12,660 matches
-
mare măsură, sociologia În România a devenit un fel de anexă a sociologiei occidentale, cu efect distructiv asupra constituirii comunității sociologice naționale. Multe lucrări s-au constituit În prelungirea bibliografiei occidentale, cu subestimarea până la ignorare a literaturii românești. În subconștientul sociologiei românești s-a produs un proces de subestimare a producției naționale, considerată a fi de mâna a doua În raport cu „moda” din sociologia occidentală. Comunicarea În interiorul comunității sociologice a fost dezastruos paralizată. Al treilea argument: sociologia românească s-a plasat la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Multe lucrări s-au constituit În prelungirea bibliografiei occidentale, cu subestimarea până la ignorare a literaturii românești. În subconștientul sociologiei românești s-a produs un proces de subestimare a producției naționale, considerată a fi de mâna a doua În raport cu „moda” din sociologia occidentală. Comunicarea În interiorul comunității sociologice a fost dezastruos paralizată. Al treilea argument: sociologia românească s-a plasat la un alt nivel de analiză decât teoria sociologică a lui Marx Ipoteza 5: Sociologia românească În această perioadă s-a plasat la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a literaturii românești. În subconștientul sociologiei românești s-a produs un proces de subestimare a producției naționale, considerată a fi de mâna a doua În raport cu „moda” din sociologia occidentală. Comunicarea În interiorul comunității sociologice a fost dezastruos paralizată. Al treilea argument: sociologia românească s-a plasat la un alt nivel de analiză decât teoria sociologică a lui Marx Ipoteza 5: Sociologia românească În această perioadă s-a plasat la nivel micro și sectorial, și nu la nivel macro, spre deosebire de paradigma marxist-leninistă. Teoria
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fi de mâna a doua În raport cu „moda” din sociologia occidentală. Comunicarea În interiorul comunității sociologice a fost dezastruos paralizată. Al treilea argument: sociologia românească s-a plasat la un alt nivel de analiză decât teoria sociologică a lui Marx Ipoteza 5: Sociologia românească În această perioadă s-a plasat la nivel micro și sectorial, și nu la nivel macro, spre deosebire de paradigma marxist-leninistă. Teoria lui Marx și-a concentrat interesul la nivel macrosocial: societățile globale și structura lor (capitalismul, cu un accent special
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cu un accent special pe economia capitalistă), dinamica formelor globale de organizare socială (o prognoză a direcției de schimbare a societății capitaliste spre o formă comunistă de organizare globală a societății). Teoria sa nu conține ceea ce se numește microsociologie, nici „sociologii de ramură” și nici metodologii specifice de investigare a acestora. Nici urmașii săi, preocupați de schimbarea radicală a realității sociale, nu au fost interesați de cercetarea empirică a acesteia. În sistemul comunist, tematica macrosocială fusese confiscată de ideologia mișcării comuniste
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nici metodologii specifice de investigare a acestora. Nici urmașii săi, preocupați de schimbarea radicală a realității sociale, nu au fost interesați de cercetarea empirică a acesteia. În sistemul comunist, tematica macrosocială fusese confiscată de ideologia mișcării comuniste, abordarea sa de către sociologie fiind periculoasă. Analiza societății globale capitaliste era Îmbibată de ideologia comunistă și, oricum, de interes marginal pentru sociologia românească. Iar În ceea ce privește analiza globală a societății comuniste, obiectul privilegiat și exclusiv al documentelor de partid reprezenta un teren minat, pătrunderea În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
au fost interesați de cercetarea empirică a acesteia. În sistemul comunist, tematica macrosocială fusese confiscată de ideologia mișcării comuniste, abordarea sa de către sociologie fiind periculoasă. Analiza societății globale capitaliste era Îmbibată de ideologia comunistă și, oricum, de interes marginal pentru sociologia românească. Iar În ceea ce privește analiza globală a societății comuniste, obiectul privilegiat și exclusiv al documentelor de partid reprezenta un teren minat, pătrunderea În acesta prezentând un risc politic capital. Evitarea tematicii macrosociale era condiția supraviețuirii sociologiei ca știință. Orientându-se spre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
oricum, de interes marginal pentru sociologia românească. Iar În ceea ce privește analiza globală a societății comuniste, obiectul privilegiat și exclusiv al documentelor de partid reprezenta un teren minat, pătrunderea În acesta prezentând un risc politic capital. Evitarea tematicii macrosociale era condiția supraviețuirii sociologiei ca știință. Orientându-se spre nivelul micro și sectorial, sociologia românească s-a diferențiat de marxism deopotrivă ca tematică și ca metodologie. „Socialismul științific” și „filosofia marxistă” nu erau relevante pentru analiza proceselor de tranziție de la sat la oraș, de la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
globală a societății comuniste, obiectul privilegiat și exclusiv al documentelor de partid reprezenta un teren minat, pătrunderea În acesta prezentând un risc politic capital. Evitarea tematicii macrosociale era condiția supraviețuirii sociologiei ca știință. Orientându-se spre nivelul micro și sectorial, sociologia românească s-a diferențiat de marxism deopotrivă ca tematică și ca metodologie. „Socialismul științific” și „filosofia marxistă” nu erau relevante pentru analiza proceselor de tranziție de la sat la oraș, de la agricultură la industrie, pentru analiza factorilor responsabili de delincvență etc.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
marxism deopotrivă ca tematică și ca metodologie. „Socialismul științific” și „filosofia marxistă” nu erau relevante pentru analiza proceselor de tranziție de la sat la oraș, de la agricultură la industrie, pentru analiza factorilor responsabili de delincvență etc. Pentru dezvoltarea În această orientare, sociologia românească a găsit o paradigmă dezvoltată masiv de sociologia occidentală, diferită de paradigma marxistă. Marxismul era des evocat, dar formal, nefiind integrat efectiv În practica sociologică. În ceea ce privește tematica sociologiei românești, s-a produs o deplasare cu efecte foarte importante. În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și „filosofia marxistă” nu erau relevante pentru analiza proceselor de tranziție de la sat la oraș, de la agricultură la industrie, pentru analiza factorilor responsabili de delincvență etc. Pentru dezvoltarea În această orientare, sociologia românească a găsit o paradigmă dezvoltată masiv de sociologia occidentală, diferită de paradigma marxistă. Marxismul era des evocat, dar formal, nefiind integrat efectiv În practica sociologică. În ceea ce privește tematica sociologiei românești, s-a produs o deplasare cu efecte foarte importante. În prima fază, persoanele formate În ideologia marxist-leninistă au Încercat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
analiza factorilor responsabili de delincvență etc. Pentru dezvoltarea În această orientare, sociologia românească a găsit o paradigmă dezvoltată masiv de sociologia occidentală, diferită de paradigma marxistă. Marxismul era des evocat, dar formal, nefiind integrat efectiv În practica sociologică. În ceea ce privește tematica sociologiei românești, s-a produs o deplasare cu efecte foarte importante. În prima fază, persoanele formate În ideologia marxist-leninistă au Încercat să dezvolte cu metode sociologice temele tipice ale construcției socialismului: dezvoltarea conștiinței comuniste, omogenizarea socială, constituirea clasei muncitoare, cooperativizarea În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
temele tipice ale construcției socialismului: dezvoltarea conștiinței comuniste, omogenizarea socială, constituirea clasei muncitoare, cooperativizarea În agricultură, omul nou, dezvoltarea suprastructurii socialiste, contribuția opiniei publice la construirea conștiinței socialiste. Primii ideologi care au Încercat să impună o orientare „curată” ideologic noii sociologii au eșuat În poziții marginale. Încercarea lui Miron Constantinescu de a patrona o sociologie marxistă a eșuat complet Într-un amestec de marxism dogmatic și proiect personal de utilizare a sociologiei În lupta sa politică În interiorul partidului. O asemenea tentativă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În agricultură, omul nou, dezvoltarea suprastructurii socialiste, contribuția opiniei publice la construirea conștiinței socialiste. Primii ideologi care au Încercat să impună o orientare „curată” ideologic noii sociologii au eșuat În poziții marginale. Încercarea lui Miron Constantinescu de a patrona o sociologie marxistă a eșuat complet Într-un amestec de marxism dogmatic și proiect personal de utilizare a sociologiei În lupta sa politică În interiorul partidului. O asemenea tentativă a fost Însă rapid Înlocuită. Proiectul de angajare a sociologiei În programul dogmatic de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
au Încercat să impună o orientare „curată” ideologic noii sociologii au eșuat În poziții marginale. Încercarea lui Miron Constantinescu de a patrona o sociologie marxistă a eșuat complet Într-un amestec de marxism dogmatic și proiect personal de utilizare a sociologiei În lupta sa politică În interiorul partidului. O asemenea tentativă a fost Însă rapid Înlocuită. Proiectul de angajare a sociologiei În programul dogmatic de construcție a societății comuniste a eșuat În contextul procesului de liberalizare a anilor ’60 și de orientare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de a patrona o sociologie marxistă a eșuat complet Într-un amestec de marxism dogmatic și proiect personal de utilizare a sociologiei În lupta sa politică În interiorul partidului. O asemenea tentativă a fost Însă rapid Înlocuită. Proiectul de angajare a sociologiei În programul dogmatic de construcție a societății comuniste a eșuat În contextul procesului de liberalizare a anilor ’60 și de orientare pragmatică a sociologiei. Acest proces de schimbare a fost inițiat În mod special de către generația antebelică, ea Însăși de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sa politică În interiorul partidului. O asemenea tentativă a fost Însă rapid Înlocuită. Proiectul de angajare a sociologiei În programul dogmatic de construcție a societății comuniste a eșuat În contextul procesului de liberalizare a anilor ’60 și de orientare pragmatică a sociologiei. Acest proces de schimbare a fost inițiat În mod special de către generația antebelică, ea Însăși de orientare occidentală și urmată cu entuziasm de noua generație de sociologi. În plus, noua tematică era mult mai neutră politic: efectele sociale și cultuale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cu entuziasm de noua generație de sociologi. În plus, noua tematică era mult mai neutră politic: efectele sociale și cultuale ale migrării de la sat la oraș și din agricultură În industrie, abordări monografice ale unor sate/orașe/zone. Diferența Între sociologia românească și marxism a fost și una legată de metodă. Marxismul dezvoltase o metodologie specifică a abordării macrosociale (analiza structuralistă): cum se explică societatea globală și modul În care structura globală determină sectoarele societății. Filosofia marxist-leninistă dezvoltase o metodologie teoretico-ideologică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Marxismul dezvoltase o metodologie specifică a abordării macrosociale (analiza structuralistă): cum se explică societatea globală și modul În care structura globală determină sectoarele societății. Filosofia marxist-leninistă dezvoltase o metodologie teoretico-ideologică, dogmatică, adaptată analizei textelor clasice și a documentelor de partid. Sociologia occidentală, plasată În mod decisiv la nivel micro și sectorial, a dezvoltat o cu totul altă metodologie, centrată mai ales pe metodologia cercetării empirice a fenomenelor sociale. Al patrulea argument: sociologia românească a fost orientată spre cercetarea empirică Ipoteza 6
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
adaptată analizei textelor clasice și a documentelor de partid. Sociologia occidentală, plasată În mod decisiv la nivel micro și sectorial, a dezvoltat o cu totul altă metodologie, centrată mai ales pe metodologia cercetării empirice a fenomenelor sociale. Al patrulea argument: sociologia românească a fost orientată spre cercetarea empirică Ipoteza 6: Sociologia românească a avut o orientare predominantă spre cercetarea empirică, fapt care a depărtat-o și mai mult de paradigma marxist-leninistă. Spre deosebire de sociologia lui Marx, orientată spre analiza societății globale și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
occidentală, plasată În mod decisiv la nivel micro și sectorial, a dezvoltat o cu totul altă metodologie, centrată mai ales pe metodologia cercetării empirice a fenomenelor sociale. Al patrulea argument: sociologia românească a fost orientată spre cercetarea empirică Ipoteza 6: Sociologia românească a avut o orientare predominantă spre cercetarea empirică, fapt care a depărtat-o și mai mult de paradigma marxist-leninistă. Spre deosebire de sociologia lui Marx, orientată spre analiza societății globale și a dinamicii sale, caracterizată de construirea unor modele structurale explicative
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cercetării empirice a fenomenelor sociale. Al patrulea argument: sociologia românească a fost orientată spre cercetarea empirică Ipoteza 6: Sociologia românească a avut o orientare predominantă spre cercetarea empirică, fapt care a depărtat-o și mai mult de paradigma marxist-leninistă. Spre deosebire de sociologia lui Marx, orientată spre analiza societății globale și a dinamicii sale, caracterizată de construirea unor modele structurale explicative, sociologia românească a fost masiv orientată spre cercetarea empirică a fenomenelor sociale. Ea a fost chiar caracterizată de un empirism excesiv: culegerea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
românească a avut o orientare predominantă spre cercetarea empirică, fapt care a depărtat-o și mai mult de paradigma marxist-leninistă. Spre deosebire de sociologia lui Marx, orientată spre analiza societății globale și a dinamicii sale, caracterizată de construirea unor modele structurale explicative, sociologia românească a fost masiv orientată spre cercetarea empirică a fenomenelor sociale. Ea a fost chiar caracterizată de un empirism excesiv: culegerea minuțioasă a datelor sociale și un deficit de teoretizare a lor. Metodologia culegerii datelor, masiv preluată din sociologia occidentală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
explicative, sociologia românească a fost masiv orientată spre cercetarea empirică a fenomenelor sociale. Ea a fost chiar caracterizată de un empirism excesiv: culegerea minuțioasă a datelor sociale și un deficit de teoretizare a lor. Metodologia culegerii datelor, masiv preluată din sociologia occidentală, a fost centrală. Un asemenea empirism s-a constituit, probabil, și ca mijloc de apărare. Teoretizările creșteau, inevitabil, vulnerabilitatea politică a sociologiei. Al cincilea argument: orientarea reformatoare, incrementalistă, de „jos În sus” „Marxism-leninismul” conține o teorie a schimbării sociale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
minuțioasă a datelor sociale și un deficit de teoretizare a lor. Metodologia culegerii datelor, masiv preluată din sociologia occidentală, a fost centrală. Un asemenea empirism s-a constituit, probabil, și ca mijloc de apărare. Teoretizările creșteau, inevitabil, vulnerabilitatea politică a sociologiei. Al cincilea argument: orientarea reformatoare, incrementalistă, de „jos În sus” „Marxism-leninismul” conține o teorie a schimbării sociale prin revoluție și prin promovarea, cu instrumentele statului, „de sus În jos”, a modelului comunist de societate. Ipoteza 7: Orientarea sociologiei românești poate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]