19,182 matches
-
Nu i-aș fi făcut nimic, Dar imi chiorăia burtică. C-am fost rău, iertare-i cer Îngerașului din cer. Eu pe loc l-am și crezut, Doar amici suntem demult. Dar totuși atentă sunt Să se țină de cuvânt. Stăpânul curții Glu-glu-glu, înfuriate, E curcanul pe-nserat, Fiindcă îi veni brusc cheful Să fie-n ograda șeful. Dar te pui cu cele mici, Rate, gâște, bibilici, De stăpâna adorate Și de copii răsfățate? Dar de unde, nici tocmeala! Pune-ți pofta-n
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
cătrănit!? Biet curcanul, fără coadă, Sângerând și jumulit. Lătrând, vine-n urma Azor. Drept să spun, cred că îl ceartă Și curcanul moțu-și pleacă. În fața la-nvingător. Jumătate de ureche Își pierdu viteazu-n lupte, Ninja e fără pereche Și singur stăpân pe curte! Rândunica Pe o margine de ram, Rândunica stă la geam. Ea pe limbă ei vorbește Și-nțeleg că-mi mulțumește. Cand tâlharul de motan, Pofticios și cam mârlan, A dat iamă între pui, Ei au fost în grija
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
-i dau soarele sau luna ? Pentru câte face ea Pe toate le-ar merită! Să aleg nu mi-este greu, Cel mai frumos dar sunt eu! Ghetuțele Două ghete supărate Stau într-un colț, aruncate. Toată ziua-au alergat Cu stăpânul la jucat. Cum e seară și-i târziu, Ce să facă, nu mai știu, De ghetuțele vecine, Că-s murdare, li-e rușine. Au rugat un șoricel Să le ajute nițel. Ronț, ronț , ronț a și sărit Și pe loc
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
ronț , ronț a și sărit Și pe loc le-a curățit. Și le-a tras mai spre cămara, Ca să aibă pan’ la vară Și el, casa călduroasă În iarna ce-o fi geroasă. Dimineață, în zadar, Le-ar fi vrut stăpânul iar. Geaba plânge el acuș, Ghetuțele nu-s și nu-s. Batistuța Zici că-s doar un pătrațel, Nu știi ce să faci cu el? Când hapciu! faci o știi bine, Ca nevoie ai de mine. Biet năsucul murdărel, Cine
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
Dumitru, praznicul când ciobanii returnau proprietarilor oile avute în grijă încă din primăvară, și își primeau restul de simbrie. După ieșirea de la liturghie, fiecare proprietar merge în prundul vacilor să-și aleagă oile proprii, care purtau un semn distinct al stăpânului, ori prin încrustarea unei urechi, ori prin vopsirea pe spinare cu o anumită culoare după cum avea fiecare. Moșul toată săptămâna s-a preocupat de repararea porților de la saivan și pregătirea spațiului pentru iernatul mioarelor. Paiele erau stivuite și așteptau să
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
țară mai blândă și mai dreaptă decât sora ei de lut. O catedrală din „tavanul” căreia uneori picură silențios lacrimi cerești. Reversul României al cărei ștat de plată îl frecventează patrioții amanți ai urnelor electorale. Cine nu simte că e stăpânul real al unei Românii virtuale, nu dă nicio șansă acestei țări care nu e cu nimic mai prejos ( decât celelalte țări lăsate de Dumnezeu pe pământ... Marin Ifrim Doar sufletul din om, doar el are valoare... Puțini sunt cei ce
SA NU-L UITAM.../ O ANTOLOGIE DE VERSURI IN MEMORIA LUI ADRIAN PAUNESCU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361082_a_362411]
-
vânjoase ale țiganului. Acesta i-a oferit ceea ce soțul, ocupat cu munca lui neglijase să-i ofere suficient vinovată fiind oboseala și solicitările serviciului. Lecțiile de muzică se dovedeau eficiente, dar slăbeau prudența minimă a doamnei. Nu se mai putea stăpâni și i se părea că țiganul îi făcuse sigur farmece devenind dependentă de el. I-a mărturisit asta și prietenei ei. Mulți dintre vecinii care începuseră să bănuiască ceva, acum erau siguri, mai ales că adesea auzeau gemete și bănuiau
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
lui să devină dependenți de el emoțional și să nu facă nimic pentru viața lor personală, nu este un profesionist ci doar un speculator financiaro-emotional. În timpul psihoterapiei, terapeutul transmite non verbal pacientului sau mesajul "sunt un om liber de dependente, stăpân pe mine". Omul împovărat de dependente, nu poate terapia aici funcționează principiul păharului gol-nu poți dărui dintr-un pahar gol pentru că pacientul simte slăbiciunile acestuia și îl conștientizează ca atare: că pe un om slab, dependent. Un terapeut dependent de
DEPENDENTA EMOTIONALA de SANDA PANAIT în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361076_a_362405]
-
simte că nimic nu i se mai opune). Un agresor psihic primește satisfacție când victima lui începe să i se plângă sau să-i reproșeze tratamentul injust la care e supusă, astfel că el să își poată reconfirmă poziția de stăpân cu putere de viață și de moarte asupra victimei. Acesta e momentul când victima poate decide să iși ucidă agresorul (actul final al victimei de a atrage atenția agresorului, când Copilul din victima, face o ultima încercare de a fi
DEPENDENTA EMOTIONALA de SANDA PANAIT în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361076_a_362405]
-
care se regăsea la trezire, cât de cât odihnită după forfota saloanelor prietenilor pe care le frecventa mai mult pentrua se achita de obligațiile soțului, decât de plăcere. Ce nu făcea ea spre a-i fi pe plac „Domnului și Stăpânului inimii ei”, folosită doar ca expresie față de străini, și nu adevărul despre inima ei greu încercate până a se căsători. A coborât din baldachinul construit special a-i fi pe plac, lăsând în urmă căldura trupului și forma lui sculptural
BERTHOLD ABERMAN [Corola-blog/BlogPost/361132_a_362461]
-
care se regăsea la trezire, cât de cât odihnită după forfota saloanelor prietenilor pe care le frecventa mai mult pentrua se achita de obligațiile soțului, decât de plăcere. Ce nu făcea ea spre a-i fi pe plac „Domnului și Stăpânului inimii ei”, folosită doar ca expresie față de străini, și nu adevărul despre inima ei greu încercate până a se căsători.A coborât din baldachinul construit special a-i fi pe plac, lăsând în urmă căldura trupului și forma lui sculptural
BERTHOLD ABERMAN [Corola-blog/BlogPost/361132_a_362461]
-
o numim modernă și încerc să țin pasul cu ea dar cel maI greu mi-e să o și înțeleg. Unii spun că e minunată, că ne dă nouă femeilor toate libertățile îngrădite cândva de măreția dominării bărbaților, domnii și stăpânii noștri, extrem de rapidă spun altele, și dacă nu facem totul a ne încadra în ea nu trăim ci supraviețuim. Nimic parcă nu mai seamănă cu educația pe care o primeam de acasă. Își spunea amprenta cei "șapte ani de acasă
BERTHOLD ABERMAN [Corola-blog/BlogPost/361132_a_362461]
-
o numim modernă și încerc să țin pasul cu ea dar cel maI greu mi-e să o și înțeleg. Unii spun că e minunată, că ne dă nouă femeilor toate libertățile îngrădite cândva de măreția dominării bărbaților, domnii și stăpânii noștri, extrem de rapidă spun altele, și dacă nu facem totul a ne încadra în ea nu trăim ci supraviețuim. Nimic parcă nu mai seamănă cu educația pe care o primeam de acasă. Își spunea amprenta cei "șapte ani de acasă
BERTHOLD ABERMAN [Corola-blog/BlogPost/361132_a_362461]
-
o realitate. Opera lui Eminescu este o chemare lansată, o invitație disimulată, o invitație disimulată, spre Întrebare, spre neliniște. Răspunsurile sunt un acum, cu sensul spre ceea ce va fi. Implicarea viitorului dă impresia pentru poet de a fi deja un stăpân virtual al unui timp viitor. Sensul spre Eternitate se împlinește astfel. Opera poetică și publicistica eminesciană trezește latențe spirituale. Ea se identifică uneori cu speranța, căci speranța este și ea o tensiune spirituală spre viitor. Opera lui Eminescu este o
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE – EMINESCU ! de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361169_a_362498]
-
învins, în cele din urmă!... Cugetând la activitatea și la personalitatea preacucerniciei sale, care este foarte bine conturată și cât se poate de autentică și de firească, mă gândesc la darul omului providențial cu care l-a înzestrat Creatorul și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe care sfinția sa l-a cinstit și l-a slujit cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația!... M-aș bucura să știu că atât contemporanii cât și posteritatea îi vor acorda
PREOT ILIE MOLDOVAN, ÎN HRISTOS ŞI ÎN BISERICĂ: IUBIREA EUHARISTICĂ GENERATOARE DE VIAŢĂ ŞI DESTIN ROMÂNESC, COLECŢIA LOGOS ŞI SYMBOL, SERIA ETHNOS, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA I de STELIAN GOMBOŞ în e [Corola-blog/BlogPost/361184_a_362513]
-
o numim modernă și încerc să țin pasul cu ea dar cel maI greu mi-e să o și înțeleg. Unii spun că e minunată, că ne dă nouă femeilor toate libertățile îngrădite cândva de măreția dominării bărbaților, domnii și stăpânii noștri, extrem de rapidă spun altele, și dacă nu facem totul a ne încadra în ea nu trăim ci supraviețuim. Nimic parcă nu mai seamănă cu educația pe care o primeam de acasă. Își spunea amprenta cei "șapte ani de acasă
DE VORBĂ CU MINE de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361131_a_362460]
-
să intrăm într-o legătură de dragoste cu Creatorul. Simboluri sau metafore În acest sens, în cuprinsul Bibliei sunt folosite mai multe simboluri sau „metafore”, numite de autor astfel: „metafora Olarului și a lutului”, „metafora Păstorului cu oile Sale”, „metafora stăpânului cu robul său”, „metafora tatălui cu fiii săi”, „metafora prieteniei” și „metafora soț - soție.” Toate acestea exprimă oferta de dragoste a lui Dumnezeu pentru umanitate. „Relația adevărată cu Dumnezeu e o relație care dă bucurie, care dă plăcere, care dă
UMBLAREA CU DUMNEZEU, IN UNIRE CU DOMNUL ISUS HRISTOS, SUB CALAUZIREA DUHULUI SFANT de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361158_a_362487]
-
dorințele fundamentale ale inimii umane, putem aminti câteva dintre ele - dorința de a iubi și de a fi iubit, dorința frumuseții desăvârșite, dorința după apreciere, dorința de a trăi în armonie și pace, dorința de a avea, de a fi stăpân, dorința de a exercita autoritate, dorința de a te bucura de viață, aspirația inimii după plăcere, aspirația inimii după desfătare și aspirația după fericire. Toate acestea au fost puse în noi de către Creator și doar El le poate împlini pe
UMBLAREA CU DUMNEZEU, IN UNIRE CU DOMNUL ISUS HRISTOS, SUB CALAUZIREA DUHULUI SFANT de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361158_a_362487]
-
în prezența președintelui Ciprului. Carnavalul de la Limassol - o moștenire de la venețieni? Dar oare cum ar fi viața culturală a orașului acestuia fără renumitul Carnaval de la Limassol? „Probabil nu ne-am aminti că odată, demult, în vremurile vechi, venețienii au fost stăpânii noștri”- îmi spunea zâmbind Fiorentina Poulli, o tânără profesoară care mi-a servit drept ghid în multe din peregrinările mele limassoniene. Am răsfoit împreună un pliant editat de municipalitate, carnavalul desfășurându-se an de an, în luna februarie, pe parcursul a
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
carte, dar era conștiincioasă și tocmai se gândea ce compunere să facă pentru mâine la școală, că învățătoarea le-a spus să facă fiecare după cum îl taie capul... și se tot gândea, se tot gândea, ronțăind creionul în gură... Toader, stăpânul casei, truditor de țarină și iubitor de animale, stătea întins pe o laviță. Cu ochii țintă în tavan se gândea că nici duminica aceasta n-a fost la biserică. Ce minciună o să-i mai spună și de data asta? ”Toderașe
ÎNTR-UN NU ŞTIU CARE SAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360800_a_362129]
-
lung soarta unei țări, a unei regiuni geopolitice mai intense (așa cum a fost cazul imperiului sovietic asupra Europei de est). Puterea, mai ales cea politică, îl acaparează și îl transformă enorm pe cel care o deține, aruncându-l în „beția” senzațiilor de stăpân absolut, uneori. Sentimentul acesta este în mare măsură copleșitor și iluzoriu. Pe un teren mai slab, în cadrul unui mecanism democratic fragil poate conduce la un totalitarism sau la dirijism marcat. Cine și ce se află în spatele puterii politice, prin ce
ESEU DESPRE PUTERE (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360806_a_362135]
-
La muncă, nu la întins mâna, a căinat unul strecurând parcă cinic o șuviță de optimism care nu s-a adeverit pe parcurs. Ba, dimpotrivă. „Și uitătura, peste marginile locului în care te-ai crezut că ești buricul pământului. Și stăpân peste el și peste multe alea, a completat celălalt, răvășit și schimonosit de întâmplări la care n-ar fi crezut că poate fi martor în vecii vecilor ... „Ieșitul din rând” s-a făcut pe neve. Falia s-a produs sub
CONFESIUNILE UNUI AJUNS DE RÂSUL...CURCILOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360830_a_362159]
-
M-am întors nicăieri. Nu mai am în cetate/ nici casă, nici visuri, nici frați./ Sunt liber iar. Sărmană libertate,/ mai bine-am fi murit întemnițați., Andrei Ciurunga, „M-am întors nicăieri”, p. 212); jefuirea țării - cei care țin biciul, „stăpânii” sunt niște nomazi care n-au cum să iubească această patrie și valorile sale; contrastul dintre bogăția țării și sărăcia oamenilor, tocmai a celor care au luptat pentru apărarea ei (În țara unde crește pâine albă/ Și curge binecuvântat belșug
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
simplu marile frământări sufletești: În seara asta, Doamne, Te vei culca flămând,/ Azima rugăciunii n-o vei avea la cină,/ Nici blidul de smerenii, nici stropul de lumină/ Ce-mi pâlpâia alt’dată în candela din gând.// Sunt prea sărac, Stăpâne, nu am ce-ți oferi/ Să-ți stâmpăr foamea, furii mi-au tâlhărit cămara/ Și de puținul suflet ce îl păstram ca sara/ Să am, ca tot creștinul, cu ce te omeni.// Aș vrea să-Ți pot întinde un gând
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
și ieri./ M-am adunat și astăzi din cenușă,/ Ca să fiu martor altei Învieri.// Iar am ucis, iar Te-am văzut pe pâine!/ Ia-mi bolovanul ăsta, tare-i greu,/ Și mai îngăduie-mă până mâine,/ Că nu mai sunt stăpân pe mine eu!// Le-am spus că nu mai știu nimic de Tine,/ Că m-ai trăzni-ntr-o clipă dac-ai fi;/ Și-n ochii lor, neputincios, vezi bine,/ Te răstignesc în fiecare zi (Eugen Magirescu, „Rugăciune”, pp. 286-287); N-am
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]