4,034 matches
-
vestmânt - Stam singur În cavou... și era vânt... Și scârțâiau coroanele de plumb.” George BACOVIA LUCIAN BLAGA: „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” Pentru a deschide un orizont către Înțelegerea sensurilor metaforice și filosofice ale poeziei „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” este necesară sondarea câtorva elemente privitoare la teoria filosofică blagiană. Reperele acestei teorii sunt demonstrate de către filosof În studiile sale pe tema teoriei cunoașterii, domeniu În care aduce câteva noutăți deosebit de interesante. Concepția filosofică a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ori dialectice. Această sumară explicație a concepției filosofice blagiene exprimată În studiile sale de specialitate (vezi „Cunoașterea luciferică”, 1933) este necesară atunci când Încercăm un demers analitic asupra unui poem de mare rezonanță din creația poetului. E vorba despre „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, cu care se deschide volumul de debut, „Poemele luminii” din 1919. „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii și nu ucid cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc În calea mea În flori, În ochi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este necesară atunci când Încercăm un demers analitic asupra unui poem de mare rezonanță din creația poetului. E vorba despre „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, cu care se deschide volumul de debut, „Poemele luminii” din 1919. „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii și nu ucid cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc În calea mea În flori, În ochi, pe buze ori morminte. Lumina altora sugrumă vraja nepătrunsului ascuns În adâncimi de Întuneric, dar eu, eu cu lumina
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un câmp de relații univoce, Învăluite Într-o aură de mister, unde sălășuiesc cele mai alese și mai ascunse simțiri umane. Poetul se raportează la un anumit tip de cunoaștere a „minunilor lumii”, fără intenția de a ucide, ori a strivi tainele aflate dincolo de „cenzura transcendentă”, guvernată de forța demiurgică a „Marelui Anonim”. Două negații absolute dau sens fundamental primei fraze poetice, dezvăluind spiritul metaforic: „nu strivesc”, „nu ucid”. În ele rațiunea se abandonează total subconștientului abisal. Mintea poate (ipotetic) strivi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
anumit tip de cunoaștere a „minunilor lumii”, fără intenția de a ucide, ori a strivi tainele aflate dincolo de „cenzura transcendentă”, guvernată de forța demiurgică a „Marelui Anonim”. Două negații absolute dau sens fundamental primei fraze poetice, dezvăluind spiritul metaforic: „nu strivesc”, „nu ucid”. În ele rațiunea se abandonează total subconștientului abisal. Mintea poate (ipotetic) strivi, ori ucide tainele ce se Întâlnesc „În flori, În ochi, pe buze ori morminte”, dar o asemenea cunoaștere (cea paradisiacă) nu oferă omului decât un orizont
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
strivi tainele aflate dincolo de „cenzura transcendentă”, guvernată de forța demiurgică a „Marelui Anonim”. Două negații absolute dau sens fundamental primei fraze poetice, dezvăluind spiritul metaforic: „nu strivesc”, „nu ucid”. În ele rațiunea se abandonează total subconștientului abisal. Mintea poate (ipotetic) strivi, ori ucide tainele ce se Întâlnesc „În flori, În ochi, pe buze ori morminte”, dar o asemenea cunoaștere (cea paradisiacă) nu oferă omului decât un orizont limitat. Numai trăirea interioară (inefabilă) poate stăvili setea de cunoaștere: „Eu nu strivesc corola
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ipotetic) strivi, ori ucide tainele ce se Întâlnesc „În flori, În ochi, pe buze ori morminte”, dar o asemenea cunoaștere (cea paradisiacă) nu oferă omului decât un orizont limitat. Numai trăirea interioară (inefabilă) poate stăvili setea de cunoaștere: „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii și nu ucid cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc În calea mea În flori, În ochi, pe buze ori morminte.” Cea de a doua frază poetică, mult mai dezvoltată, este clădită pe antiteza „lumina altora
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un loc de frunte În mai multe poezii semnate de Lucian Blaga. Ea pune față În față elemente antinomice, deși ele coexistă ca și viața cu moartea. Motivul blagian al luminii, opus celui al Întunericului, are În poezia „Eu nu strivesc...” o altă semnificație. Lumina sugerează aici puterea limitată a rațiunii omenești de a cunoaște lumea, În vreme ce Întunericul este depozitarul misterului exprimat prin „taina nopții”, „Întunecata zare” și „morminte”. Lumina poetului este lumina iubirii. Ea aruncă un nou văl de mister
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
depozitarul misterului exprimat prin „taina nopții”, „Întunecata zare” și „morminte”. Lumina poetului este lumina iubirii. Ea aruncă un nou văl de mister peste zonele cunoașterii. „... așa Îmbogățesc și eu Întunecata zare cu largi fiori de sfânt mister...” Poezia „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” trebuie privită și din perspectiva că ea reprezintă o confesiune lirică a poetului. Ea se Înscrie pe linia unei arte poetice. Dincolo de semnificațiile filosofice, poezia exprimă o diferență Între gândirea rațională și gândirea poetică... creatoare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
rațională și gândirea poetică... creatoare de metafore... de imagini... Discursul liric este purtătorul unor trăiri cu totul deosebite. Cuvântul cheie este „eu”, de patru ori prezent În cele două fraze poetice El este Însă inclus În persoana verbelor predicative „nu strivesc”, „nu ucid”, „-ntâlnesc”, „sporesc”, „Îmbogățesc”, „iubesc” Prin opoziție, se subînțelege și În negarea verbului „sugrumă” (nu sugrumă). Dacă s-ar elimina o parte a discursului poetic, din cele două fraze ample, s-ar obține o frază mult mai simplă: „eu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ucid”, „-ntâlnesc”, „sporesc”, „Îmbogățesc”, „iubesc” Prin opoziție, se subînțelege și În negarea verbului „sugrumă” (nu sugrumă). Dacă s-ar elimina o parte a discursului poetic, din cele două fraze ample, s-ar obține o frază mult mai simplă: „eu nu strivesc corola de minuni a lumii ... / ... căci eu iubesc și flori și ochi, și buze și morminte.” Iubirea poetului, dincolo de afectivitatea ei, este un instrument de cunoaștere, o cale de revelare a misterelor. Și În cea de a doua frază poetică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dar eu.../ ...sporesc a lumii taină - / ... / căci eu iubesc / și flori și ochi și buze și morminte.” Versificația este liberă, are o muzicalitate interioară și un ritm menit să corespundă gândirii În imagini concret senzoriale, dar și metaforice. „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” este o excepțională izbândă lirică a lui Lucian Blaga. Se pare că ea a luminat drumul creației sale, egal pe Întreaga lui traiectorie. „Atâta liniște-i În jur de-mi pare că aud cum se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o lucrare de sinteză, în ciuda intensificării relațiilor culturale dintre cele două țări din ultima perioadă. Era, așadar, necesară redactarea unei lucrări în limba română care să treacă în revistă cele mai importante elemente ale receptării culturii finlandeze în spațiul românesc. Strivită de umbrela suedeză pe de o parte și de cea rusească pe de alta, limba și cultura finlandeză reușesc, miraculos, să ia contur și, mai mult decât atât, să devină uniforme, afirmate, proactive. Finlandezii sunt mari cititori, statistic cei mai
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
-se de chiștoacele strivite unul lângă altul, și și-a luat zborul către planeta sa îndepărtată. Bineînțeles, și-a luat și valijoara cu ea. Și-o fi pus-o pe sub vreo aripă pe undeva. Simțeam nevoia să râd. Să-i strivesc amintirea. Să o ridiculizez. Dar n-aș fi făcut asta cu voce tare, în fața altora. Era răfuiala mea personală cu ea. Cu fantoma ei, mai degrabă. Apoi, măcar în glumă trebuia să-mi explic dispariția ei. Mozart, Webern și Beethoven
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
oară în viața mea. Ședea în fața unei gherete din piață, unde se vindeau zarzavaturi și unde mulțimea se înghesuia prinsă de neastâmpărul așteptării. Și omulețul oprit în drum privea cu o expresie așa de sfâșietoare la gloata aceea ce se strivea împinsă de spaimele traiului, că fără voie am stat să-l privesc la rându-mi. Atunci l-am asemuit numai cu Vlahuță, așa cum îi văzusem mai de mult chipul într-o carte. Când m-a băgat de seamă, și-a
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
această lume la televizor în fiecare zi, nu se poate spune că nu știu ce se întâmplă. Sigur, ei nu înțeleg, dar nici noi nu prea înțelegem. Numai că ei pot reacționa foarte violent la spectacolul unei globalizări care pare că-i strivește. Poate că globalizarea modelului economic american va produce în timp o lume ceva mai puțin săracă, dar acum decalajele sunt incredibile... S.A.: ...și accelerat crescătoare. M.I.: Da. Dar chiar dacă nu vor mai crește sau dacă vor crește mai lent, căci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
supreme ca simplu închinător la altarul istoriei. Oricâte merite i s-ar contesta, de unul putem fi siguri: a fost loial față de zeitatea aleasă. Un militar de talia sa nu ar fi putut sfârși în exil. El nu putea fi strivit decât de Puterea căreia a dorit să-i slujească. Cu trup și suflet. Ce știm azi despre, să zicem, Nicolae Spătarul din Mileștii Vasluiului, zis și ‚,Cârnul’’, boierul care și-a trăit exilul pe două continente acum peste trei sute de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
supreme ca simplu închinător la altarul istoriei. Oricâte merite i s-ar contesta, de unul putem fi siguri: a fost loial față de zeitatea aleasă. Un militar de talia sa nu ar fi putut sfârși în exil. El nu putea fi strivit decât de Puterea căreia a dorit să-i slujească. Cu trup și suflet. Ce știm azi despre, să zicem, Nicolae Spătarul din Mileștii Vasluiului, zis și ‚,Cârnul’’, boierul care și-a trăit exilul pe două continente acum peste trei sute de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
aparține și cătunul Suha așezat de-a lungul pârâului cu același nume. Terenul este brăzdat de râul Moldova și, după legendă, nu se putea loc mai potrivit pentru descălecatul lui Dragoș-Vodă, unde poate și râul poartă numele cățelei voievodului, Molda, strivită de zimbrul săgetat de arcașii voievodului. Locul amintit, în care s-a săvârșit descălecarea, este descris cu pioșenie de către marele și neasemuitul scriitor Mihail Sadoveanu în romanul său istoric Nicoară Potcoavă. Nu greșim când oamenii gospodari ai obștii satului se
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
nu aleargă așa de iute ca gândul, răspunse și săracul. Tu ai dreptate. Cela aiurează." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (d) "Bătrâna dădu să-l sărute. Neghiniță, țâști pe nas, țâști iar pe mână! Încet, mamă, încet, că mă strivești, zise Neghiniță. Să te sărut, că-mi umpluși casa cu dragoste când îmi ziseși mamă. Încet, să nu mă sorbi. Îl sărută. Cum mănânci tu, Neghiniță al maicăi? Eu? Eu mă satur din fum. Până acum am mâncat la mese
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vreo explicație, devenind violent. I-am întrebat cum și când i s-a declanșat boala, primind un răspuns de-a dreptul uluitor: pe când avea vreo 7-8 ani, asistase îngrozit cum bunica lui, pe care o iubea foarte mult, a murit strivită de un tren, iar după teribilul șoc suferit, a început să urască trenurile, dar și să se teamă de ele. Cazul s-a considerat soluționat, dar eu nu eram încă mulțumit, dacă se poate folosi acest termen. Voiam cu orice
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
Îi înțelegeam mai bine decât colegii mei de excursie, durerea ce-i împietrise inima. Îl urmăream cu câtă emoție enumera numele fiecărei vaci. Roata capitalistă nu iartă. Ea înșfacă când pe unul când pe altul, îl azvârle deoparte sau îl strivește. Admirăm sau invidiem pe cei care urcă, dar trecem indiferenți pe lângă mulți din cei care s-au prăbușit. Și totuși creditul se acordă cu prudență, cu sfaturi practice. În Iowa se făceau studii temeinice de rentabilitate înainte de a se acorda
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
-i pe toți trei liberi. Să înceapă vânătoarea! Iată-i țâșnind ca săgeata. În amurgul care se lasă peste frumoasele grădini, goana acestor animale, voioase că se pot juca, continuă ca un vis. Trec de nenumărate ori prin aleile șerpuitoare, strivind straturile largi de flori, pentru care eu sufăr, lăsând urma copitelor și a labelor pe covorul de iarbă mătăsoasă. Noi am început să alergăm pe urmele lor pentru a-i incita și, poate, pentru ca să facem la fel ca ei. La
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
semnifica, în primul rând, anularea universului școlar așa cum căpăta acesta chip prin intermediul manifestărilor centrului de putere. Directorul și profesorii nu existau; lumea lor de valori, de standarde și criterii, de pedepse și recompense, le rămânea străină elevilor, sau măcar indiferentă, strivită sub impactul adevăratei realități, aceea de dincolo de zidurile școlii. Pe fondul lipsei aparente de reacție din partea acestora s-a construit teoria conform căreia eventualele riposte nu se puteau încadra decât în zona circumstanțialului și a episodicului. Câmpul educativ școlar era
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
examinare a propriei persoane, că oricum vă gândiți mult prea mult la ce se întâmplă în lume și prea puțin la restul. N-am pregătit un test, dar am câteva întrebări: vă cutremură figurile de ceară, filmele de groază, porumbeii striviți pe șosea, vi se pare că lingurițele vorbesc, pisicile visează, manechinele din vitrine se holbează, arabescurile de pe linoleum dansează și salata cu ton are viermișori (s-a spart rima!Ă? Întotdeauna, uneori, niciodată? FILM Friptură în sânge Iulia BLAGA Da
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]