5,139 matches
-
aplicate ca ședințe de sine stătătoare sau integrate în programul educațional. Ele furnizează un mediu neamenințător pentru copiii cu autism și facilitează stabilirea relațiilor pozitive cu terapeutul în cadrul intervenție. Arta și muzica au un efect particular și benefic în stimularea senzorială, determinând percepția tactilă, vizuală, auditivă. Terapia prin muzică este favorabilă în dezvoltarea vorbirii și înțelegerii limbajului. Cântecele pot fi folosite pentru a îmbogăți vocabularul și a crește abilitatea de a lega cuvintele între ele. Intervenția prin artă facilitează exprimarea non-verbală
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
procesul de învățare. Copiii ai căror creier este afectat moderat prezintă tulburări de percepție mai severe, care influențează atât comportamentul, cât și învățarea. Acești copii sunt etichetați ca autiști sau copii cu note autiste (tulburări de comportament). În general, sistemul senzorial al acestor copii este hiperactiv sau hipoactiv, stările fiind de fapt rezultatul direct al afectării moderate a creierului. Copiii cu afectare severă a creierului au probleme de mobilitate și spasticitate, paralizii cerebrale (dizabilitați motorii). Programele de terapie Delacato sunt concepute
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
o capacitate mai mare de diferențiere între bine și rău și oportunitatea de stabilire a prieteniilor. Dezavantajele constau în faptul că: incluziunea cu succes are loc abia după ani de muncă și poate crea dependență de limbajul instruit, iar dificultățile senzoriale și procesuale pot persista, mediu nu este uneori propice pentru a stimula învățarea, precum și pregătirea necorespunzătoare a profesorilor, colegilor de a primi și interacționa cu autiștii. 4.21. Dieta și tratamentul biomedical Deoarece autismul este o afecțiune complexă, abordarea ei
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
direct printr-o serie de abordări neurobiologice, psiho-socio-emoționale, comportamentale promovând dezvoltarea activităților zilnice, productive și de timp liber, furnizând desigur și mediile adecvate și securizate de lucru. Kinetoterapeutul are în vedere sfera psihomotrică a autistului Ăsenzorioperceptiv-motrică): optimizarea prelucrării și rezultatului senzorial, dezvoltarea motricității grosiere și a celei fine; educarea echilibrului static și dinamic și al îndemânării; dezvoltarea dominantei, a percepției corecte a propriului corp și a capacităților de înregistrare, orientare și organizare spațio-temporale, etc. Rolurile acestor profesioniști în procesul decizional sunt
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
după următoarele etape: contactul cu subiectul, alegerea și aplicarea metodelor de evaluare, stabilirea planului de intervenție (obiective, strategii), implementarea practică a programului și evaluarea finală cu stabilirea efectelor obținute. Kinetoterapia este puțin experimentată și numărul de studii este redus. Integrarea senzorială este metoda de graniță între kinetoterapie, terapiei ocupațională și logopedie. Indiferent de forma de terapie se impune respectarea principiilor generale în strânsă legătură cu simptomatologia autistă. În funcție de cele trei mari arii problematice obiectivele generale și specifice se stabilesc în conformitate cu cerințele
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
Deși primește modele corecte în anturajul său vorbitor, copilul cu despicătură velară congenitală nu le poate realiza întocmai, stocajul sub formă de memorie verbală înregistrând mișcările emise de un suport material deficitar, comparativ cu normativul cerut de achizițiile lingvistice. Percepția senzorială a sunetelor precum și reacțiile motrice devin defectuoase în cursul tentativei de a forma sunetele verbale. Modelul care i se propune să-l imite este executat imperfect, perpetuând eroarea sa, în toate încercările perseverente de redresare. Căile aferente auditive și vizuale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
fizică a musculaturii interesată în vorbirea articulată, prin miogimnastică, exerciții de respirație și suflu bucal. 2. Etapa analitică realizată prin vizualizare, cu ridicarea tonusului conștiinței asupra elementului defect de corectat. 3. Etapa sintetică realizată prin demonstrație și imitație, prin cointeresarea senzorială a analizatorilor vizuali, auditivi, cutanați - excitanți necondiționați care devin condiție pentru realizarea efectului verbo-motor. Se adaugă elemente de condiționare din sistemul al doilea de semnalizare, cuvinte care cuprind fonemul de corectat inițial, medial și final, adăugând la elementele de condiționare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și active, precum și principiul repetării și sistematizării. Decondiționarea stereotipiilor verbale neconforme cu matricea normalului se realizează în următoarele etape: 1. Inhibarea tipurilor greșit dobândite. 2. Elaborarea analitică a mișcărilor necesare formării noului stereotip. 3. Stabilizarea sau automatizarea tipurilor motorii și senzoriale noi dobândite cu folosirea lor corectă în vorbirea cursivă. Pentru ca ștergerea stereotipiilor vechi să se efectueze, exercițiul se repetă la intervale egale de timp, în reprize a câte 5-10 minute, cu atenția concentrată în permanentă asupra unui singur element de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
psihologică a metodelor folosite, 113 subiecți din 302 cazuri au obținut o vorbire normală. Menținerea tonusului psihic pe perioada activității de exercitare fără întrerupere, interesarea a cât mai multor analizatori în activitatea de stimul-reacție, asocierea mișcărilor musculare cu noi impresii senzoriale, auditive, chinestezice, tactile, inhibarea tipurilor greșit dobândite cu facilitarea mecanismelor fonatorii, sunt condiții cerute de realizarea fono-articulatorie corectă. Efectuarea schemelor de tratament conform acestor principii conțin elemente de generalizare și pot fi în același timp individualizate, ceea ce poate imprima muncii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
prin "mișcările necesare pentru producerea anumitor sunete, respectiv a anumitor combinații de sunete" (e cazul Georgicelor lui Vergilius, care sugerează, prin repetarea consoanei r, eforturile prin care s-au dezvoltat Etruria și Roma); a3) sinestezia, adică "analogia dintre diferitele impresii senzoriale"; în această privință, Coșeriu precizează că procedeul nu vizează "semnificatul idiolingvistic", ci doar sensul textelor, dat fiind că "semnele lingvistice nu trebuie să fie icastice în sine, dar pot fi icastice în text"; b) imitare prin forma semnului, înțeleasă, în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
conceptualizarea neființei așa cum va fi ea percepută de către Hegel. Ideea principală care domină gândirea filosofului scoțian constă în faptul că ceea ce poate fi conceptualizat există într-o formă sau alta există: "rațiunea cere ca, tuturor celor care cad sub percepția senzorială sau sub cea a inteligenței să i se poată atribui în mod rațional existența"83. Se realizează o echivalență între cele două universuri cel gnoseologic și cel ontologic, neexistând o rupere radicală între acestea. Din această perspectivă, argumentul privind existența
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
determinat"91. Cea de-a treia întrebare este în mod implicit legată de prima și se ridică problema dacă "genurile și speciile aparțin realității sensibile"92. Întrebarea aceasta aprofundează problema legând-o de posibilitățile cunoașterii omenești. Este posibil să percepem senzorial universaliile care prin caracterul lor au un statut abstract. Răspunsul care este oferit transformă întrebarea și o face pertinentă: "Dar cum am văzut că intelecția pe care o avem despre ele este numită întotdeauna izolată, adică separată de sensibil, ar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
concepția scriitorului față de lume și viață; 2. atitudinea lui față de realitatea prezentată; - forma operei literare este modul de organizare a conținutului. Imaginea artistică - este mijlocul artistic (!! nu științific) de a prezenta, de a înfățișa o realitate anume; - ea reflectă substanța senzorială a acestei realități pentru a emoționa; - de aceea se adresează, în primul rând, sensibilității scriitorului (!! în timp ce știința se adresează rațiunii, intelectului); - ceea ce înseamnă că ea are cu preponderență valoare estetică; vizează frumosul, emoționarea, sensibilizarea, impresionarea cititorului; - este (aproape) indispensabilă oricărei
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
nervul safen intern părăsește canalul femural imediat deasupra inelului adductorilor și adoptă un traiect superficial adiacent venei safene interne la nivelul gambei; din acest motiv, stripping ul venei safene interne sub genunchi se asociază cu un risc crescut de anestezie senzorială pe fața internă a gambei, fapt notat în literatură (107,108) și în practica clinicii noastre;pentru a minimiza apariția hematoamelor pe traseul stripping ului, acesta trebuie realizat ca ultim timp operator (7); este practica clinicii noastre ca pacientul să
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
realiza concomitent din cauza stării avansate de oboseală sau epuizare a pacientului. Primul contact cu pacientul vârstnic se va face ținând cont de următoarele elemente:acuzele subiective sunt numeroase și variate, ceea ce face dificilă stabilirea afecțiunii de bază;existența unor tulburări senzoriale (văz, auz) face dificilă comunicarea;perspectiva vârstnicului asupra elementelor pe care le consideră firești în cursul îmbătrânirii poate ascunde manifestări ale bolii de bază (de exemplu, constipația, ca element revelator în neoplasmele de tub digestiv, durerile articulare, ca element de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ungureanu, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91958_a_92453]
-
internare (incontinență urinară funcțională) (24). Leziunile cutanate apar în primele ore de la imobilizarea în pat și sunt agravate de incontinența urinară neîngrijită corect. Vârstnicii spitalizați (mai ales la prima internare) sunt predispuși la sindroame confuzionale, mai ales cei cu deficiențe senzoriale: tulburări vizuale (presbiopie, cataractă), auditive, de echilibru. Sindromul confuzional poate evolua spre delir favorizat de mediul nefamiliar din spital, lumina difuză, absența ceasurilor de perete/calendarelor, absența elementelor ajutătoare pentru comunicare și orientare: ochelarii, aparatul auditiv (25). Spitalizarea la vârstnici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ungureanu, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91958_a_92453]
-
interesele grupului-țintă (receptori). c) Contribuția canalului la modificările atitudinale Două aspecte importante definesc termenul „canal”: mijloacele utilizate pentru a transmite mesajul (suporturi audio - casete cu tematică specifică, video - filme, CD-uri și DVD-uri, postere - filme celebre etc.) și capacitățile senzoriale ale elevilor (auzul, văzul și simțul tactil). Dar, eficiența unor anume mijloace de transmitere nu a fost demonstrată științific. d) Contribuția receptorului la modificările atitudinale Mesajul transmis este structurat astfel încât să corespundă cât de mult posibil cu așteptările și necesitățile
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
nivele ale realității: cel al formelor ideale sau arhetipale "adevărate", a căror validitate ontologica nu poate fi pusă la îndoială; cel al obiectelor și fenomenelor vizibile, care nu sunt decât reflecții palide, imperfecte ale formelor ideale și care, prin intermediul percepțiilor senzoriale, ne permit o cunoaștere indirectă a adevărului absolut; cel al imaginilor, care includ artele mimetice și literatura, care au drept model realitatea sensibilă. Prin urmare, poiesis-ul nu este decât o imitație a imitației, o cunoaștere de gradul trei a adevărului
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
se ridice deasupra lumii materiale, care ne înconjoară. Deși poiesis-ul este nestatornic, spune Platon prin vocea lui Socrate, totuși trebuie să îi recunoaștem caracterul seducător, dar periculos. Întrucât modalitatea poetica de cunoaștere a veridicului depinde de natură înșelătoare a impresiilor senzoriale ale lumii care ne înconjoară și de puterile metaforice ale limbii, Platon, evidențiind ignoranța lui Homer față de unele dintre adevărurile despre care vorbește în eposul sau, ridiculizează o întreagă tradiție, care consideră că operele poeților sunt întruchipări ale veracității 13
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
cu suspiciune și supus cenzurii, poiesis-ul rămâne totuși o parte esențială a educație cetățenilor, pentru ca, observă Platon, procesul prin care cunoaștem adevăruri mai înalte, începe cu identificarea și prețuirea frumuseții din lucrurile individuale - deci cunoașterea are, practic, si o componentă senzorială, doar că trebuie să ne străduim să depășim acest nivel. Cum nu toți oamenii, datorită ignorantei lor, vor parcurge acest proces și vor ajunge la conștiința Adevărului, aceștia din urmă vor trebui să fie convinși că Adevărul are, totuși, o
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
probabil, aparțin doar Eternității; iar rezultatul unui astfel de efort, din partea unor suflete înzestrate corespunzător, reprezintă ceea ce oamenii a căzut de acord să numească Poezie 35. Poe știe că transpunerea estetică nu poate fi niciodată un echivalent riguros al experienței senzoriale. Adevărul descrierii este imposibil de realizat, chiar si in sculptură, cea mai imitativa dintre arte36. Oricât de organică ar părea sensibilitatea poetului, în raport cu devenirea continuă a vieții, transcrierea nealterata a datelor ei, conduce doar la un simplu act procreativ, dar
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
coloanei (lordoza lombară) și formarea celor două curburi compensatorii: toracică (cifotică) și cervicală (lordotică). Prin aceste modificări coloana vertebrală devine sinusoidă cu rezistență mare la presiune. c) orizontalizarea găurii occipitale rezultă din verticalizarea coloanei realizând, pe de o parte, orientarea senzorială a feței, cu o mai bună percepție a stimulilor iar pe de altă parte, determină dezvoltarea emisferelor cerebrale posterioare cu antrenarea modificărilor în procesul de analiză și sinteză a percepțiilor, deci și a gândirii; d) lărgirea câmpului vizual, ca rezultat
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mare parte din sistemul nervos central devine vizibilă; din neuroepiteliul tubului neural se diferențiază neuronii și celulele aliale. Din crestele neurale (buzele laterale ale faldurilor neurale) se detașează o populație de celule care va miara spre periferie. Majoritatea aanalionilor nervoși senzoriali cranieni derivă din creasta neurală. De-a lunaul măduvei spinării se dezvoltă un lanț de aanalioni simpatici, parasimpatici și ortosimpatici paravertebrali. Din celulele derivate din creasta neurală se dezvoltă și structuri nonneuronale: celulele piamentare ale epidermului (melanocite), unele dintre componentele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a amortiza contracțiile bruște precum și pentru a fuziona secusele elaborate din contracția tetanică. Tonicitatea Tonicitatea reprezintă stare de tensiune, de semicontracție caracteristică mușchilor. La întreținerea tonusului muscular participă, în mod direct sau indirect, un număr mare de structuri nervoase: aferențele senzoriale, exteroceptive și proprioceptive, formațiunea reticulată din sistemul nervos, căile nervoase de conexiune precum și cele de conducere. Troficitatea Troficitatea este capacitatea mușchiului de a crește în dimensiuni și forță. Hipertrofia musculară este însoțită, în general, și de creșterea eficienței contracției musculare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cele 3 mecanisme enumerate mai sus”. (Patrizio și colab. 1992) Tenisul de masă din care mecanism energetic face parte? Trebuie să vorbim doar de mecanism? Tenisul de masă este o disciplina sportivă care se bazează pe: îndemânare, viteză și percepție senzorială, însă o carență de forță și rezistență condiționează prestația jucătorului. Că tenisul de masă este un sport aerob - anaerob este adevărat și sa discutat asupra acestui lucru, dar care este calea metabolică preferată și în ce procent este utilizată în timpul
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]