37,791 matches
-
de avangardist, un text fiindu-i inclus în Avangarda literară românească (antologie de Marin Mincu, București, Ed. Minerva, 1983, p. 601-602). 6 Dicționarul scriitorilor români, vol. șIVȚ, R-Z, București, Ed. Albatros, 2002, 383-384. 7 Marin Diaconu, Fișă pentru un profil spiritual: Paul Sterian, "Jurnalul literar", anul IV, 1993, nr. 23-26; Marin Diaconu, Paul Sterian - o personalitate plurivalentă, "Jurnalul literar", anul IV, 1993, nr. 45-48; Marin Diaconu, Paul Sterian - publicist, "Viața Românească", nr. 7-8, iulie-august 2001. De asemenea, în notele incluse la
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
Marin Diaconu, Paul Sterian - o personalitate plurivalentă, "Jurnalul literar", anul IV, 1993, nr. 45-48; Marin Diaconu, Paul Sterian - publicist, "Viața Românească", nr. 7-8, iulie-august 2001. De asemenea, în notele incluse la ediția Mircea Vulcănescu, Dimensiunea românească a existenței, II. Chipuri spirituale, București, Ed. Minerva, 1996, 135-157, 271-276. 8 Vezi nota 6. 9 Vezi biografia scriitorului de la începutul articolului. 10 Doctorul Eraclie Sterian (vezi nota 9). G. Călinescu, probabil, n-a luat în calcul posibilele consecințe ale "denunțului" său, fiind întrucîtva orbit
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
greu/ mă-mbăt cu dumnezeu!// dumnezeu cîrciumar/ dumnezeu vin/ dumnezeu tovarăș la băut." 27 Triptic de cărți și de semne, în "Azi", anul I, nr. 3-4, mai-iunie 1932, p. 336-340; reprodus în Mircea Vulcănescu, Dimensiunea românească a existenței. II. Chipuri spirituale, ediție Marin Diaconu, București, Editura Eminescu, 1996, p. 135-137. 28 Poezia lui Paul Sterian. Gînduri despre "Pregătiri pentru călătoria din urmă", în volumul citat mai sus, p. 143-157.
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
deopotrivă știință și conștiință, rațiune și sentiment, migală și căldură, în prezentarea acestei lumi românești. Teresa Ferro trăia pentru și prin cultura și limba românească. Fără vreo legătură de rudenie cu românii, profesoara catanieză avea o afinitate specială de tip spiritual cu realitățile noastre. Era legată de români și de România prin nenumărate și nevăzute fire, venite de departe, din latinitatea comună, din atracția extremelor, a regiunilor de margine, din tinerețea petrecută în parte alături de români, din înțelegerea profundă a problemelor
Teresa Ferro (1956-2007) by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/9500_a_10825]
-
în exercițiul reprezentării. Zbârnea cultivă deliberat echivocul și penumbra, observația neutră și propria lui proiecței, nu atît pentru a crea stări de nesiguranță în exercițiul lecturii, cît pentru a înțelege care sînt mecanismele prin care materia se organizează și sarcina spirituală supradetermină lumea substanței. El pornește de la premisa creatorului genuin care, într-un moment de clarviziune, are intuiția unei armonii de dincolo de simțuri ce trebuie transferată din virtualitate în act sau, altfel spus, din existența latentă în realitatea manifestă. După această
Ieșirea din haos - artiști basarabeni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9506_a_10831]
-
regăsești pe același Heidegger pe care îl afli în operă. Temele sunt aceleași, la fel ca tonul cu care își scrie epistolele. Filozoful deplînge degradarea vieții universitare, al cărei spirit îl consideră inapt să ofere o educație tinerelor generații ("Viața spirituală nu e una pe care s-o predai de la catedră, ci ea nu poate fi decît trăită, într-o formă în care cei ce iau parte la ea să se simtă nemijlocit pătrunși în propria lor existență" - pp. 7-8), își
Epistolarul din Pădurea Neagră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9497_a_10822]
-
nimic pe tema asta."- p. 145) Cu trei ani mai tînără decît Heidegger, Elisabeth Blochmann, căreia filozoful îi mărturisește o constantă prietenie, este interlocutorul feminin ideal. Cultă, rafinată și cunoscînd îndeaproape familia gînditorului, Elisabeth devine încarnarea epistolară a unui duhovnic spiritual. Amatorii de picanterii erotice vor fi dezamăgiți: nici urmă de efuziune intimă între cei doi. De o parte, admirația unei tinere față de celebritatea lui Heidegger, de cealaltă parte, tonul sfătos și adesea protector al unui intelectual ce se simte flatat
Epistolarul din Pădurea Neagră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9497_a_10822]
-
a bolii, pornind de la exemplul clasic al lui Cain și ajungând la "ura organizată ca principiu de guvernare" din timpul perioadei comuniste, prezentă prin oameni și mentalități și în perioada tranziției. Firește, intelectualii au un rol determinant în stabilirea amprentei spirituale a unui timp, fapt pentru care unul dintre principalii companioni de drum ai autorului în scrierea eseului este Julien Benda, cu volumul său fundamental Trădarea cărturarilor (La Trahison de clercs). Pe urmele lui Nietzsche și Goethe, Gabriel Liiceanu ajunge la
O maladie a sufletului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9514_a_10839]
-
măsurătorile necesare și ridică axa lumii taman de pe Vîrful Omul (toponimia are și ea un înțeles tainic) și pînă la picioarele tronului pe care Dumnezeu adastă și desenează harta mistică a României. Cînd realitatea noastră geografică, istorică, politică, morală și spirituală este aceasta, adică un partaj între satanismul imanent și grația transcendentă, cum s-ar putea formula o informație? Poate cineva să spună, de pildă, ,,ieri, 20-l0-l900 și..., Comitetul Consultativ pentru Disecția României s-a întîlnit în orașul X și a
Secvențe estivale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9530_a_10855]
-
că el scrie prea frumos și că face, de fapt, literatură, în marginea beletristicii." Sau altădată, în alt capitol intitulat O seamă de cuvinte ale lui Vladimir Streinu, o discuție între cei doi a dus la acest schimb de replici spirituale: Șerban Cioculescu i-a spus "că se înșală afirmând valoarea Ťaxiologicăť a metaforei". Streinu i-a răspuns: "- Este obiecția care-ți limitează mijloacele." Replica lui Cioculescu a venit prompt: "- Este iluzia care decurge din formația ta de poet." în timpul rebeliunii
Amintirile lui Șerban Cioculescu by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9547_a_10872]
-
realizărilor, pătrunderea sensurilor afunde ale lucrării. Atunci când este cazul. Atunci când autorul nu intenționează în mod expres a flata gustul publicului de concert, atunci când nu livrează un simplu joc al combinațiilor sonore. Au putut fi audiate creații majore, de autentică consistență spirituală. Astfel s-a dovedit a fi "Ou" de Octavian Nemescu, lucrare prezentată în primă audiție absolută cu participarea Orchestrei "Concerto" a Universității Naționale de Muzică, formație condusă de Dorel Pașcu Rădulescu. Dintr-o categorie apropiată fac parte lucrările propuse de
Unde ne sânt contemporanii? by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9570_a_10895]
-
noastră. Momente inedite în istoria de până acum a Festivalului? Imaginația, spiritul managerial al directorilor recentei ediții a "Săptămânii..." - mă refer la compozitorii Dan Dediu și Liviu Dânceanu - au fost realmente eficiente. Am avut parte, spre exemplu, de un portret spiritual al Iașului, a fost definit portretul componistic al unei identități germane autohtone. "Săptămâna..." nu este nu-mai o vitrină. Este un ochi viu cu care - dacă dorim - privim spre noi, cu care privim spre lumea actuală a mu-zicii.
Unde ne sânt contemporanii? by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9570_a_10895]
-
un straniu ceremonial al inițierii în taine), evidențierea resorturilor ludice propriu-zise în cazul ciclului Isarlîk. Interesante sunt mai cu seamă concluziile pe care criticul le extrage din reliefarea valorilor a contrario. Coabitarea grotescului cu sublimul, a existenței sordide cu "extaza" spirituală îl determină să vorbească, pe bună dreptate, de "înscenări" în care "caricaturalul devine vehiculul paradoxal al Geometriei"(așa cum se întâmplă în Nastratin Hogea la Isarlîk sau Domnișoara Hus). Ar mai fi multe lucruri de spus, căci aproape în fiecare capitol
Post ludum by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/9568_a_10893]
-
public sau unicitatea unui moment de performance. Nu cred că există vreo persoană iubitoare de teatru sau dans, adică de spectacol, care să nu-și fi pus și să nu-și fi limpezit pentru sine aceste probleme. Altfel de hrană spirituală așteptăm de la fericiții care au acces la domeniul creației. Ar mai fi de reținut că, la respectiva conferință, a fost amintit și numele lui Xavie Le Roy, care ne-a vizitat nu de mult, dându-ni-se de înțeles că
Simplă fiziologie și atât by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9593_a_10918]
-
simbolist, nici decadent, nici instrumentalist". Neputînd fi acceptat în optica exegetului decît pasager sau parțial romantic, simbolist, parnasian, Macedonski ar fi un barochist printr-o summa estetică a creației sale, prin aerul baroc al acesteia în totalitate: "Romantic ca fond spiritual, clasicist în aspirație, parnasian în viziuni și modernist în intuiții, Macedonski face ca aceste moduri să lucreze unul contra altuia, fiecare pe seama lui, dar nu împotriva unei sinteze baroce pe care toată această vie tectonică a operei o sugerează". Să
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
vedem accepția termenului de baroc cu care operează dl. Zenovie Cârlugea. Barocul n-ar fi atît o mișcare istorică în cadre limitate, ci o "normă permanentă și stare fundamentală" (Pierre Kohler), prin urmare o constantă a spiritului uman, un "eon spiritual" (Eugenio d^Ors). Dincolo de statutul său estetic propriu-zis și de desfășurarea sa temporală, avem a face cu personalități baroce, cu structuri psihice incorporate în "fizionomii" intrinseci: Fizionomiile pot fi accidentale sau, la un moment dat, asidue, consecvente, și cînd ele
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
clare". Spiritul baroc nu e unul al exclusivei forări în profunzime, exploatînd cu patimă relieful superficiilor, ceea ce duce la saturație, la plictiseală, la instabilitatea în atitudini și ocupații. "E o instabilitate în ideal, o goană după himere, un permanent disconfort spiritual ce frizează mizantropia și, deseori, replierea cinică". Donquijotismul și bovarismul sînt tangente la o asemenea natură scindată care tentează în permanență gesturi recuperatoare, patetice răsuciri. Avînd o conștiință de "ratat" pe care o poartă cu suferind orgoliu, Macedonski își organizează
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
trufaș, provocator, dureros prin sentimentalism, lascivitate ori funcție simbolică, ci suav, jucăuș, fantast la modul odihnitor. Miniaturizarea intimizează liniile, dă o senzație de familiar. "E vorba de regăsirea unui echilibru, de o mișcare vizionară, de siguranță și redempțiune a introvertirii spirituale. Rococoul macedonskian renunță la gravitatea degajată de "sublimitatea" liniilor baroce, la grandilocvența ostentativă, la exacerbarea imagistică a aceluia, degajînd, în schimb, un sentiment cald al ambianței ornamentale, o apropiere intimă de obiecte și decor, în general un spirit de interior
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
ostentativă, la exacerbarea imagistică a aceluia, degajînd, în schimb, un sentiment cald al ambianței ornamentale, o apropiere intimă de obiecte și decor, în general un spirit de interior". Stil al galanteriei, al saloanelor dar și al contemplației eliberatoare, al juisării spirituale, rococoul reprezintă perioada finală a poeziei macedonskiene, "artă de lux și artă de potolire". O artă deschisă luminii, dansului cuceritor al aparențelor mutat pe un meridian exotic, ca un dar al seninătății aduse de apropierea senectuții. Iată cum evoluția creației
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
trufaș, provocator, dureros prin sentimentalism, lascivitate ori funcție simbolică, ci suav, jucăuș, fantast la modul odihnitor. Miniaturizarea intimizează liniile, dă o senzație de familiar. "E vorba de regăsirea unui echilibru, de o împăcare vizionară, de siguranță și redempțiune a introvertirii spirituale. Rococoul macedonskian renunță la gravitatea degajată de "sublimitatea" liniilor baroce, la grandilocvența ostentativă, la exacerbarea imagistică a aceluia, degajînd, în schimb, un sentiment cald al ambianței ornamentale, o apropiere intimă de obiecte și decor, în general un spirit de interior
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
ostentativă, la exacerbarea imagistică a aceluia, degajînd, în schimb, un sentiment cald al ambianței ornamentale, o apropiere intimă de obiecte și decor, în general un spirit de interior". Stil al galanteriei, al saloanelor, dar și al contemplației eliberatoare, al juisării spirituale, rococoul reprezintă perioada finală a poeziei macedonskiene, "artă de lux și artă de potolire". O artă deschisă luminii, dansului cuceritor al aparențelor mutat pe un meridian exotic, ca un dar al seninătății aduse de apropierea senectuții. Iată cum evoluția creației
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
conștiința noastră de Români. Limba, literatura și cultura românească modernă poartă pecetea făurită de Blaj - cu câte lacrimi, cu cât sânge și cu cât geniu o știe numai istoricul care și-a închinat viața cercetând această epocă eroică. Asemenea creații spirituale n-au moarte, căci ele s-au identificat cu însuși geniul neamului care le-a dat naștere. Îngăduiți, deci, Monseniore, unui scriitor născut din mamă olteancă și tată moldovean, să-și revendice și această tradiție fundată de Episcopul Inochentie Micu
Mircea Eliade despre Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9597_a_10922]
-
Intervine în polemica dintre Camil Petrescu și Mircea Eliade, ambii mult prețuiți de Sebastian, și revendică "dorul nostru de luciditate". Când "confratele" Petru Comarnescu declanșează ancheta Noua spiritualitate 15, răspunde cu Triumful suficienței, în care ia partea "categoriei intelectului", "valorilor spirituale și estetice", opuse celor "pragmatice, de oportun naționalism, culturalism și politicianist", cum preconizează programul revistei Kalende. Asta îl supără pe inițiatorul anchetei, care îl "pune la punct" pe temerarul opozant (!) al "noii spiritualități". Sebastian se "amuză" și prin asta stârnește
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
al Spitalului de răniți din Bârlad. Decorat cu "Steaua României", este din 1920 medic la Domeniile Coroanei, și ulterior medic în diverse sectoare din București până în 1940. Va continua să colaboreze la Radiodifuziunea Română până în 1945. Din cauza apartenenței la grupul spiritual "Rugul aprins" de la Mânăstirea Antim, dar și a creației sale regilioase, este acuzat de "activitate contrarevoluționară" și condamnat de justiția comunistă la 5 ani de temniță grea. între 1958 și 1962 septuagenarul Vasile Voiculescu trăiește coșmarul pușcăriilor Jilava și Aiud
Monografie V. Voiculescu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9606_a_10931]
-
pasul de la sacru la magie și fantastic. întoarcerea către toposul civilizației arhaice, legendare, domeniul magicului și al misterului, este chiar substanța și temeiul artei narative voiculesciene. îndeletniciri preistorice precum vânătoarea și pescuitul, dincolo de expresia lor belică, înseamnă "căutare și urmărire spirituală", povestirile tematice subsumându-se astfel: vânătoarea magică, iubirea magică, pescuitul magic. Dus de iubirea lui fantastică, pescarul Aliman devine un "vânător de himere", Lostrița nemaifiind pentru el doar o fixație, ci absolutul iubirii, ființa intangibilă. Surprinzătoare va fi abordarea realistă
Monografie V. Voiculescu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9606_a_10931]