4,171 matches
-
în 1829, familia având dreptul să locuiască în continuare în orașul Turda. Basiliu Rațiu a fost ctitorul bisericii greco-catolice din Turda Veche, împreună cu sora sa Oana și cei șase frați: Indrei, Grigore, Ioan, David, Dimitrie și Matei. Biserica a fost sfințită în anul 1839 și este cunoscută până în ziua de azi sub numele de Biserica Rățeștilor. Din anul 1948 și până în prezent biserica este în folosința Bisericii Ortodoxe Române. Basiliu Rațiu a făcut donații importante în favoarea bisericii parohiale greco-catolice din Turda
Basiliu Rațiu () [Corola-website/Science/304523_a_305852]
-
a monumentului de la mormântul lui Basiliu Rațiu. În încheiere, a avut loc dezvelirea și binecuvântarea Plăcii Memoriale Basiliu Rațiu, expusă în holul Institutului Teologic Greco-Catolic din Blaj. În data de 28 iulie 2011, cu aprobarea mitropolitului Andrei Andreicuț, a fost sfințită Pisania Bisericii Rățeștilor, reconstituită după pisania originală, care a dispărut în condiții necunoscute după anul 1948. De asemenea au fost sfințite monumentele ctitorilor și principalilor contributori aflate în curtea bisericii. Reașezarea pisaniei a constituit un gest de recuperare istorică. „Nestorul
Basiliu Rațiu () [Corola-website/Science/304523_a_305852]
-
holul Institutului Teologic Greco-Catolic din Blaj. În data de 28 iulie 2011, cu aprobarea mitropolitului Andrei Andreicuț, a fost sfințită Pisania Bisericii Rățeștilor, reconstituită după pisania originală, care a dispărut în condiții necunoscute după anul 1948. De asemenea au fost sfințite monumentele ctitorilor și principalilor contributori aflate în curtea bisericii. Reașezarea pisaniei a constituit un gest de recuperare istorică. „Nestorul bisericii greco-catolice române”, cum a fost considerat de către contemporani și „Patriarhul” familiei Rațiu din Turda se odihnește împreună cu alte personalități ale
Basiliu Rațiu () [Corola-website/Science/304523_a_305852]
-
fost consacrat în clandestinitate ca episcop auxiliar romano-catolic. Episcopul s-a născut la data de 6 iulie 1890, în orașul București, din părinți de origine germană. Studiază în Seminarul arhiepiscopal din București și la Universitatea din Innsbruck, unde a fost sfințit preot romano-catolic la 15 iulie 1916. A activat în diferite parohii: paroh de Popești Leordeni (1919-1924) etc. Pr. Joseph Schubert a îndeplinit în perioada 1932-1951 funcția de preot-paroh al Catedralei „Sf. Iosif” din București. Ulterior este numit canonic mitropolitan. S-
Joseph Schubert () [Corola-website/Science/304608_a_305937]
-
Perpetua, Agata, Lucia, Agnesa, Cecilia, Anastasia) și cu toți Sfinții tăi. Te rugăm să ne primești alături de ei, nu pentru vrednicia noastră, ci din belșugul milei tale. Prin Cristos, Domnul nostru, prin care Tu, Doamne, pururea creezi aceste daruri, le sfințești, le însuflețești, le binecuvîntezi și ni le dai nouă. Prin Cristos, cu Cristos și în Cristos ție, Dumnezeule, Tată atotputernic, în unire cu Duhul Sfînt, toată cinstea și mărirea în toți vecii vecilor. Amin. "Liturghierul roman", Arhiepiscopia romano-catolică de București
Canonul Roman () [Corola-website/Science/303479_a_304808]
-
Ciucaș și Cheile Borzești. În anul 1939, sus pe stâncă, pe partea stângă a Cheilor (în sensul de curgere al apelor văii Hășdate) a fost montată o cruce mare (din șină de cale ferată îngustă). Crucea a fost amplasată și sfințită în cadrul unei ceremonii publice, la care au luat parte atât oameni din partea locului, cât și oficialități din Turda. Crucea a căzut în anul 1998, fiind înlocuită în aprilie 1999 cu o alta, tot din metal. Această cruce a fost montată
Cheile Turzii () [Corola-website/Science/303634_a_304963]
-
de o mare anvergură, având în vedere dimensiunile criptei. În cursul anului 1719 au fost înălțate zidurile, iar în anul 1722 biserica a putut fi acoperită. Finalizarea construcției și finisarea interiorului au avut loc în anul 1724. Biserica a fost sfințită în data de 13 mai 1725 de Ioan Antalfi, episcop de Alba Iulia. Ordinul iezuit a fost desființat temporar în 1773 de către papa Clement al XIV-lea. În anul 1776 împărăteasa Maria Terezia a transferat biserica, internatul și colegiul în
Biserica Piariștilor din Cluj () [Corola-website/Science/303672_a_305001]
-
2 volume; Rendina Claudio, I Papi - storia e segreti, 2005, Newton&Compton editori, Roma, în 2 volume; Duemila anni di Papi, a cura di Roberto Magone, 2004, Gribaudo, Savigliano (CN). Lupu, Aurel și Damian, Sorin Dan, “Viețile episcopilor Romei socotiți sfinți în Biserica Ortodoxă”, Editura Herald, București, România, 2009 (144 pagini), ISBN 978-973-111-120-9;
Papa Liberiu () [Corola-website/Science/303734_a_305063]
-
m². În ianuarie 2015 a fost demolat vechiul stadion Arena Telekom din cartierul Micălaca pentru a face loc unui supermarket. Prin strădania credincioșilor și sub păstorirea preotului paroh Romulus Furdui, la 8 septembrie 1930 s-a pus și s-a sfințit piatra fundamentală a actualei biserici cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”. Construirea bisericii a durat patru ani (1930-1934) și a fost efectuată conform proiectului arhitectului Silvestru Rafiroiu, cel care a conceput și „Crucea Martirilor” („Troița”) din parcul Eminescu, precum și
Micălaca () [Corola-website/Science/303850_a_305179]
-
din lemn, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”,în anul 1784, o altă biserică, din piatră deja, destinată pentru oficierea serviciului divin în timpul iernii. Lucrările de construcție au continuat din 12 noiembrie 1838 pînă pe 25 august 1841 cînd a fost sfințită biserica. Pe teritoriul mănăstirii, lîngă biserică a fost construită o clădire, acoperită cu șindrilă, ce includea 12 chilii pentru frați, cu trei pridvoare. Mănăstirea mai avea șase case separate, cu cîte patru chilii fiecare. Acolo se mai afla și o
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
pridvor și pronaos, voievodul Vasile Lupu a ctitorit în aceste locuri o biserică de piatră. Biserica aceasta a fost zidită înainte de construirea ctitoriei lui Vasile Lupu de la Mănăstirea Trei Ierarhi, fiind închinată Mănăstirii Caracalu de la Muntele Athos. Ea a fost sfințită la 30 aprilie 1638 de către patriarhul Chiril Lukaris al Constantinopolului. Pisania în limba slavonă a fost tradusă de către episcopul Melchisedec Ștefănescu astfel: ""Cu voința Tatălui, cu conlucrarea Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, iată eu rob stăpânului meu Domnului Dumnezeu
Mănăstirea Podgoria Copou () [Corola-website/Science/304181_a_305510]
-
prea iubita Doamna noastră Teodosia și cu prea iubiții copii Ioan Voievod și Maria și Ruxanda, voi și zidi această sfântă rugă în numele sfântului părintelui nostru Atanasie cel mare, Arhiepiscopul Alexandriei. În anul 7146 (=1638), Aprilie 30. Și s-a sfințit cu mâna preasfântului Patriarh Kiril"". După detronarea lui Vasile Lupu în anul 1653, biserica a fost arsă și dărâmată, fiind reconstruită de mai multe ori în decursul timpului, astfel încât nu se mai recunoaște nimic din stilul bisericii originare. O pisanie
Mănăstirea Podgoria Copou () [Corola-website/Science/304181_a_305510]
-
douăzeci de preoți slujitori și un mare număr de credincioși din Leșu si comunele învecinate. Preotul Ioan Mugurel Urian a primit distincția de "iconom", iar preotul Mircea Suciu, cea de "iconom stavrofor". În anul 2002, la 26 octombrie a fost sfințită biserica greco-catolică din Lunca Leșului, de către episcopul Florentin al Clujului. La biserica Sfinții Cosma și Damian, în anul 1999, s-a edificat pridvorul. În primăvara anului 2001, s-a renunțat la învelișul de tablă al turnului, care a fost tencuit
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
strategică importantă a Duisburgului la confluarea căilor nautice a Rinului cu Ruhrul, a determinat deja în anul 740 instaurarea unei curți regale. În secolul al X-lea, din anul 929 este atestată existența unei curți regale. În anul 1002 îl sfințesc episcopii din Köln și Liège pe regele Heinrich II. În anii 1173 a îngăduit regele Barbarossa să se țină în Duisburg anual timp de 14 zile "piața stofelor". Până în anul 1290 este un oraș independent, la această dată însă regele
Duisburg () [Corola-website/Science/304228_a_305557]
-
pe 6 octombrie, zi dedicată Sfântului Brunone, sfânt trecut în conștiința istorică ca unul dintre cei mai mari penitenți ai Bisericii. Antonio Pignatelli aparținea unei nobile familii napoletane care, în oraș, locuia lângă poarta numită "del rastrello" (rastrum). Francesco Albani, sfințit preot numai în 1700. Acestui mottou ni i s-a găsit o interpretare adecvată; singura care a fost emisă, dar ne acceptaă ar fi că, lipsit total de tact politic și de îndemânarea practică a administrării a avut de înfruntat
Profeția Papilor () [Corola-website/Science/304217_a_305546]
-
marele logofăt Lupu Stroici și fratele acestuia, marele vistiernic Simion Stroici, fostul episcop Anastasie Crimca a zidit o biserică mică, din piatră, în cadrul schitului mai vechi, din lemn. Biserica avea hramul Sfinții Enoh, Ilie și Ioan Evanghelistul și a fost sfințită în anul 1602. Deasupra ușii de intrare în naosul bisericii se află următoarea pisanie în limba slavonă: ""În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh care se cinstește în Sfânta Treime, unui Dumnezeu și Preacuratei Sale maici și Sfântului
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
de dorința de a mări vechiul schit de lemn, Anastasie Crimca a zidit biserica mare a Mănăstirii Dragomirna, cu hramul "Pogorârea Sfântului Duh", una dintre cele mai de seama creații arhitectonice ale Evului Mediu românesc. Aceasta a fost finalizată și sfințită în anul 1609. Biserica mare nu are pisanie, ia datarea construcției se face pe baza unei însemnări dintr-un Tetraevanghel din 1609. În calitate de ctitor, mitropolitul a dăruit Mănăstirii Dragomirna satul Dragomirești, precum și numeroase odoare: două epitafuri lucrate cu fir de
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
strategică importantă a Duisburgului la confluarea căilor nautice a Rinului cu Ruhrul, a determinat deja în anul 740 instaurarea unei curți regale. În secolul al X-lea, din anul 929 este atestată existența unei curți regale. În anul 1002 îl sfințesc episcopii din Köln și Liège pe regele Heinrich II. În anii 1173 a îngăduit regele Barbarossa să se țină în Duisburg anual timp de 14 zile "piața stofelor". Până în anul 1290 este un oraș independent, la această dată însă regele
Duisburg () [Corola-website/Science/304370_a_305699]
-
să meargă la fostele băi romane. Reședința de la Aachen a fost ridicată în apropierea unei vechi terme romane și lângă o villa regală. A început construirea unui mare complex arhitectonic în 786, palatul fiind terminat în 798. Capela a fost sfințită în 805. Aula palatină se află în aripa nordică, în timp ce capela regală ocupă zona de sud, cele două fiind unite printr-un culoar de 120 metri, care avea de o parte și de altă un pridvor monumental. Aula era locul
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
martirică, Sfinții Preoți Martiri Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel, sunt cinstiți ca sfinți de către obștea credincioșilor de pretutindeni și mai cu seamă de cei din Transilvania, din mijlocul cărora s-au ridicat. Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Sfinți dacoromâni și români, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași,1994, pp. 121 123.
Moise Măcinic () [Corola-website/Science/298013_a_299342]
-
istoric al provinciei Alberta. Un grup de români au venit cu peste 100 de ani in urma (1898) din Boianul bucovinean și au întemeiat Boianul albertan. Biserică Sf. Maria a fost construită între anii 1902 și 1903 și a fost sfințită în 1905.
Alberta () [Corola-website/Science/298038_a_299367]
-
din Roma. Piatra de temelie a fost așezată la data de 10 august 1985. In timp de trei ani construirea bazilicii este terminată cu donațiile private ale lui Houphouët-Boigny. După o perioadă de câțiva ani de așteptare, bazilica va fi sfințită și închinată Maicii Domnului la data de 10 septembrie 1990 de papa Ioan Paul al II-lea cu ocazia călătoriei sale în Africa. Motivul tărăgănării sfințirii catedralei de către papă a fost promisiunea guvernului de a clădi în apropiere a unui
Bazilica Notre-Dame de la Paix () [Corola-website/Science/312510_a_313839]
-
biserica mănăstirii, care fusese afectată de cutremurul din 1838. O nouă reparație, mai temeinică, s-a realizat între anii 1866-1869, cu fonduri alocate de către Ministerul Cultelor. După reparație, în anul 1870, biserica a fost pictată de pictorul Gheorghe Tattarescu și sfințită în 13 decembrie a aceluiași an. În 1876, în cimitirul mănăstirii, a fost construită o biserică mică, cu hramul Sf. împărați Constantin și Elena, cu destinația de capelă. În anul 1910 în apropierea cimitirului mănăstirii s-a ridicat un corp
Mănăstirea Samurcășești () [Corola-website/Science/312512_a_313841]
-
Sfânta Ana a fost construită între anii 1936 și 1939, perioada în care Șeicaru era director al ziarului Curentul și deputat în Parlamentul României. Mănăstirea, care trebuia să poarte hramul Sfânta Ana (după numele mamei lui Șeicaru), nu a fost sfințită imediat după încheierea lucrărilor de construcție. După anul 1945, odată cu venirea comuniștilor, clădirea a fost transformată în restaurant. În anul 1990, Mănăstirea Sfânta Ana a fost preluată de Mitropolia Olteniei și la 2 decembrie 1990 a fost sființită de episcopul
Mănăstirea Sfânta Ana () [Corola-website/Science/312525_a_313854]
-
comuniști prin contopire cu Episcopia Romanului, dispunea înainte de al doilea război mondial de peste 100 de mănăstiri și schituri, care după Decretul nr.410/1959 au fost în totalitate desființate sau transformate în depozite și CAP-uri. În anul 1993, fusese sfințit în apropierea Movilei lui Burcel un paraclis al Mănăstirii "Ștefan cel Mare și Sfânt". Starețului mănăstirii respective, arhimandrit dr. Ștefan Gușă, i-a venit ideea să ridice un nou așezământ monahal chiar sus, pe vârful Movilei. Deoarece Movila lui Burcel
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel () [Corola-website/Science/312803_a_314132]