7,856 matches
-
j. Gorj), prozator, publicist și poet. Fiu al Anei și al lui Gheorghe Băran, țărani, B. urmează liceul la Târgu Jiu și București, apoi Școala Superioară de Partid „Ștefan Gheorghiu”, secția de ziaristică. A fost redactor la Agerpres, „Scânteia tineretului”, „Scânteia”, la secția de scenarii a Studioului Cinematografic București, secretar de redacție la „România literară” (1969-1989). Debutul dublu al lui B., cu Gospodăria colectivă - izvor de bunăstare și belșug și Pe drumul fericirii (GAC Oltul, com. Teslui), apărute în 1961, se
BARAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285618_a_286947]
-
Iași (1973, cursuri fără frecvență). Este apoi bibliotecar la Clubul ICTB (Apaca) din București. Debutează cu poezie în revista „Ateneu” (1967), fiind încurajat de Ioanid Romanescu. Colaborează cu versuri, eseuri și recenzii la „Ateneu”, „Amfiteatru”, „Convorbiri literare”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Familia”, „România literară”, „Caiete critice”, „Cuvântul românesc” (Canada), „Sinteze”. Participă la mai multe cenacluri literare și înființează el însuși unul, în cadrul Clubului ICTB. Debutul editorial are loc în 1989, cu volumul Gravitația tăcerii, prefațat de Ioanid
BARDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285638_a_286967]
-
cursurile Facultății de Horticultură a Universității din Craiova (absolvită în 1971), cu o licență în arhitectura peisageră, apoi cursurile Facultății de Jurnalism din cadrul Universității București. Debutează, în 1967, cu poezie și reportaje în „România literară” și „Luceafărul”. Conduce cenaclul Serbările „Scânteii tineretului” până în 1985. Ziarist la „Orizont” (Râmnicu Vâlcea, 1975), „Scânteia tineretului” (redactor-șef adjunct), „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»” (1986-1989) și „Tineretul liber”, ziar înființat în 22 decembrie 1989, este fondatorul Agenției de știri „AM Press” (1991), prima agenție de
AVRAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285507_a_286836]
-
1971), cu o licență în arhitectura peisageră, apoi cursurile Facultății de Jurnalism din cadrul Universității București. Debutează, în 1967, cu poezie și reportaje în „România literară” și „Luceafărul”. Conduce cenaclul Serbările „Scânteii tineretului” până în 1985. Ziarist la „Orizont” (Râmnicu Vâlcea, 1975), „Scânteia tineretului” (redactor-șef adjunct), „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»” (1986-1989) și „Tineretul liber”, ziar înființat în 22 decembrie 1989, este fondatorul Agenției de știri „AM Press” (1991), prima agenție de știri independentă din România. Într-o perioadă în care poezia
AVRAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285507_a_286836]
-
cursurile Facultății de Jurnalism din cadrul Universității București. Debutează, în 1967, cu poezie și reportaje în „România literară” și „Luceafărul”. Conduce cenaclul Serbările „Scânteii tineretului” până în 1985. Ziarist la „Orizont” (Râmnicu Vâlcea, 1975), „Scânteia tineretului” (redactor-șef adjunct), „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»” (1986-1989) și „Tineretul liber”, ziar înființat în 22 decembrie 1989, este fondatorul Agenției de știri „AM Press” (1991), prima agenție de știri independentă din România. Într-o perioadă în care poezia românească era tentată de experiment, de modernitate asumată
AVRAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285507_a_286836]
-
gruparea revistei cu același nume. Debutează editorial, în 1971, cu volumul de poeme Marile Eleusii. Colaborează cu versuri, publicistică, proză, eseuri și traduceri, îndeosebi din literatura franceză, la „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox”, „Apostrof”, „România literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Familia”, „Vatra”, „Poesis” (Satu Mare), „Ramuri”, „Literatorul”, „Caiete critice”, „Ateneu”, „Argeș”, „Transilvania”, „Unu” (Oradea) ș.a. Cicluri din versurile sale au apărut, traduse în limbile franceză, maghiară, sârbă, macedoneană, rusă, germană, engleză, în reviste și în antologii tipărite
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
fiul Floarei (n. Bosa) și al lui Constantin Băileșteanu, țărani; este frate cu Fănuș Băileșteanu. După absolvirea Liceului „Frații Buzești” din Craiova (1971), lucrează ca bibliotecar la Biblioteca Județeană Dolj. Colaborează la „Ramuri”, „Înainte”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Suplimentul literar artistic al «Scânteii tineretului»”, „Cuvântul libertății”, „Independentul”, „Meridian”, „Gorjanul” ș.a. După 1989 înființează Editura Cartea Nouă. Debutează cu volumul de povestiri Clopotul viselor (1975), urmat de alte volume de proză scurtă: Dealul lupului (1978), Poveștile de fiecare zi (1982), Povestiri de pe Desnățui (1988
BAILESTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]
-
secretar de redacție la revista „Manuscriptum” (1980-1989), publicist-comentator la revista „Academica” (1990-1991), redactor responsabil al „Analelor Academiei Române” și șef al Biroului de presă al Academiei Române (1991-1994). Din 1994, este director adjunct al Bibliotecii Academiei Române. În anii studenției, B. colaborează la „Scânteia tineretului”, „Viața studențească”, „Informația Bucureștiului”. Activitatea de critic literar și-o începe cu o cronică la cartea lui Nicolae Manolescu, Contradicția lui Maiorescu, publicată în revista „Tomis” (1971). S-a impus în primul rând ca exeget și editor al operei
BAILESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285552_a_286881]
-
urmează liceul între 1945 și 1948, înscriindu-se apoi la Facultatea de Filosofie a Universității din București (1948-1952); în 1956, la Leningrad, devine doctor în filosofie. Din primul an de studenție lucrează în presă, ca redactor la „Universul”, apoi la „Scânteia tineretului” și ca redactor-șef la „Tânărul leninist” (1951-1954); între 1956 și 1969, este șef de secție la „Scânteia”. După 1969, a fost director adjunct la Teatrul de Comedie din București și, din 1984, director adjunct al Teatrului Evreiesc de
BALEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285583_a_286912]
-
1956, la Leningrad, devine doctor în filosofie. Din primul an de studenție lucrează în presă, ca redactor la „Universul”, apoi la „Scânteia tineretului” și ca redactor-șef la „Tânărul leninist” (1951-1954); între 1956 și 1969, este șef de secție la „Scânteia”. După 1969, a fost director adjunct la Teatrul de Comedie din București și, din 1984, director adjunct al Teatrului Evreiesc de Stat. Din 1985, se stabilește în Republica Federală Germania. A colaborat la „Gazeta literară”, „Tânărul scriitor”, dar mai ales
BALEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285583_a_286912]
-
apoi la „Gând românesc”, „Universul literar”, „Vremea”, „Pagini literare”, „Curentul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Dacia rediviva”, „Sentinela” ș.a. Volumul de versuri Febre cerești apare în 1941. Redactor la „Dacia”, funcționar de stat, B. va lucra după război în redacția Editurii Scânteia. O carte retrospectivă, apărută în 1970 și menținând titlul din 1941, adăuga versuri noi, unele risipite între timp prin mai multe periodice literare. Lirica din Febre cerești, volum întâmpinat cu elogii de unii critici, l-a situat pe B. între
BALAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285570_a_286899]
-
text despre proza lui Nicolae Velea. Intensa activitate publicistică s-a manifestat nu doar în presa locală („Ateneu”, „Steagul roșu”, „Deșteptarea” „Monitorul”), ci și în reviste precum „Iașul literar”, „Cronica”, „Tribuna”, „Orizont”, „Viața studențească” „Luceafărul”, „România literară”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, unde a semnat și cu pseudonimele C.S. Rusu, Horațiu Cimpoeș, Dinu Rareș, Hermes, K.N.K. Deși editorial C. a debutat târziu, în 1999, numele său era cunoscut de mult timp printre comentatorii fenomenului literar românesc „la zi”. Aceasta datorită faptului
CALIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286039_a_287368]
-
Studii Latine și a făcut parte din Societatea Scriitorilor Români. De foarte tânăr s-a angajat în mișcarea socialistă, al cărei ardent susținător avea să fie toată viața; implicarea sa politică va culmina după 1945, când va deveni redactor la „Scânteia”. Culegerea de nuvele care marchează debutul său editorial, Caii lui Cibicioc (1923), anunță viziunea realistă ce se va amplifică în scrierile ulterioare. Prin ochii lui Buiumaș al Țiprei, eroul trilogiei pe care o alcătuiesc Copilăria unui netrebnic (1936), Trustul (1937
CALUGARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286046_a_287375]
-
Iuliu Dragomirescu, D. T. Negreanu, S. Ivanovici, G. Gr. Caïr, Gh. Becescu-Silvan, I. Adam și Jean Bart. Tot atât de bogată este și lista colaboratorilor de la rubrica de critică și publicistică literară. În afara lui Al. Macedonski, mai scriau aici N. Vaschide, C. Scânteie, Gabriel Donna, I. Achimescu, B. Gr. Buzău, M. Bălănescu, C. Al. Ionescu-Caion, S. Sanielevici, V. Stroe și C. Săteanu. Din Heine și Lenau sunt traduse versuri, pe care traducătorii le semnează cu pseudonimele M. René, Mărunt și A. Sandu, iar
CARMEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286115_a_287444]
-
Viața-i frumoasă, băieți, București, 1968; Petru Voievod Rareș, București, 1970; Diamantul negru, București, 1971; Frații Buzești, I-III, București, 1971-1977; Decebal, eroul strămoșilor, strămoșul eroilor, București, 1972; Curtea Veche din București (în colaborare), București, 1974; Ana Ipătescu, București, 1975; Scântei de peste veacuri, București, 1976; Cheia inimii, București, 1977; Comoara Brâncovenilor, București, 1977; 1 Decembrie 1918. Alba Iulia, București, 1978; Drum de luptă și glorie, București, 1978; Doi strămoși iluștri - Decebal și Traian, București, 1980; Popasuri la vetrele istoriei românești, București
ALMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285308_a_286637]
-
coordonat volumul Teatrul românesc contemporan. 1944-1974 (1975), pentru care a fost distins cu Premiul „I. L. Caragiale” al Academiei Române. Din 1987 s-a stabilit în Israel. Semnătura lui A. a putut fi întâlnită de-a lungul anilor în „România literară”, „Contemporanul”. „Scânteia”, „Studii și cercetări de istoria artei” ș.a., în paginile cărora, criticul a susținut cronica dramatică, arătându-se preocupat mai cu seamă de coloratura ideologică a textului, dar și de valorile artistice intrinseci spectacolului de teatru. Rezultate notabile va înregistra, însă
ALTERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285311_a_286640]
-
pățit eu când eram băiet, rosti Dârloman cel cu nas pătat. Mă urc în pod și, când mă urc în pod, numai ce văd în fața mea o dihanie de om mâțâțăl care ședea țeapăn și-și rotea ochii de săreau scântei din el. Am răcnit și m-am prăvălit pe scară în jos. Au râs toți de mine, căci numai eu nu știam că aveam o buhă în pod. Ațipit pe sacii mănăstirești, părintele Caliope făcu ochi și se grăbi să
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
cum vrei. Poate o să facem alt băiat. Numărul doi. Dacă așa vrei tu, așa să fie. ― În clipa asta nu prea cred c-o să facem nimic, răspunse mama. Între timp, eu așteptam În foaierul lumii. Încă nu eram nici măcar o scânteie În ochii tatălui meu (care privea abătut În poală, la caseta cu termometrul). Mama se ridică de pe canapea. Se Îndreaptă spre scară, ținându-și o mână la frunte, iar posibilitatea apariției mele pare din ce În ce mai Îndepărtată. Acum tata se ridică să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
furtunul - În această ordine. M-au Învelit Într-o pătură și m-au expus Între șase alți bebeluși, patru băieți și două fete, toți având, spre deosebire de mine, etichete adecvate. Acest lucru nu poate fi adevărat, dar mi-l amintesc: niște scântei răspândindu-se Încet pe un ecran negru. Cineva Îmi aprinsese ochii. LA PEȚIT Când povestea aceasta va ieși În lume, s-ar putea să devin cel mai vestit hermafrodit din toate timpurile. Au mai fost și alții Înaintea mea. Alexina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
picioare și cu o eșarfă În jurul taliei (bliț); Întinsă languros pe o blană de tigru și mângâind un paloș (bliț); Îmbăindu-se Într-un bazin de marmură, luminată printr-un paravan cu zăbrele. Acele zece fotografii În tonuri sepia fuseseră scânteia care-a aprins fascinația lui Lefty pentru oraș. Dar nu uitase niciodată cu totul primele lui iubiri din Lingerie Parisienne. Le putea invoca În imaginație după bunul plac. Când o văzuse pe Victoria Pappas arătând ca pagina 8, ceea ce Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
la mașina de cusut, cu piciorul drept Încă sprijinit pe pedală. Lumina crește și mai tare și Îi dezvăluie chipul, orbitele goale, barba smulsă În fâșii Însângerate. Peste tot În cartierul armenesc pâlpâie focurile. Ca un milion de licurici zboară scânteile peste orașul Întunecat, inseminând fiecare loc În care cad cu un germen de foc. În casa lui de pe strada Suyane, doctorul Philobosian atârnă un covor ud peste balcon, apoi se repede Înapoi În casa Întunecată și Închide obloanele. Dar vâlvătaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Înaintă din nou, pentru a Întâlni buzele soțului ei. Primul lor sărut În marea natură a Americii, pe veranda din spate, lângă un cireș căruia Îi cădeau frunzele. O scurtă văpaie de fericire se aprinse Înăuntrul ei și persistă, aruncând scântei, până când Lefty dispăru prin fața casei. Buna dispoziție a bunicului meu Îl acompanie tot drumul până la stația de tramvai. Alți muncitori așteptau deja În stație. Stăteau lejer, fumau și făceau glume. Lefty observă cutiile de metal În care Își țineau prânzul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
plin de grație, ca un elefant care se ridică pe picioarele din față, Își Înalță radiatorul. Pentru o clipă, farurile luminează gheața și apa de dedesubt, semănând cu o piscină, dar apoi capota sparge suprafața și, după o ploaie de scântei, totul se Întunecă. La spitalul de femei Desdemona a avut un travaliu de șase ore. Bebelușul s-a născut asistat de doctorul Philobosian, iar sexul i-a fost dezvăluit așa cum se obișnuiește: desfăcându-i picioarele și constatând. ― Felicitări. Un băiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
nimeni, bunica mea Își oprise evantaiul pentru prima oară În ultimele săptămâni. Părintele Mike mă ridică din nou În aer... ― Și al Fiului, Amin... ...și mă mai băgă o dată la fund. De data asta am deschis ochii. Moneda Capitolului Unsprezece scânteia prin Întuneric În cădere liberă. Se scufundă, ajungând pe fundul unde -observam acum - se adunaseră o grămadă de lucruri: de exemplu, alte monede, agrafe de păr, un leucoplast uzat. În apa verde, spumoasă, sfințită, mă simțeam liniștită. În jur era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
În privința sentimentelor. Plângeam mult În pat. Îmi amintesc când ne-am dezbrăcat pentru prima oară unul În fața celuilalt. Era de parcă ne-am fi desfăcut bandajele. Eram cam atâta de bărbat cât putea Olivia să suporte În acel moment. Am fost scânteia ei, demarorul ei. După colegiu am făcut o călătorie În jurul lumii. Încercam să-mi uit corpul ținându-l În mișcare. Nouă luni mai târziu, Întors acasă, am dat examen la Ministerul Afacerilor Externe și la un an după asta am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]