6,537 matches
-
depășește, cum spuneam, discursul de tip etic. Ea este o vină fără răspundere individuală și ea trimite mai degrabă la insuficiența condiției noastre, la faptul că pur și simplu sîntem așa, fără explicație și fără a avea să cerem cuiva socoteală. Es ist so! 8 iunie Astă seară la telejurnal scena din fața Palatului Elisabeta, "retrocedat" Regelui și devenit reședința familiei regale în România. Iliescu îi întoarce vizita pe care Mihai i-o făcuse la Cotroceni. Din stânga ecranului apare Regele, cu mersul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
e nevoie de câțiva ani buni numai ca să începi să o adulmeci. Iar dacă vrei să ajungi la sursele acestei idei în filozofia lumii, de-abia atunci putând să vorbești în cunoștință de cauză despre "Noica", mai trebuie puși la socoteală alți câțiva ani. Altminteri, vorba unui prieten fizician: dacă n-ai studiat teoria relativității, poți să crezi că Einstein e un tip care scoate limba. Or, pentru Cărtărescu, Noica nu face decât să scoată limba. Noica nu e de căutat
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și explică o anumită "nesimțire" a copiilor față de aniversările părinților lor. Până la o vârstă destul de înaintată nu știam câți ani au părinții mei și nici ce diferență de vârstă exista între mine și ei. Și acum, încă, trebuie să fac socoteli complicate ca să aflu câți ani aveau când "m-au făcut". În vreme ce părinții își trăiesc încă o dată trecutul prin odraslele lor, îl recapitulează și merg lipiți de ele prin timpul care a fost și al lor, cei care abia intră în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
strigând la soldatul care o lega, cu vocea ei dezagreabilă: "Mă, v-am fost ca o mamă!" Omuleți, omuleți peste tot. Omuleți care își închipuie că sânt mai presus de legea omuleților și că nu mai au de dat nimănui socoteală. Și care cel mai adesea termină prin a da socoteală, însă, ca preț al uitării condiției de omuleț, de astă dată prin moarte violentă. miercuri, 31 iulie Cuvintele au cel mai mic efect tocmai acolo unde sânt cel mai bine
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Mă, v-am fost ca o mamă!" Omuleți, omuleți peste tot. Omuleți care își închipuie că sânt mai presus de legea omuleților și că nu mai au de dat nimănui socoteală. Și care cel mai adesea termină prin a da socoteală, însă, ca preț al uitării condiției de omuleț, de astă dată prin moarte violentă. miercuri, 31 iulie Cuvintele au cel mai mic efect tocmai acolo unde sânt cel mai bine spuse: în scris. Adevărul este că în scris nu se
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Depărățeanu - o genială aruncătură pe hârtie, ruptă în țesătura ei, neadevărată și neverisimile pe alocurea; însă, în orice caz, mai bună decât multe traduceri din franceză cari au avut onoare de a batjocuri scena română. Va să zică, de vom face o socoteală conștiințioasă a averii noastre proprie dramatice, vom vedea că-s puține piesele acelea cari prin esistința lor nu prostituă teatrul național și adeseori într-un mod pe cât de corupt pe atât și de barbar și de necult. (Vezi comedii originale
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
-și are razimul său în întăriturile de la Zaițar, se află cei mai mulți români, cari pari a exista numai ca să poarte vina bătăilor pe care le mănâncă vitejii sârbi. A da vine pe români la pierderi și a pune învingerile numai în socoteala sârbilor ni se pare nedemn din partea onorabililor turcofagi de preste Dunăre. Desele agresiuni și desele respingeri ale corpului Leșianin din partea lui Osman Pașa au drept rezultat împușcarea a patru ostași români; bătaia ce o capătă renumitul Cernaieff la Nis are
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Serbia și Muntenegru și că acesta nu poate încheia tractate cu Serbia, care are relații cu totul speciale cu Poarta, de la care mi se poate face cu totul abstracțiune. Deși foaia dorește succes armelor sârbești, declară totuși că Muntenegrul se luptă pe socoteală proprie. - O parte a trupelor egiptene a sosit în Constantinopole. Altă parte se va transporta cu drumul de fier de la Salonic la Mitrovița. [7 iulie 1876] FRANȚA ["O DEPUTAȚIUNE... "] O deputațiune a consistorului evreiesc din Franța au dat în 8
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care să compenseze pe deplin sacrificiile celor inferioare. De aceea el va fi, prin o aspră organizare, contra semidoctismului, contra spoielei, contra tendinței egoistice a acestor clase de a câștiga mult prin muncă puțină, de a nu se întreba în socoteala cui trăiesc. Deci societatea e câmpul schimbărilor vecinice, a luptelor pentru existență și supremație, un bellum omnium contra omnes, statul este regulatorul acestei lupte, el oprește ca aceste puteri egal de folositoare să nu se nimicească una pe alta. Societatea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
reducere de taxe pentru toate productele austriecești, chiar pentru cele cuvântătoare; mai ales că ceea ce lipsește din suma garantată ca anuitate se plătește de către stat, prin urmare orice scăderi de taxe pentru articole kezaro-krăiești nu se pot face decât pe socoteala statului român. [13 august 1876] ["PENTRU STUDIUL LIMBEI ROMÎNE... "] Pentru studiul limbei române nu-i necesară cunoașterea celei latine clasice, cu care a noastră abia are legături. Iar cea latină vulgară, respective dialectele la care a dat naștere, chiar dac
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
toate organele de publicitate vor da acest răspuns, pentru că este formularea vorbită a tăcerii și o dovadă că omul poate, vorbind, să tacă, mai ales când n-are ce spune. De aceea, lăsând toate combinațiile la o parte, vom rezuma socotelele zilei astfel: Din nici o parte nu s-a desmințit pân - acuma știrea că Rusia ar fi încheiat cu direcția drumurilor noastre de fier o convenție pentru ca acestea să transporte prin România în curs de zece zile un corp de armată
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
evr [e]o - germano-slovac e dușmanul dibaci a oricărei naționalități. Ungurii știu proverbul nostru: "romînul nu uită niciodată" și ne-aducem aminte ca prin vis că un ziar unguresc se găsise să comenteze acest proverb în ton melancolic, știind că socotelile ce le are de răfuit cu noi nu sunt tocmai curate. Dar să nu se sperie. Românul uită și nu uită, după cum o iei. Românul nu urăște decât pe cei ce i s-au băgat în suflet și ca dovadă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
orice legi, chiar și în absolutismul nemțesc; - ele însă totuși erau apte de a servi de baza unei adevărate și sincere înfrățiri între elementele ce locuiesc în această țară. Ei! dară maghiarilor chiar asta nu le-a venit bine la socoteală. Abia se împăcară cu Austria, numaidecât le scoaseră din vigoare, dezavuând și chiar sancționarea împăratului. Se știe cumcă "uniunea" sau mai potrivit fuziunea Transilvaniei cu Ungaria, așa precum s-a efectuat, s-a făcut în contra voiei și interesului poporului român
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
capitale spre susținerea școalelor lor, întemeindu-se pe lege, carea nu îndatorează pe o comună a participa la susținerea altei școli până când are a susținea pe a sa proprie. În adevăr, părintească îngrijire! Dar d-lor au uitat că făcură socoteală, fără birtaș, fiindcă înființarea școalei s-a făcut cu consesiunea și aprobarea guvernului și prin urmare statutele ei sunt: nealterabile și, până când le va sta deschisă măcar o singură cale, românii se vor lupta pentru esistența ei, încît numai cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
întărească în vrednicie pe acel de curând mitropolit, care patriarhul neapărat trebuie s-o facă. Mitropolitul nu dă nimica Patriarhului și nu este nicicacum îndatorit ca să înștiințeze pe el pentru pricinele bisericești de la Moldova sau să-l întrebe la vro socoteală de aceste, ci el are asemenea volnicie ca și patriarhul. Din toate acestea, scrise de mâna bătrânească, se vede curat că stat și biserică erau neatârnate, că clasele societății erau libere, căci până și vecinii, îndeobște colonizați, aveau scutirile și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Sus, ce-s la ținutul Tecuciului, cu heleșteie și cu mori gata în apa Bârladului”. Dar și în 1633, când pârcălabul Furdui de la Torcești dă ocina sa lui Adam, el avea și „parte din vadul morii”, fapt specificat cu ocazia „socotelii” ce s-a făcut celor patru bătrâni din Torcești. Că au existat mori cu mult timp înaintea celor atestate prin documentele menționate mai sus ne putem convinge din mărturiile date în pricini de hotărnicie, când sunt luate și date ca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și aspectul că, datorită obligațiilor grele puse pe această ramură economică, „s-au stins de atunce”. Înțelegem că a încetat să mai existe ca preocupare distinctă. În timpul domniei lui Constantin Duca, sfetnicii domnitorului sunt învinuiți de dări excesive, „fără nici o socoteală sau vreun spor”, ducând la pauperitate populația, în ciuda situației că „stupii și vinul se făcea buni și mult, că avea noroc bișug”. Cronicarul ce vine cu informații în Pseudo-Enachi Kogălniceanu surprinde prin condeiul său nemulțumirea provocată de Grigore II Ghica
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
înseamnă proporțional cu numărul și mărimea părților stăpânite și recunoscute în obște pentru fiecare familie și în funcție de întinderea părților de moșie ca mărime, suprafață, fără ca aceasta să fie fixată și strict delimitată pe teren, ci doar evidențiate părțile cantitativ în socoteala (cisla) satului. Se ținea seama și de rolul avut de fiecare familie în conducerea, apărarea și propășirea obștii sătești. O îndelungată vreme însemnarea și păstrarea evidenței se făcea pe răboaje, căci exista un „răboj al satului” în care se notau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
atunci carele erau făcute exclusiv din lemn); - 5 buți (butoaie) și 6 antaluri (butoiașe); - 1 stog de fân „și altele care urmează multă polologhie de a le mai înșira prin jalobă”, își încheie soacra plângerea împotriva ginerelui. Dacă punem la socoteală ce-i va fi dat ca zestre, ce mai avea rezervat și pentru ceilalți copii, cum și pentru bătrânețile ei, nu e prea greu de înțeles că familia Tiron, cu locuința în Slobozia-Torcești, sat răzeșesc (Cătunașii), dispunea de o frumoasă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
alt aspect. La capitolul suprafețe atribuite în 1864 se precizează: „Nici într-un caz suma locurilor rămase în deplină stăpânire sătenilor nu va fi mai mare decât 2 treimi ale unei moșii. Se înțelege că pădurile nu intră în această socoteală”, pădurile fiind exceptate de la expropriere, respectiv scoase din dreptul de folosință pe care l-au avut țărănii de-a lungul veacurilor. După cum se vede, legea din 1864 păstrează o reglementare din Urbariul dat de Alexandru Moruzi în 1805. Ea se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
legătură. Și Herrmann îmi mărturisește că ar fi putut să aibă și el o legătură, dar el s-a ferit din capul locului să o aibă, pentru că o asemenea legătură ar putea să se ducă la graviditate, și la încheierea socotelii s-ar putea alege cu-n copil. GRETE: Da' mai termină, Erna, e așa de mare și mândru, Herrmann. O să-și găsească el femeia potrivită. ERNA: Da, asta-i singura mea speranță, să mai apuc să trăiesc până când Dumnezeu îl
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
proteza din gură și Pepi se așază într-o rână. Apoi îi spune că insul obraznic din spatele ei e un șofer de taxi care așteaptă să fie plătit și că Grete trebuie să-l plătească, pentru că de acum încolo toate socotelile neîncheiate ale lui Grete trebuie achitate cu prețul anilor care i-au mai rămas de trăit. Grete nu e în stare decât să boceacă și spuma i se scurge din bot. (Grete bocește și vrea să se repeadă la Mariedl
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
trebui împărțită între toți oamenii răi de pe fața pământului. HERRMANN (Brusc liniștit): Și când o să dispari tu din fața ochilor mei secătuiți? Până și lichidul lacrimilor mi s-a îngroșat ca smântâna, pentru că tu m-ai cântărit cu o parșivă de socoteală cerească, și prin cea de-a doua gaură a ta m-ai zvârlit în lume. Când o să trebuiască în sfârșit mămicuța mea cea dumnezeiască să muște din pâmântul viermănos? Și când o să aibă în sfârșit voie micul Herrmann să se
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
au grijă plini de responsabilitate de propriii lor urmași. Porcii sunt oamenii mai buni, așa cum se dovedește în viața de zi cu zi și după aceea se exprimă. Trebuie să strecori acestor oameni întrebările corect, trebuie să li se ceară socoteală din partea și pentru asemenea cetățeni, trebuie să existe o mișcare cetățenească capabilă de acțiune. HASI: Trebuie să spunem lucrurilor pe nume, ca să se poată ști în ce situație sunt lucrurile. Un om priceput trebuie să-i poată întreba pe acești
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
nostru în closet și se înneacă de bună voie în adânc. (se scarpină pe burtă și gâfâie de plăcere) .... Fiecare înfometare nu-i decât înlocuitorul Adjunctului marelui conducător Prin mațul gros și lat, al ultimei încăperi în mațul gros ca socoteală care trebuie dată Și dacă vrei să capeți un loc peste lume Și în cimitirul omenesc Și o muzică de adio care să treacă prin cadavru Atunci trebuie să crăcănezi picioarele drept Și să orânduiești un loc pentru cârnatul omenesc
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]