate, cu noi coduri de conduită și norme sociale și profesionale, s-au creat noi ceremoniale de socializare și de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dintre îndeletnicirile cotidiene principale, climatul de lipsuri generalizate a încurajat, într-o anumită măsură, și crearea, la același nivel al vieții de zi cu zi, a unor microierarhii sociale, în cuprinsul cărora poziționarea indivizilor depindea de capacitatea lor de a satisface, prin activitatea pe care o desfășurau sau prin funcția deținută, necesitățile alimentare și de bunuri de lux ale clienților. Deși propaganda regimului se străduia să cultive o imagine pozitivă a societății și a relațiilor dintre membrii ei, realitatea „de jos
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a dominat conversațiile cotidiene, îndeosebi în timpul dictaturii lui Ceaușescu. În preocupările actorilor sociali, așteptatul la coadă (nu importă pentru ce - la magazine alimentare, la librărie, pentru o carte dorită, la instituțiile publice, pentru a solicita un drept sau a-ți satisface o plăcere!) juca un rol important. Participanții la acest ceremonial social își însușiseră comportamente adaptative specifice: pentru individul obișnuit, nu se putea imagina dobândirea unei valori fără a-i atașa ritualul cozii. Pentru societățile de care ne ocupăm, coada reprezintă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]