5,679 matches
-
nici zece ani pe atunci. Scrisorile astea, din mâna Mavrocordatului au ajuns drept în mâna lui Ludovic al XIV-lea care și-a dat seama că Valahia înseamnă hrana împăratului Leopold și atunci... Voievodul se opri, se ridică îndoit de spinare. Se îndreptă și iar merse spre fereastră. Tăcerea îl trezi de-a binelea pe sfinția sa, îl căută din ochi pe Ștefan, care dădu aprobativ din cap și mitropolitul cu glasul înăsprit de vârstă, parcă și de o durere ascunsă, începu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
umblat, iar tu Doamne mă miluiește». Știu că vrăjmașii mei «cuvânt fără de lege asupra mea au pus» înaintea făcătorului meu de bine, carele ești măria ta; și la aceasta ce alt pot zice întâi fără numai...” Secretarul domnesc își îndreptă spinarea dureroasă, blestemă în gând frigul iernii cu care nu se putea obișnui și, privind spre vrăbiile care se adunaseră într-un copac adăpostit de zidul Curții domnești, se miră încă o dată că scrisoarea i-a fost dată pur și simplu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
stolnic deși ținea să pară încă vioi la cei șaptezeci și trei de ani ai lui, sprijinindu-se cu o mână de masă și cu alta de brațul jilțului în care stătuse, se sculă anevoie în picioare, își îndreptă oftând spinarea și cu un ton de superioritate jignită spuse: Am mai rămâne, fine, dar cum noi l-am adus pe dumnealui spătarul Mihai în sania noastră, n-avem încotro, plecarea lui însemnând și plecarea noastră. Dacă toată averea Bălașei trece asupra
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să le răspândim pe la bisericile creștinilor noștri”. Asta o putea face doar osteneala lui Antim și dreptcredincioșia măriei sale Io Constantin Basarab Voievod. Așa a venit Antim mitropolit al Ungrovlahiei. Fostul mare spătar zâmbi amintirilor, se ridică anevoie, se îndreptă de spinare. Avea un junghi în umărul stâng, care-l ținea chiar și atunci când își mișca abia perceptibil capul, așa că îi salută din ochi pe cei câțiva care așteptau în sala Mitropoliei și porunci slugii care-l însoțea să i se aducă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
spună să treacă diseară, să mă vază. Servitorul tot nu ridicase capul, când spătarul reluă: — Intră în grabă, dacă nu-l găsești pe doftor, lasă-i vorbă. Noi o să așteptăm aci, în sanie, până te întorci. Haina, domnește căptușită cu spinări de samur, îi ținea cald și tot așa macatul dublat cu blană de lup îi încălzea picioarele și genunchii. Frigul doar îi uscase nările și-i îmbujorase obrajii iar acum, admirându-și ctitoria Colței, chipul său exprima un fel de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cerneala proaspătă. Scriitura egală, caligrafică, a fratelui său mai mare întotdeauna îi stârnea admirația. Cu caractere latine, ba chiar redactată în latinește, conținea lista inamicilor voievodului valahilor. Pe măsură ce citea, spătarul simțea cum i se strecoară un fior în lungul șirei spinării și se concentră din toate puterile ca să nu se lase zgâlțâit de tremur. Negru pe alb, înșiruiți în ordinea patimii care-i antrena în ură, dușmanii lui vodă ocupau toată foaia. În capul listei era țarul Petru, apoi Ludovic al
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lunci și sate și călătoream nemâncați și nebăuți, vreo patru, cinci ceasuri până la schit la Cetatea de se spune că a fost a lui Negru Vodă. Acolo ne da voie sfinția sa să coborâm din căruțe. Cu merindea și apa în spinare ne urcam până la schit, pe rând sprijinindu-l pe sfinția sa, care abia dacă mai putea ține piept urcușului. Sus ne așteptau frații și un popă sau doi de la satele din vale. Abia dacă încăpeam în schit, mă întreb dacă aveam
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ochii din broderie Safta, după care se răzgândi. Du-te, ai dreptate, așa cum e suferindă, doamnei îi place să auză de copii. Se ridică vioaie, cu toată sarcina avansată care se ghicea prin veșmintele-i largi orientale, se îndreptă de spinare cu un oftat și părăsi rapid încăperea, ca să se întoarcă într-o clipă: — Du-te, e singură. Țiganca a plecat să fiarbă ierburi. Când a intrat, până să se împace cu întunericul, n-a văzut nimic, apoi, în odăița în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
documentele la care se lucra și câțiva din secretari recitară într-un glas: — Măria sa vă așteaptă și a dat poruncă să vă înfățișați degrabă în iatacul domnesc. Ștefan își controlă ținuta - eleganța lui era desăvârșită, ca atare își îndreptă forțat spinarea, își trase umerii în jos și grăbi pasul. Nimeni de pe lume nu ar fi putut spune că din ultimele patru nopți prințul își petrecuse două în șa dormind sau ascultând istoriile ieromonahului. Când intră la vodă, salută pe cei adunați
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
plătește în haznaua sultanului, iar cel sărac în buzunarele creditorilor din Fanar. Și totuși? Își scoase calpacul cu blană de samur de pe cap și-și îndesă în locul lui o căciulă la întâmplare, a nu știu cui din cei adormiți, se îndreptă de spinare stăpânindu-și un geamăt - îl dureau oasele la fiecare mișcare -, deschise ușa, pe sală nimeni, în firidele lor ardeau opaițele și frigul pătrundea aspru de undeva de la vreun ochi de geam rămas deschis. Închise ușa în urma lui fără nici un zgomot
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
răpună. Mai toți cei din adunare fuseseră ridicați de vodă Brâncoveanu și nu știau ce zile o să-i aștepte. În timp ce turcul își scotea propriul caftan ca să-l „caftănească pe domnul ales”, spaima creștea. Cu greu Ștefan Cantacuzino se îndreptă de spinare, caftanul tivit cu spinări de sobol îi venea prea scurt. — Acesta este domnul Țării Românești, rosti triumfal imbrohorul încercând să spargă muțenia adunării. — Să trăiești, gâfâi întrerupt marele stolnic Constantin Cantacuzino. — Să trăiești, măria ta, se auzi șovăielnică urarea tuturor
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
din adunare fuseseră ridicați de vodă Brâncoveanu și nu știau ce zile o să-i aștepte. În timp ce turcul își scotea propriul caftan ca să-l „caftănească pe domnul ales”, spaima creștea. Cu greu Ștefan Cantacuzino se îndreptă de spinare, caftanul tivit cu spinări de sobol îi venea prea scurt. — Acesta este domnul Țării Românești, rosti triumfal imbrohorul încercând să spargă muțenia adunării. — Să trăiești, gâfâi întrerupt marele stolnic Constantin Cantacuzino. — Să trăiești, măria ta, se auzi șovăielnică urarea tuturor celor din divan. Coborâră
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
colină se auzea zvon de râsete și chiuituri de copii la scăldat. Era cald, dar de câțiva ani încoace spătarul nu mai simțea apăsarea căldurii verii, nu i se mai părea greu caftanul căptușit cu satin și pe margini cu spinări de sobol. Semn de bătrânețe, gândi el, nici maica doamna Ilinca nu se plângea de căldură la Ierusalim. Eh, alte vremuri, oftă el și apăsă ca să intre înăuntru pe clanța neagră de fier ciocănit cu o lucrătură rară. Atent, cântări
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
stăpâni un oftat. Pe piept, vodă avea pielea arsă, de un roșu închis aproape negru în mijloc unde bășicile plesniseră și cu bășici alb gălbui pe margini. Ocolind cu li gheanul și schimbându-și unghiul din care privea, văzu că spinarea în lungul șirei și pe omoplați fusese arsă în același fel. La picioarele voievodului se afla un bărbat care meșterea ceva cu niște cuțitașe de argint. Se apropie mai mult și atunci beizadea Ștefan, căci el era cel care curăța
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
alinarea celor robiți și schingiuiți. Era o implorare directă spre Iisus vindecătorul sufletelor și trupurilor și treptat duhul rugăciunii reuși să le însenineze fețele. Când ultimul amin fu rostit cu pioșenie, monahul examină cu luare aminte arsurile de pe pieptul și spinarea voievodului. — Mă gândesc să cercetez pe rând bășicile, cele cu puroi să le curățăm, cojile astea de arsură să fie înmuiate punând pe ele cârpe ude și apoi să fie date jos. — Am trimis după doftorul sfintei patriarhii, spuse una
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
jilț cu tot și să mă ducă într-o odaie tainică, am să-ți încredințez suferințele cugetului meu... De dormit, nu pot dormi decât tot în jilț, pentru că după cum vezi m-au ars cu flacără și pe piept și pe spinare și nu mă prea pot culca. Atunci a intrat în odaie doftorul trimis de preafericitul Hrisant al Ierusalimului. S-a uitat atent la ce făcea ieromonahul și, fără să-l oprească, a început să se ocupe de arsura de pe spinare
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
spinare și nu mă prea pot culca. Atunci a intrat în odaie doftorul trimis de preafericitul Hrisant al Ierusalimului. S-a uitat atent la ce făcea ieromonahul și, fără să-l oprească, a început să se ocupe de arsura de pe spinare. Punea cârpe albe înmuiate în apă peste cojile negre și ofta peltic în grecește. — Oh, Doamne ferește, astea nu sunt coji de sânge închegat, asteas bucăți de carne arsă. Cărbune de carne vie arsă! Lăsa feșele pe spinare și se învârtea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de arsura de pe spinare. Punea cârpe albe înmuiate în apă peste cojile negre și ofta peltic în grecește. — Oh, Doamne ferește, astea nu sunt coji de sânge închegat, asteas bucăți de carne arsă. Cărbune de carne vie arsă! Lăsa feșele pe spinare și se învârtea în jurul lui vodă venind spre piept, unde în timp ce examina plaga scotea aceleași exclamații de revoltă. Gherasim reuși să prindă între degetele-i subțiri o așchie mai mare pe care, când o trase, un șuvoi de sânge îl
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
revoltă. Gherasim reuși să prindă între degetele-i subțiri o așchie mai mare pe care, când o trase, un șuvoi de sânge îl împroșcă pe frunte; apăsă cu putere și ridică privirea spre voievod. Acesta zâmbea cu gândurile aiurea. De pe spinare grecul îi jupuia bășicile infectate, și-l implora: — Țipă, măria ta, urlă, rogu-te urlă, că dacă n-o să înnebunească înălțimea ta, o să înnebunesc eu! — Eu mi-am terminat treaba, anunță Gherasim. Nu cred că trebuie arse locurile cu fierul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în câteva zile or să se închidă rănile și or să se usuce. Uită-te, sfinția ta, cum fac eu, ca să știi să faci și domnia ta așa ca mine, și doftorul dădu la o parte una din cârpele ude de pe spinarea voievodului și începu cu altă cârpă să curețe coaja neagră care se înmuiase. Așa... Vezi, până rămâne carnea vie, vezi, după ce o cureți trebuie să zemuiască un fel de apă, așa... Din când în când trupul domnului se încorda și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Monahul muia feșele în apă, le punea delicat peste rănile cu cruste, treptat, cu răbdare, acoperind fiecare părticică, apoi le lua ca să curețe cu alte feșe uscate carnea carbonizată și să o dea jos. Vedea cum la atingerea rănilor mușchii spinării se contractau și își schimba locul ca să ghicească o oarecare reacție pe fața domnitorului, dar nimic. Zâmbetul devenise neînchipuit de trist și ochii foarte obosiți priveau undeva departe fără să vadă nimic. — Măria ta, nu se poate așa, țipă, strigă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
prânzului, uitase și de necazul său cu percheziția, prinsese din vorbele ienicerilor care făcuseră descinderea amănunte despre torturile la care erau supuși Brâncoveanu și Ianache Văcărescu. Imaginea voievodului, țintuit în jilțul său fără spetează, cu picioarele sângerânde, cu pielea de pe spinare și piept arsă la flacără nu-i putea ieși din minte. Nu mai rămâne decât rugăciunea. Trebuie trimiși la Athos și în Sinai frați care să poruncească de la noi rugăciune neîntreruptă pentru izbăvirea lor, se pomeni patriarhul vorbind tare. Cred
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
constituit-o capilarele sanguine, în 1661. Aceasta a evidențiat elementul care lipsea din teoria circulației sângelui a lui William Harvey, arătând cum sunt conectate sistemele arterial și venos. Echipat cu un microscop, Malpighi a făcut primele studii aprofundate asupra măduvei spinării, rinichilor, splinei, creierului, pielii și limbii; a oferit descrieri minuțioase, unice, ale animalelor în stadiu embrionar și ale insectelor în fază larvară. Deși și-a consacrat cea mai mare parte a vieții activității de profesor la Bologna, scrierile sale ar
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
era văzut și perceput corpul omenesc. Malpighi a descoperit papilele gustative de pe limbă și stratul pigmentat al pielii; a studiat coloana vertebrală și în 1665, în lucrarea sa De cerebro, a descris cum mănunchiurile de fibre nervoase conduc la măduva spinării și sunt conectate cu creierul. El și-a legat numele de anumite structuri ale rinichiului și splinei, iar stratul cel mai profund al epidermei mamiferelor a primit denumirea de stratul malpighian. De asemenea, a descris simptomele bolii Hodgkin cu două
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
modifice condițiile experimentale. Într-o zi bântuită de furtună, a constatat că electricitatea atmosferică putea produce aceleași efecte ca și mașina sa. Pe vreme liniștită nu a putut observa nici un fenomen, până într-o zi, când, după ce fixase în măduva spinării unei broaște un cârlig de cupru, a închis circuitul agățând cârligul de un grilaj de fier: spasmele broaștei au apărut în aceeași clipă. Pentru a examina efectul unor descărcări mai puternice el a suspendat coapsa broaștei de tija unui paratrăsnet
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]