5,479 matches
-
informațională, conceptul clar al organizării tripartite a sistemului nervos autonom este ignorat timp de aproape cinci decenii. Descoperirea neuromediației clasice a contribuit într-o bună măsură la consolidarea ideii că sistemul nervos autonom este alcătuit din două componente majore, una simpatică, adrenergică și alta parasimpatică, colinergică. După 1950, studii extensive pun în evidență numeroși noi neurotransmițători, sunt descoperiți receptorii membranari și posibilitățile manipulării lor farmacologice și sistemul nervos enteric revine in atenția cercetătorilor. În 1981, Wingate folosește pentru prima dată termenul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
TA. Microganglionii sunt alcătuiți din populații neuronale heterogene și fibre nervoase compactate de celule enterogliale. Cordoanele nervoase plexuale sunt mănunchiuri de fibre nervoase formate din axoni intrinseci ai neuronilor enterici Dogiel I și axoni extrinseci, aferenți și eferenți vagali, postganglionari simpatici și aferenți viscerali cu originea în ganglionii spinali toraco-lombari. În funcție de grosime, se disting cordoane de ordinul I, interganglionare, de ordinul II, intercordonale și de ordinul III, care formează reticulul terminal. I.2.2.4. Plexul mienteric Plexul mienteric este situat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dar nu s-au pus în evidență joncțiuni neuroreceptoare sau neuroefectoare (31). Plexul subseros, dispus în lama conjunctivă subseroasă, este format dintr-o rețea de fascicule nervoase subțiri care conțin atât fibre proprii, cât fibre extrinseci de origine vagală sau simpatică postganglionară. Microganglionii acestui plex sunt rari, cu puține corpuri neuronale și se găsesc mai ales în esofag, stomac, de-a lungul inserției intestinale a mezenterului și pe fața anterioară a rectului (1, 6, 9, 31). I.2.2.7. Extensia
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
existența unei independențe mucosubmucoase în interiorul SNE. Neuronii Ach-ergici pot fi numai secretomotori și au drept cotransmițător NPY sau secretomotori și vasodilatatori având drept cotransmițător calretinina. Ei sunt activați de aferențe enterice intrinseci și sunt inhibați presinaptic de aferențe extrinseci postganglionare simpatice cu originea în plexurile prevertebrale. I.2.2.11. Interneuronii enterici Sunt prezenți în toate regiunile SNE și, spre deosebire de enteroneuronii senzitivi sau motori caracterizați prin izoformie, prezintă o mare diversitate de forme. În plexul mienteric interneuronii sunt asamblați într-un
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ale căror prelungiri nu părăsesc pereții intestinali. Neuroni aferenți extrinseci pot fi extra-parietointestinali și intra-parietointestinali. Din punct de vedere anatomic, neuronii extra-parietointestinali aparțin fie SNP parasimpatic și sunt situați în ganglionii jugular și nodos de pe traiectul nervului vag, fie SNP simpatic și au corpurile neuronale în ganglionii spinali toraco-lombo-sacrați. Neuronii extrinseci intra-parietointestinali sunt numiți și intestinofugali (IFAN), au corpurile neuronale atât în plexul mienteric, cât și în cel submucos, și reprezintă singura structură neuroenterică aferentă care conectează direct SNE cu restul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
submucos, și reprezintă singura structură neuroenterică aferentă care conectează direct SNE cu restul sistemului nervos periferic și central. Din acest punct de vedere, se descriu două clase de neuroni intestinofugali: IFAN cu conexiuni periferice ai căror axoni iau calea nervilor simpatici periarteriali și fac sinapsă cu neuronii postganglionari simpatici din plexurile prevertebrale. Aceștia au valoare de neuroni aferenți primari care sunt stimulați atât de distensia parietală (cei ai plexului mienteric), cât și de chimismul intestinal (cei ai plexului submucos) și formează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
conectează direct SNE cu restul sistemului nervos periferic și central. Din acest punct de vedere, se descriu două clase de neuroni intestinofugali: IFAN cu conexiuni periferice ai căror axoni iau calea nervilor simpatici periarteriali și fac sinapsă cu neuronii postganglionari simpatici din plexurile prevertebrale. Aceștia au valoare de neuroni aferenți primari care sunt stimulați atât de distensia parietală (cei ai plexului mienteric), cât și de chimismul intestinal (cei ai plexului submucos) și formează brațul aferent al reflexelor entero-enterice vasoconstrictoare și inhibitoare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a neuronului din care se desprind, sinapsele dendro-dendritice reprezintă o formă de neurotransmisie originală, în comparație cu transmisia axo-dendritică sau axo-somatică clasică. Au mai fost descrise sinapse somato-dendritice și somato-somatice (Famiglietti, 1970; Wong, 1970) la unele amfibii și la mamifere, în ganglionul simpatic, în nucleul geniculat lateral, în glanda pineală. În ambele tipuri de sinapse, elementul presinaptic este reprezentat de corpul neuronal (pericarion). Un alt tip de sinapsă este sinapsa în panglică (ribbon synapse), întâlnită la nivelul retinei, unde procesul axonal al unei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a fost observat și în nucleul vestibular lateral, ca și în nucleul mezencefalic al nervului trigemen la mamifere. I.4.5.3. Sinapse ganglionare Sinapsele chimice ganglionare asigură, după cum se știe, articulațiile sinaptice dintre neuronii eferenți ai căilor vegetative extranevraxiale simpatice și parasimpatice. Acestea diferă de cele somatice prin faptul că sunt formate din doi neuroni interpuși între conexiunile nervoase cerebrospinale și teritoriile efectoare periferice. Fiind formate din cel puțin doi neuroni articulați sinaptic la nivel ganglionar, căile eferente vegetative prezintă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cranieni latero-vertebrali, prevertebrali și pre- sau intravertebrali. La rândul lor, neuronii ganglionari sunt multipolari, izolați sau dispuși în insule, cu conținut bogat în vezicule dense și lipofuscină la nivelul pericarionului. Fibrele axonale ale acestora sunt amielinice, lungi, în cazul celor simpatice și scurte în cazul celor parasimpatice. Reprezentând axonii neuronilor din coloana intermedio-laterală a măduvei toracice și lombare, fibrele preganglionare simpatice fac sinapsă cu cel de-al doilea neuron în ganglionii cei mai apropiați sau îi traversează pentru a se articula
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
conținut bogat în vezicule dense și lipofuscină la nivelul pericarionului. Fibrele axonale ale acestora sunt amielinice, lungi, în cazul celor simpatice și scurte în cazul celor parasimpatice. Reprezentând axonii neuronilor din coloana intermedio-laterală a măduvei toracice și lombare, fibrele preganglionare simpatice fac sinapsă cu cel de-al doilea neuron în ganglionii cei mai apropiați sau îi traversează pentru a se articula sinaptic într-unul din plexurile vegetative perivasculare sau periviscerale. Uneori, fibrele preganglionare se termină în ganglionii situați proximal față de trunchiurile
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fac sinapsă cu cel de-al doilea neuron în ganglionii cei mai apropiați sau îi traversează pentru a se articula sinaptic într-unul din plexurile vegetative perivasculare sau periviscerale. Uneori, fibrele preganglionare se termină în ganglionii situați proximal față de trunchiurile simpatice, așa-zișii „ganglioni intermediari", numeroși la nivel cervical și lombar inferior. Ele se distribuie ca atare, sau sub formă de varicozități („în mătănii”), realizând „sinapse în trecere” la nivelul musculaturii netede și celulelor glandulare ale organelor efectoare. În general, neuronii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mai numeroși decât neuronii preganglionari. În ganglionul cervical superior de pildă, Ebbesson (1968) a constatat că raportul între fibrele preganglionare și cele postganglionare este de 1/196. Această disproporție între neuronii pre- și postganglionari este mai mare în cazul ganglionilor simpatici, realizând difuzia și amplificarea majorității efectelor simpatico-adrenergice periferice. Diseminarea poate fi obținută prin: sinapsele multiple ale fibrelor preganglionare; medierea interneuronilor; difuziunea la nivelul ganglionului a unor substanțe transmițătoare; acțiunea unor produse locale (efect paracrin) sau printr-un răspuns local al
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
traiectul nervilor cranieni oculomotor (III), facial (VII), glosofaringian (IX) și vag (X), fie pe cel al nervilor sacrați S2 - S4. La nivel cefalic ele se articulează sinaptic cu fibrele postganglionare în ganglionii ciliar, pterigopalatin, submandibular și otic. Spre deosebire de neuronii postganglionari simpatici, ale căror fibre axonale sunt lungi, fibrele postganglionare parasimpatice sunt scurte, distribuindu-se unor zone limitate ale organelor efectoare. Din punct de vedere structural, ganglionii vegetativi reprezintă aglomerări de neuroni situați pe traiectul căilor simpatico-parasimpatice, sau la nivelul plexurilor prevertebrale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și dendrite. Majoritatea articulațiilor sinaptice dintre fibrele preganglionare și neuronii postsinaptici sunt de tip axo-dendritic. Fiecare fibră preganglionară formează sinapse cu mai multe dendrite, asigurând diseminarea semnalelor în teritoriul postsinaptic. În afara fibrelor axonale presinaptice și a prelungirilor dendritice postsinaptice, ganglionii simpatici conțin celule interneuronale mici SIF (small intensely fluorescent), cu fluorescentă redusă (Williams și Palay, 1969). Acestea eliberează dopamină producătoare de efecte hiperpolarizante asupra neuronilor ganglionari, utilizând AMP ciclic, ca mesager secund. După Williams (1975), ganglionii simpatici ai unor specii ar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prelungirilor dendritice postsinaptice, ganglionii simpatici conțin celule interneuronale mici SIF (small intensely fluorescent), cu fluorescentă redusă (Williams și Palay, 1969). Acestea eliberează dopamină producătoare de efecte hiperpolarizante asupra neuronilor ganglionari, utilizând AMP ciclic, ca mesager secund. După Williams (1975), ganglionii simpatici ai unor specii ar conține două tipuri de celule SIF: unele cu rol de interneuroni (tip I) și altele neurosecretoare în vasele sanguine locale (tip II). Se admite că granulele secretorii ale celulelor de tip I pot acționa direct asupra
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sudoripare și mușchilor piloerectori ai firelor de păr din teritoriul respectiv, sau se pot ramifica într-o rețea perivasculară și continuă, până la organul situat adeseori la mare distanță de corpul neuronal. Ganglionii cranieni parasimpatici sunt traversați de fibre aferente, fibre simpatice postganglionare și, în cel otic, chiar de către fibre eferente, dar nici una din acestea nu fac sinapsă în ganglionii respectivi. Spre deosebire de fibrele postganglionare simpatice, fibrele neuronilor postganglionari parasimpatici, având sediul ganglionar previsceral sau chiar intravisceral, sunt nemielinizate, scurte și cantonate la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
situat adeseori la mare distanță de corpul neuronal. Ganglionii cranieni parasimpatici sunt traversați de fibre aferente, fibre simpatice postganglionare și, în cel otic, chiar de către fibre eferente, dar nici una din acestea nu fac sinapsă în ganglionii respectivi. Spre deosebire de fibrele postganglionare simpatice, fibrele neuronilor postganglionari parasimpatici, având sediul ganglionar previsceral sau chiar intravisceral, sunt nemielinizate, scurte și cantonate la organul respectiv efector. La nivelul atriilor, de exemplu, fibrele postganglionare vagale se distribuie fie independent, fie împreună cu vasele sanguine la țesutul septal și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
existența sinapselor neuroimune. Studiile microscop electronice ulterioare au confirmat prezența comunicărilor neuroimune de tip sinaptic la nivelul organelor prevăzute cu funcții limfoide primare și secundare. La rândul lor, anatomiștii au stabilit originea, distribuția și căile eferente ale inervației vegetative (predominent simpatice) și aferente, senzoriale, de la nivelul diverselor organe limfoide. Totodată au fost identificate principalele substanțe neurotransmițătoare (catecolamine, acetilcolină, histamină, serotonină) și neuropeptide modulatoare (neuropeptidul Y, substanța P, VIP, peptidul înrudit cu gena calcitoninei), active asupra receptorilor locali specifici (Mignini și colab
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cardiace, constatându-se eliberarea, în timpul stimulării electrice a acestora, a unei substanțe cardioacceleratoare de tip adrenalinic, denumită inițial simpatină. Descoperirea acetilcolinei și adrenalinei (simpatină) eliberate sub influența stimulării vago-simpatice stă la baza conceptului actual de mediație colinergică (parasimpatică) și adrenergică (simpatică). Ulterior s-au întreprins cercetări sistematice asupra mediației colinergice și adrenergice din alte teritorii, inclusiv centrale. S-a precizat, printre altele, că, în afara acetilcolinei și noradrenalinei ca principali neurotransmițători simpatico-parasimpatici, numeroase alte substanțe biologic active îndeplinesc rol de mediatori chimici
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
coexistența mediatorilor chimici în aceeași articulație sinaptică cu cotransmițătorii respectivi, este de precizat că, în cortexul cerebral, măduvă și punte, acetilcolina coexistă în aceeași articulație sinaptică cu substanța P, VIP sau cu una din enkefaline, în locus coeruleus și ganglionii simpatici noradrenalina se găsește împreună cu neuropeptidul NPY, în timp ce GABA din talamus și cortexul cerebral folosește drept cotransmițător fie colecistokinina, fie somatostatinul. Recent s-a demonstrat că unele celule gliale interacționează cu neuronii, contribuind la reglarea neurotransmiterii sinaptice. Celulele gliale răspund la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
inimii izolate de broască și mamifere a fost urmată de identificarea acesteia ca mediator chimic la nivelul plăcii neuro-musculare, fibrelor vegetative simpatico-parasimpatice preganglionare și parasimpatice postganglionare, denumite generic colinergice. Prezența acetilcolinei a fost constatată ulterior și la nivelul unor terminații simpatice postganglionare, cum sunt cele care inervează glandele sudoripare și vasele musculaturii striate, precum și cele de la nivel cerebro-spinal. În sistemul nervos central, acetilcolina este fie difuz distribuită la nivel cortico-subcortico-spinal, fie sub formă de nuclei cu structură și funcții distincte (nucleii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
I.6.2. MEDIAȚIA MONOAMINERGICĂ Din categoria monoaminelor biogene cu rol de mediatori chimici, fac parte catecolaminele simpatico-adrenergice, serotonina și histamina. I.6.2.1. Catecolaminele Reprezintă denumirea generică dată noradrenalinei, adrenalinei și dopaminei sintetizate și eliberate de terminațiile nervoase simpatice și țesutul cromafin medulosuprarenalian. Acestea sunt substanțe biologic active cu nucleu catecolaminic comun, rezultate din metabolizarea succesivă a tirozinei până la stadiul final de adrenalină. În timp ce adrenalina îndeplinește rol predominant de hormon medulosuprarenal, noradrenalina și dopamina sunt adevărați mediatori chimici simpatico-adrenergici
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
biologic active cu nucleu catecolaminic comun, rezultate din metabolizarea succesivă a tirozinei până la stadiul final de adrenalină. În timp ce adrenalina îndeplinește rol predominant de hormon medulosuprarenal, noradrenalina și dopamina sunt adevărați mediatori chimici simpatico-adrenergici. Ca parte componentă atât a sistemului nervos simpatic, cât și a sistemului endocrin, medulosuprarenala deține un loc aparte în reglările neuro-endocrino-vegetative. Biosinteza catecolaminelor se realizează la nivel neuronal din tirozină sau prin hidroxilarea prealabilă a fenilalaninei cu ajutorul fenilalanil hidroxilazei, al cărei deficit genetic determină oligofrenia fenilpiruvică. Din hidroxilarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a efectelor postsinaptice a impulsurilor adrenergice. În comparație cu noradrenalina, captarea și stocarea neuronală a adrenalinei este mult mai slabă. Eliberarea catecolaminelor se realizează printr-un mecanism fizico-chimic similar celui descris la terminațiile nervoase colinergice. Atât dopamina și noradrenalina ca mediatori chimici simpatici, cât și adrenalina ca hormon medulosuprarenal circulant sunt eliberate de la nivelul veziculelor și granulelor cromafine prin exocitoză. Depolarizarea membranară și prezența ionilor de calciu sunt factori indispensabili eliberării. Potențialul de acțiune ajuns la nivelul teritoriului presinaptic determină atât intrarea calciului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]