4,646 matches
-
a unificării politice a Țărilor Române: "Unirea a fost un fapt obiectiv, necesar, așa cum vor fi și împlinirile de mai tîrziu" (Daicoviciu et al., 1992, p. 151). Discursul istoriografic difuzat de manualul de Istoria românilor din cele mai vechi timpuri... schițează chiar tema unui destin nominal al unității românești, dat fiind că "ea s-a înfăptuit dinspre Țara Românească care chiar prin numele ei întruchipa un sens unificator" (ibidem, p. 151). Acesta a fost reconfirmat istoric în 1918, când celelalte mădulare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a acesteia, foarte înfrumusețată, care punea accentul pe originea comună și pe unitatea tuturor românilor; vor elabora gramatici și dicționare care să fixeze o limbă literară și corectă; vor construi apoi imaginea de sine a națiunii" (p. 40). Autorii nu schițează nici cel mai mic efort pentru edulcorarea radicalității discursului (cu care, în treacăt fie spus, personal, suntem perfect de acord). Și în acest punct, manualul contrastează puternic cu ortodoxia istoriografică: în loc să portretizeze națiunea română în termeni esențialiști, ca o împlinire
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
The University of Chicago Press. Andreescu, G. (2003). Extremismul de dreapta în România. Cluj-Napoca: Centrul de resurse pentru diversitate etnoculturală. Austin, J.L. (2005). Cum să faci lucruri cu vorbe. Pitești: Paralela 45. Babu-Buznea, O. (1979). Dacii în conștiința romanticilor noștri: schiță la o istorie a dacismului. București: Minerva. Balibar, E. (1996). The Nation Form: History and Ideology. În G. Eley și R.G. Suny (coord.). Becoming National: A Reader (pp. 132-150), Oxford și New York: Oxford University Press. Barbu, D. (2008). O istoria
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
politică va reuși, pe lîngă furnizarea unor informații necesare înțelegerii politicii, să transmită și fascinația acestei aventuri intelectuale, el își va atinge, cu siguranță, ambițioasele obiective. Gianfranco Pasquino Capitolul 1. NATURA ȘI EVOLUȚIA ȘTIINȚEI POLITICE 1. NAȘTEREA UNEI DISCIPLINE A schița evoluția unei discipline ca știința politică este o operație dificilă și complexă din două motive. Rădăcini profunde În primul rînd, pentru că istoria sa și istoria celor care au practicat-o se împletesc în mod iremediabil și fecund cu istoriile altor
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
de Est, se poate consulta Cotta 1994]. Partide parlamentare, extraparlamentare și... Este momentul să expunem acum o altă perspectivă, care oferă o explicație ceva mai simplă, dar destul de interesantă, despre nașterea partidelor. Mai puțin complexă și mai puțin ambițioasă, perspectiva schițată de Maurice Duverger este la fel de utilă. Criteriul pe care Duverger îl folosește pentru a explica nașterea partidelor este cel al raporturilor între organizații protopartinice, parlament și sufragiu. În prima fază, atîta timp cît sufragiul este destul de limitat, partidele se nasc
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
promisiunile identificate de Bobbio, fără a o marginaliza însă, ar fi cazul să ne întrebăm dacă resursele culturale, tehnologice și chiar politice majore pot face față complexității societății de astăzi. Schimbări posibile Preluînd tocmai implicațiile acestei constatări, Dahl [1990, 473] schițează trei posibile schimbări în viitorul democrațiilor: o creștere semnificativă a numărului lor; o alterare profundă a limitelor și a posibilităților procesului democratic; "o distribuire mai echitabilă a resurselor și a posibilităților politice între cetățeni și o lărgire a procesului democratic
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
desfășurării efective a acesteia, că populația Ecuadorului se află în depresiuni, bine populate, la poalele unor vulcani, cum este cel stins Pichincha. Am avut curiozitatea să cobor într-una din apropierea capitalei unde circulau oamenii călări, care la vederea unui străin schițau un "buenos dias gracias", la care eu și colegii mei răspundeam cu aceleași cuvinte, spre satisfacția tuturor celor prezenți; am văzut recolte de porumb de o înălțime a omului călare, de jos din adâncul vulcanului stins îi vedeam pe cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
de A. Harriman despre analiza întocmită de tânărul diplomat la ambasada română de la Beijing cu privire la contribuția României la soluționarea conflictului vietnamez. 2. Propun ca lucrarea să fie intitulată Croazieră diplomatică pe mai multe meridiane ale globului. În acest sens, am schița în creion și unele sugestii redacționale la Introducerea (Prefața) prezentată pe filă separată. 3. Sugerez, totodată, sistematizarea lucrării pe părți sau capitole care pot facilita lecturarea. 4. În același scop, cred că ar fi util ca sursa completă a citatelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
de viață omenească ne-ar putea ajuta să regăsim urmele unei vechi gândiri care a avut șansa de a acoperi acest orizont cu alte reguli, cu alte constrângeri; și, poate, urmele unor trecute rostiri și practici, care ar mai putea schița, acum, legile unui alt fel de locuire umană; în ultimă instanță, ea însăși "istorică". O asemenea cercetare îmi propun în lucrarea de față. Termenii în care am prezentat până aici intențiile mele pot părea nespecifici unei sarcini de cercetare care
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a gândirii, adică acceptarea, totuși, strict formală, a reglementărilor gândirii constrângătoare pentru demersul ce încă se proiectează, chiar dacă scopul său este acela de a evidenția, în chiar natura lor, înseși limitele acestor reglementări. Prin aceste două acte de recunoaștere este schițat orizontul cel mai larg în care se așează demersul corespunzător problemelor asumate în această cercetare și sunt instituite indicii privind căile de lucru proprii acestui demers. Tehnicile filosofice au întotdeauna, pe de o parte, sensul unei reconstrucții (sens de constituire
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în logică; analitică și topică la Aristotel 3.1.1. Ipostaza aristotelică a dictaturii judicativului 3.1.1.1. Introducere Cum trece structura logică originară, S P, în "forma" (și conținutul "regulativ" al) analiticii și dialecticii? Un răspuns a fost schițat mai sus, punând în discuție fenomenul "multiplicității" și indicând "formele" de mijloc în care se "multiplică" S P în mișcarea sa către analitică și dialectică: este vorba despre raționament, în genere, și despre una dintre speciile acestuia, argumentarea (ca raționament
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dictaturii judicativului -, care împerechează termenii enumerați mai sus (subiectul și predicatul, verbul și timpul), anume aspectul formal (S P) și aspectul alethic ("este" și timpul), trebuie socotite din aceeași perspectivă a timpului. În felul acesta, reducția judicativă ar putea măcar schița un sens către o cale de urmat pentru o posibilă reducție non-judicativă a dictaturii judicativului. În măsura în care aceasta din urmă va deveni posibilă, însăși filosofia ar căpăta șansa de a deveni cu adevărat reflexivă, reconsiderându-și rădăcinile, nu pe cele istorice
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
1992. Noica, Constantin, Scrisori despre logica lui Hermes, Editura Cartea Românească, București, 1986. Noica, Constantin, Modelul cultural european, Editura Humanitas, București, 1993. Noica, Constantin, Concepte deschise în istoria filosofiei la Descartes, Leibniz și Kant, Editura Humanitas, București, 1995. Noica, Constantin, Schiță pentru istoria lui cum e cu putință ceva nou, Editura Moldova, Iași, 1995. Parmenide, (1) The presocratic philosophers. A critical history with a selection of texts, Bilingual Ed.: G. S. Kirk, J. E. Raven, Cambridge University Press, 1971; Chapter X
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și de Acvacultură de la Iași. Acestea s au putut realiza cu sprijinul conducerii Universității, în perioada D-lui Rector Prof. dr. D. OPREA. Profesorul Gh. MUSTAȚĂ a fost ales de asemenea, în legislatura 2004, cancelar general al Senatului. Așa cum am schițat mai sus, în perioada 1994-2000 Prof. GH. MUSTAȚĂ, ca președinte al Comisiei de Științe Exacte 2, din cadrul CNEAA iar ulterior ca membru al acestei comisii, contribuie din plin la impunerea exigențelor CNEAA și la menținerea ridicată a calității învățământului. Cercetarea
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
de protejare a patrimoniului cultural a familiei profesorilor Mustață, reprezintă o importantă contribuție, prin realizarea unor elocvente studii științifice precum și prin formarea de specialiști în domeniu. Cu această ocazie, aniversară pentru domnul Profesor Universitar Doctor Gheorghe Mustață, am încercat să schițez, modul în care familia profesorilor Mustață și-a pus amprenta asupra formării mele ca specialist în domeniul protejării bunurilor de patrimoniu, și nu numai. Cu sentimente de profundă admirație, recunoștință și prețuire, vă doresc domnule profesor, sănătate, bucurii și frumoase
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
nu se joacă! Le așează una peste alta, frumos zidite, după dimensiuni. Zîmbește spre mine. Am mai scris cîte ceva, în ultima vreme. Are aerul că se scuză de ce boroboață a făcut. Toate sînt ale matale? Fața lui caldă, prietenoasă, schițează un răspuns mai mult mimat. Răsfoiesc cam distrat clidul de cărți. Pe fiecare este cîte o dedicație, scrisă frumos și, mai ales, respectuos. Toate au prefața semnată de renumiți specialiști în domeniu și toate au girul Academiei Române. Unele erau scrise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pumn a amuțit-o pe Zenaida. Pe Ernestina a prins-o de cap și cu un cuțit, i-a scrijelat fața. Vrea fata să arate rău de tot? Poate ți-ar sta mai bine fără cap?! Cu cuțitul crestează pielea, schițînd cam pe unde se decapitează. După aceste scene, femeile au devenit supuse. Tremurau ca varga și promiteau tot ce li se cerea. Voi păstrați treizeci la sută, ne-am înțeles? Și... fără trucuri. Bine? Da, dom' Raul. Da, suspinau femeile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Orula. Într-un tîrziu, omul meu se apropie de mine. Facă-se voia lui Orula. Orula te-a cîntărit și-a spus că ești un om bun la suflet. Mai bun ca el, ăsta din poză. Spunînd astea omul meu schițează o grimasă spre Liviu. Și? întreb nerăbdător. A trimis furtuna și trăsnetele înspre acolo... Dar eu n-am vrut să fac rău fraților mei... Sigur, dar răul nu lucrează cu bisturiul. Finuțul meu n-a mai ajuns primar. Dar furtunile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
retorice. Cei mai mulți se lăfă ie impudic în propriile panglici verbale, dinaintea unui public tot mai nerăbdător, exasperat, gata să fugă sau să se refugieze într-o igienică picoteală. A ține discursuri prea lungi e simptomul unei boli complicate, greu de schițat în câteva rânduri. Mai întâi, e limpede că vorbitorul e fericit să se audă vorbind. Fie că, în viața zilnică, e nevorbit, fie că are o părere exce lentă despre talentele sale, despre cuvintele și ideile de neprețuit care îi
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Iubire și idolatrie Primesc de la un cititor pe nume Valentin Stângă următoarea întrebare: „Cum disting ca spectator (dar și ca trăitor, când e cazul) între iubire și idolatrie? Ce anume îl separă pe omul îndrăgostit de omul idolatru?“ Dl Stângă schițează și un început de răspuns. Îl transcriu, în speranța că nu-l va supăra indiscreția mea: „Din postura spectatorului, îmi vine să spun că diferența o face aici felul în care obiectul acestor afectee potențat, respectiv obnubilat de percepția, discursul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
care-și schimba permanent nuanțele părului roșcat, însă coafura rămânea evident la fel de angajată în volum și tapaj. Uneori ni se părea că mama Georgetei este cu mult mai „ministru” decât tatăl ei. Georgeta rămânea însă colega noastră și n-a schițat niciodată vreun impuls dictat de poziția sa socială. O colegă minunată, ca noi toți. După plecarea doamnei David, nici un părinte n-ar mai fi spus ceva, ce mai puteai spune după ieșirea din scenă a „doamnei ministru” și notele acelea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
lasă dezarmate la prima amenințare. Funcționarii, familiile lor și ale ofițerilor au fost lăsate pradă celor mai groaznice urgii. Materiale imense și depozite militare, acumulate acolo și menținute până în ultimul moment din ordin, au rămas în mâna inamicului. Iată, Maiestate, schițat în fugă, numai un capitol al tragediei și al calvarului unui neam, care este numai la început. Poporul și armata au fost dezarmate fără luptă. Demoralizarea lor este fără limită. Lipsa de încredere în conducători este totală. Ura lor în contra
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
alta, profesorul și-a depănat oful, timpul și-a urmat galopul tainic și după încă alți doi colegi, care-au scăpat cu câte-un 5 și 6, mi-a venit și mie rândul să răspund la primul bilet. Mi-am schițat un plănuleț, mi-am grupat ideile principale, mi-am adăugat și ceva completări din bibliografie și, fără a lua în seamă monologul lui către Ienceanu, m-am desfășurat calm, tacticos, fără pauze și fără să-i las putința domnului Moscovici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
relațiile cântăreau mai mult decât o moșie rentabilă în capitalism, puteam lesne fi scos din postura de cadru didactic universitar, pe motiv de "dosar necorespunzător". Asta-mi era teama ascunsă în interior. O teamă care, dincolo de zâmbetul pe care-l schițam și afișam spre a mă liniști și amăgi eu însumi, o simțeam în adâncuri cum crește și mă însoțește zi de zi, ceas de ceas, clipă de clipă, în toate zilele în care m-am aflat cu EA în cabinet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cazul Ucrainei (care a preluat sub administrația sa teritorii locuite de polonezi, români, cehi, slovaci și unguri etc.), nu lipsesc nici ideile nostalgice, exagerările, caracterizările subiective cu privire la rolul și locul imperiului habsburgic, până în 1918. Mitul habsburgic pe care încercam să-1 schițăm și să-l dezaprobăm într-o primă formă în 1998, la Simpozionul Internațional Istoria ca discurs demistificator, organizat la Iași, sub egida Academiei Române și a Comisiei Naționale pentru UNESCO are ca element aglutinator iudaismul pentru Europa Centrală, așa cum grecismul e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]