5,963 matches
-
pe care i-o acordaseră senatorii, printr-un scurt decret anulă vechea condamnare. Senatorii fură uimiți. Cei mai mulți considerară gestul acela un ingenuu, poate îndrăzneț omagiu adus neamului tatălui său. Unii, mai ageri, se îngrijorară: „Pentru anunțul ăsta a ales aniversarea sinuciderii“. Alții însă, cu amintirile vii din cauza urii, insinuară: „Așa cum Julius Caesar l-a reabilitat după moarte pe Caius Marius, mai-mare peste populares în vremea aceea, așa îl reabilitează el acum pe Marcus Antonius“. Se apropia luna septembrie; în zilele acelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Ptolemaeus Cesar, cel ucis prin trădare de Augustus: un chip foarte tânăr, cu trăsături regulate, cu o expresie blândă, oarecum lipsită de apărare. Dacă este într-adevăr vorba despre el, așa arăta în ultimele sale săptămâni de viață. Pictura reprezentând sinuciderea Cleopatrei - comandată de Augustus pentru a-și celebra victoria -, faimoasă în acea vreme, i-a fascinat vreme de secole pe istorici, dramaturgi și romancieri. Fără s-o fi văzut vreodată, zeci de pictori și sculptori au reprodus-o. Cleopatra culcată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
linia familiei Julia ---------linia familiei Claudia condamnări și / sau moarte violentă Arborele genealogic reprezentat aici a fost simplificat și nu menționează personajele care nu apar în povestirea noastră. Scribonia (exil voluntar) Augustus primul împărat Livia Drusilla Tiberius Claudius Octavia Antonius (sinucidere) Cleopatra (sinucidere) Julia (exil) Agrippa Pomponia Antonia 3 fii Vipsania Tiberius al doilea împărat Drusus (căzut în război) Drusus (otrăvit) Germanicus (otrăvit) Claudius al patrulea împărat Lucius (asasinat) Caius (asasinat) Julia M. (exil) Agrippina (exil și sinucidere) Agrippa Postumus (exil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Julia ---------linia familiei Claudia condamnări și / sau moarte violentă Arborele genealogic reprezentat aici a fost simplificat și nu menționează personajele care nu apar în povestirea noastră. Scribonia (exil voluntar) Augustus primul împărat Livia Drusilla Tiberius Claudius Octavia Antonius (sinucidere) Cleopatra (sinucidere) Julia (exil) Agrippa Pomponia Antonia 3 fii Vipsania Tiberius al doilea împărat Drusus (căzut în război) Drusus (otrăvit) Germanicus (otrăvit) Claudius al patrulea împărat Lucius (asasinat) Caius (asasinat) Julia M. (exil) Agrippina (exil și sinucidere) Agrippa Postumus (exil, asasinat) Nero
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Claudius Octavia Antonius (sinucidere) Cleopatra (sinucidere) Julia (exil) Agrippa Pomponia Antonia 3 fii Vipsania Tiberius al doilea împărat Drusus (căzut în război) Drusus (otrăvit) Germanicus (otrăvit) Claudius al patrulea împărat Lucius (asasinat) Caius (asasinat) Julia M. (exil) Agrippina (exil și sinucidere) Agrippa Postumus (exil, asasinat) Nero (exil și sinucidere) Drusus (închis și asasinat) Drusilla și celelalte surori Caius Caesar Germanicus „Caligula“ al treilea împărat Piciorul de Marmură (it.), n. red. FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Caligula tot.doc PAGE 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Agrippa Pomponia Antonia 3 fii Vipsania Tiberius al doilea împărat Drusus (căzut în război) Drusus (otrăvit) Germanicus (otrăvit) Claudius al patrulea împărat Lucius (asasinat) Caius (asasinat) Julia M. (exil) Agrippina (exil și sinucidere) Agrippa Postumus (exil, asasinat) Nero (exil și sinucidere) Drusus (închis și asasinat) Drusilla și celelalte surori Caius Caesar Germanicus „Caligula“ al treilea împărat Piciorul de Marmură (it.), n. red. FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Caligula tot.doc PAGE 1 FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Caligula tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
dădusem nume tuturor copacilor cu care convorbeam În treacăt, povestindu-le ce mi s-a mai Întâmplat pe la școală. (seara) Nu pot să fiu Întru totul de acord cu Camus sau probabil nu-l Înțeleg prea bine atunci când face din sinucidere o problemă importantă a filosofiei; nu cred că sinuciderea ar fi echivalentă cu chestionarea liminară dacă merită sau nu să trăiești. Ca ins comun, constat, invers, că, cu cât gândesc mai mult, cu cât Îmi pun mai multe Întrebări despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
povestindu-le ce mi s-a mai Întâmplat pe la școală. (seara) Nu pot să fiu Întru totul de acord cu Camus sau probabil nu-l Înțeleg prea bine atunci când face din sinucidere o problemă importantă a filosofiei; nu cred că sinuciderea ar fi echivalentă cu chestionarea liminară dacă merită sau nu să trăiești. Ca ins comun, constat, invers, că, cu cât gândesc mai mult, cu cât Îmi pun mai multe Întrebări despre existența mea, cu atât mi se amplifică dorința de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mi se amplifică dorința de a trăi. Vreau să trăiesc pentru a experimenta cât mai mult posibil existența proprie. Nu pot să neg decât ceea ce cunosc; fiind tânăr am această foame de viață-cunoaștere. Nu pot să justific În nici un fel sinuciderea celor care n-au trăit suficient ca să poată decide brusc Între da și nu, dar pot accepta gestul disperat al unor eroi ai cunoașterii ca eșec, ca soluție-limită prin care se confruntă cu absolutul. În fine, refuz să cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
fi pe care o simt a mea, mă desființează, mă anihilează ca ființă cu individualitate proprie. De câte ori am vrut să mă schimb, n-am reușit; era ca și cum mi-aș fi schimbat și ochii, și pielea, și cuvântul, și... Mai bine sinuciderea. De aceea, m-am ridicat și am ieșit din sală: „Mai discutați și În lipsa mea, dacă nu aveți ceva mai bun de făcut!“. Pe hol Însă mi-am dat seama că trebuia să existe ceva important ce i-a Împins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
tine Îmi devenea chiar supărătoare. Am hotărât atunci să ne despărțim. Ți-am spus-o direct, mă așteptam să-mi dai o palmă și să pleci, dar tu ai plâns. Un bărbat plângând! Ce-am făcut? Acum ai gânduri de sinucidere. Vrei să mori pe munți, acolo unde trebuia să mergi cu mine. De ce, Cornel? Oare nu poți Înțelege că ne vom distruge amândoi dacă vom mai continua? Ce fac eu dacă tu te omori? Crezi că sunt de piatră? Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
a se urca În cabină. Mai presus de toate, Jim Îi admira pe aviatorii kamikaze. În ultima lună, peste o duzină de unități speciale de atac sosiseră la aerodromul Lunghua, pe care Îl foloseau drept bază a misiunilor lor de sinucidere Împotriva portavioanelor americane din Marea Chinei de Est. Nici soldatul Kimura și nici ceilalți paznici ai lagărului nu le dădeau nici o atenție piloților sinucigași, iar Basie și marinarii americani din Blocul E le spuneau „poc-trosc“ sau „tirbușon“. Dar Jim se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
țeavă. Stai rezemat cu bărbia În țeava puștii și manevrezi cursa oarbă de câțiva milimetri a trăgaciului. Dacă ai apăsa mai mult, glonțul ți-ar pulveriza țeasta. Și ai crăpa, fără doar și poate. Cui i-ar folosi Însă această sinucidere? Ar zice că ai Înnebunit, mai ales după visul cu șahinșahul. Poate că iubitei tale i-ar părea rău după tine, dar numai o vreme. Ar găsi ea pe altul până la urmă. Ai tăi, dacă ar afla o astfel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
o vreme. Ar găsi ea pe altul până la urmă. Ai tăi, dacă ar afla o astfel de nenorocire, ar rămâne muți, dar parcă Îl vezi pe taică-tu cum ar spune că l-ai făcut de râs În fața lumii cu sinuciderea asta. Ideea că moartea e aproape te ține treaz și limpede ca și cristalul casetei În care se află drapelul unității. Manevrezi de trei ori o cursă oarbă a trăgaciului, până te plictisești. Bagi glonțul Înapoi În Încărcător și te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
de la Metalolux, de la Confecția. La cofetărie prăjituri cu creme groase de margarină roz și vernil. Un magazin cu unelte de pescuit și harnașamente vânătorești. Nici o pușcă. La Loto-Prono este Închis. Îți trece prin minte un gând distrugător, ucigaș. Ca o sinucidere a cărei forță o Îndrepți spre lumea exterioară. Ceva măreț, glorios. O demolare. O crimă zguduitoare care să facă din tine un apostol al unei noi lumi. Trec În Mercedesuri. Niște sași. Veniți În vizită din Germania. La rude. Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
să-mi feresc ochii cu mâna, soarele părea foarte aproape. — Veniți, spuse, și am văzut-o dispărând. E nebună, m-am luat după o bolnavă la minte, m-a agățat în barul acela numai ca să mă facă să asist la sinuciderea ei. M-am apropiat de o scară de incendiu, externă, o spirală rapidă de fier. Ea cobora fără frică, de sus îi vedeam cărarea neagră din părul blond. Acum părea incredibil de zveltă pe tocuri, ca un copil, ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
al lui Stendhal, Armance (1827) al cărui erou, Octave de Malivert, suferă de ceea ce autorul încerca să ascundă sub ciudata denumire de babylanisme). Distrus, total dezorientat, negăsind niciun sprijin în sfaturile prietenului său mai experimentat, Víctor, Augusto se gândește la sinucidere și, pentru că-i citise, pe lângă întreaga operă, un articol ce atingea tema aceasta, pleacă la Salamanca spre a se sfătui cu Miguel de Unamuno. Personajul cade în plasa autorului care se instituie el însuși ca personaj, preluând inițiativa convorbirii: Augusto
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
unul din ochi păru a-i răspândi o lumină lăuntrică -. Soția mea! Am descoperit-o! Până la cumplita mea nefericire n-am știut ce aveam într-însa. N-am pătruns în misterul vieții decât atunci când, în nopțile teribile ce-au urmat sinuciderii dragului meu Apolodoro, îmi lăsam capul în poala ei, a mamei, și plângeam, plângeam, plângeam. Și ea, trecându-și cu blândețe mâna pe creștetul meu, îmi spunea: „Bietul meu copil!, bietul meu copil!“ N-a fost niciodată mamă, niciodată în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
durerea și ni se pare o minciună de-a dreptul penibilă că tocmai atunci ne vine să pufnim în râs. Și tocmai atunci ne vine cel mai tare să râdem. Comedie durerea, comedie! — Și dacă comedia durerii te duce la sinucidere? — Comedia sinuciderii! — Dar mori cu adevărat! — Tot comedie! Atunci ce e oare realitatea, adevărul, simțirea? — Da’ cine ți-a spus că nu este reală comedia, și adevărată, și resimțită? — Atunci? — Că totul e unul și același lucru; că trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
ni se pare o minciună de-a dreptul penibilă că tocmai atunci ne vine să pufnim în râs. Și tocmai atunci ne vine cel mai tare să râdem. Comedie durerea, comedie! — Și dacă comedia durerii te duce la sinucidere? — Comedia sinuciderii! — Dar mori cu adevărat! — Tot comedie! Atunci ce e oare realitatea, adevărul, simțirea? — Da’ cine ți-a spus că nu este reală comedia, și adevărată, și resimțită? — Atunci? — Că totul e unul și același lucru; că trebuie să se confunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
asemeni naufragiatului care se agață de o scândură fragilă, îi veni ideea de a se consulta cu mine, cu autorul acestei narațiuni. În acea perioadă, Augusto citise un eseu de-al meu în care, deși doar în treacăt, vorbeam despre sinucidere, și se pare că-i făcuse o asemenea impresie, încât nu vru să părăsească lumea aceasta fără a mă cunoaște și-a sta nițel de vorbă cu mine. A întreprins, așadar, o călătorie aici, la Salamanca, unde locuiesc de peste douăzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
care credeți că le-ați inventat. Sunt sigur că don Avito Carrascal și marele don Fulgencio ar fi de aceeași părere ... Să nu mi-l pomenești pe acest... — Bine, ajunge, lăsați calificativele. Dar ia să vedem ce părere aveți despre sinuciderea mea? — Ei bine, cum tu nu exiști decât în fantezia mea, repet, și cum nu trebuie și nici nu poți face decât ce doresc eu, iar cum eu unul n-am absolut niciun chef să te sinucizi, părerea mea este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
De ce mă înșel, mă rog? În ce privință mă înșel? Arătați-mi, vă rog, în ce constă greșeala mea. Cum știința cea mai dificilă din toate câte există este cunoașterea de sine, e foarte posibil să mă fi înșelat, și sinuciderea să nu fie soluția cea mai logică a nenorocirilor mele, dar demonstrați-mi-o dumneavoastră. Căci dacă această cunoaștere de sine, prietene don Miguel, este dificilă, există altă cunoaștere care mi se pare nu mai puțin dificilă decât ea... — Care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
ei și, văzând că-și răscumpărase viața cu prețul vieții altuia, s-a răzgândit. — Se înțelege - observă Augusto -; era vorba să ia viața cuiva, să ucidă un om și, de vreme ce ucisese unul, la ce bun să se mai omoare? Cele mai multe sinucideri sunt omucideri frustrate; te omori pe tine pentru că n-ai curaj să-i omori pe alții... — Aa, acum te înțeleg, Augusto, te înțeleg! Vrei să spui că dacă ai avea curaj s-o omori pe Eugenia sau pe Mauricio sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
medicul -. Dacă n-am crede că murim, nici chiar când suntem în agonie, poate n-am muri. Dar de cum ne cuprinde cea mai mică bănuială că nu se poate să nu murim, suntem pierduți. Întâmplarea cu domnișorul meu a fost sinucidere, nimic altceva decât sinucidere. Și-a făcut damblaua! — Neplăceri pesemne. Și încă mari, foarte mari! Femei! — Înțeleg, înțeleg! Dar, ce mai, situația n-are altă rezolvare decât să-i pregătiți înmormântarea. Domingo plângea. XXXIII Când am primit telegrama cu anunțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]