4,448 matches
-
speologie, istorie, ecologie etc.) ● Cercuri de documentare (științe juridice, principii de democrație, istorie, religie etc.) Cercuri plastice de limbi străine, de religie, de actorie, soliști vocali, diverse specializări ● Editare de publicații periodice sau permanente, pliante, caiete de culegeri, almanahuri, agende studente��ți etc. ● Cercuri practice de training vocațional și de pregătire în vederea integrării socioprofesionale 2. Activități recreativ-distractive și de agrement ● Discotecă, videoteca, baluri studențești, carnavaluri etc. ● Concerte, spectacole diferite ale formațiilor studențești de amatori sau profesioniste la sediu ori în deplasare
REGULAMENT din 10 septembrie 2002 de organizare şi funcţionare a caselor de cultura studenţeşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146709_a_148038]
-
de realizare a flexiunii: a. analitică; flectivul este un morfem liber iar tema lexicală a cuvântului rămâne invariabilă: adverbul; bine - mai bine. b. sintetică; flectivul este un morfem (grup de morfeme) conjunct, legat în continuitate de tema lexicală: substantivul, pronumele: studentă/studente/studentei, care/căreia/căruia/cărora etc. c. sintetică și analitică: flectivul este constituit din morfeme libere și morfeme conjuncte, înscrise între ele și cu tema lexicală în relații sintagmatice de discontinuitate: adjectivul, verbul: frumos/frumoasă/mai frumoasă; cântasem/am
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
realizare a flexiunii: a. analitică; flectivul este un morfem liber iar tema lexicală a cuvântului rămâne invariabilă: adverbul; bine - mai bine. b. sintetică; flectivul este un morfem (grup de morfeme) conjunct, legat în continuitate de tema lexicală: substantivul, pronumele: studentă/studente/studentei, care/căreia/căruia/cărora etc. c. sintetică și analitică: flectivul este constituit din morfeme libere și morfeme conjuncte, înscrise între ele și cu tema lexicală în relații sintagmatice de discontinuitate: adjectivul, verbul: frumos/frumoasă/mai frumoasă; cântasem/am cântat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a flexiunii: a. analitică; flectivul este un morfem liber iar tema lexicală a cuvântului rămâne invariabilă: adverbul; bine - mai bine. b. sintetică; flectivul este un morfem (grup de morfeme) conjunct, legat în continuitate de tema lexicală: substantivul, pronumele: studentă/studente/studentei, care/căreia/căruia/cărora etc. c. sintetică și analitică: flectivul este constituit din morfeme libere și morfeme conjuncte, înscrise între ele și cu tema lexicală în relații sintagmatice de discontinuitate: adjectivul, verbul: frumos/frumoasă/mai frumoasă; cântasem/am cântat etc.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cel mai adesea urmate de particula deictică -a, dar și de alte elemente lingvistice: acel-ui-a/acel-ei-a/acel-or-a. Intră între morfemele conjuncte și articolul definit, morfem al sensului categorial de determinare maximă sau definită: studentu-l, student-a, studenți-i. studente-le și, prin aceasta, marcă distinctivă a sensului lexico-gramatical de gradul I - ‘substantivitate’: bătrânu-l, bolnavi-i, frumosu-l etc. Morfemul articol prezintă forme diferite după gen și număr și variază în funcție de caz: Masculin - Neutru singular Masculin plural N.Ac. -l, -le
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unor case; al studentului, al unui student/(D) casei, unei case, caselor, unor case, unui student, studentului. c. Înscris în legea acordului, articolul exprimă, concomitent cu dezinența din structura substantivului sau (și) adjectivului, diferite sensuri gramaticale: gen, număr, caz: o studentă inteligentă/unei studente inteligente, niște studente inteligente. Dintre „adverbe”, au întotdeauna funcție morfologică morfemul superlativului: foarte, morfemele complexe cel mai, mai puțin, foarte puțin (morfeme constituite din două sau mai multe elemente lingvistice, aflate eventual într-un raport categorial; mai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
studentului, al unui student/(D) casei, unei case, caselor, unor case, unui student, studentului. c. Înscris în legea acordului, articolul exprimă, concomitent cu dezinența din structura substantivului sau (și) adjectivului, diferite sensuri gramaticale: gen, număr, caz: o studentă inteligentă/unei studente inteligente, niște studente inteligente. Dintre „adverbe”, au întotdeauna funcție morfologică morfemul superlativului: foarte, morfemele complexe cel mai, mai puțin, foarte puțin (morfeme constituite din două sau mai multe elemente lingvistice, aflate eventual într-un raport categorial; mai puțin, de exemplu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
student/(D) casei, unei case, caselor, unor case, unui student, studentului. c. Înscris în legea acordului, articolul exprimă, concomitent cu dezinența din structura substantivului sau (și) adjectivului, diferite sensuri gramaticale: gen, număr, caz: o studentă inteligentă/unei studente inteligente, niște studente inteligente. Dintre „adverbe”, au întotdeauna funcție morfologică morfemul superlativului: foarte, morfemele complexe cel mai, mai puțin, foarte puțin (morfeme constituite din două sau mai multe elemente lingvistice, aflate eventual într-un raport categorial; mai puțin, de exemplu, poate fi considerat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
173) Accentul anulează omonimia dintre prezent și perfectul simplu la persoana a III-a a indicativului prezent, la verbe de tipul I de flexiune: cântă (prezent)/cânt° (perfectul simplu). Topica anulează omonimia nominativ-acuzativ în flexiunea substantivului determinat prin articol definit: Studentele (nominativ) iubesc studenții (acuzativ) / Studenții (nominativ) iubesc studentele (acuzativ). Verbele semiauxiliare 8 exprimă - modalitatea: „Am fost totdeauna surprins că nu pricep curent limba arabă. Trebuie s-o fi uitat.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 65), - aspectul: „S-asculte orice gură
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
simplu la persoana a III-a a indicativului prezent, la verbe de tipul I de flexiune: cântă (prezent)/cânt° (perfectul simplu). Topica anulează omonimia nominativ-acuzativ în flexiunea substantivului determinat prin articol definit: Studentele (nominativ) iubesc studenții (acuzativ) / Studenții (nominativ) iubesc studentele (acuzativ). Verbele semiauxiliare 8 exprimă - modalitatea: „Am fost totdeauna surprins că nu pricep curent limba arabă. Trebuie s-o fi uitat.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 65), - aspectul: „S-asculte orice gură ce-ar vrea ca să mă râdă,/Puteri să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o marcă a apartenenței la o anumită clasă de gen a substantivului. În flexiunea adjectivului demonstrativ de apropiere antepus substantivului regent, dezinențele specifice de gen-număr sunt: -Ø/-i, pentru masculin: acest-Ø student/aceșt-i studenți, și -ă/-e pentru feminin: aceast-ă studentă/acest-e studente. Aceleași opoziții dezinențiale caracterizează și flexiunea adjectivelor calificative variabile după gen: student inteligent-Ø/studenți inteligenț-i (masculin), studentă inteligent-ă/studente inteligent-e. În consecință, substantivele determinate de adjective calificative sau pronominale cu opoziția dezinențială de număr Ø/i sunt substantive
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a apartenenței la o anumită clasă de gen a substantivului. În flexiunea adjectivului demonstrativ de apropiere antepus substantivului regent, dezinențele specifice de gen-număr sunt: -Ø/-i, pentru masculin: acest-Ø student/aceșt-i studenți, și -ă/-e pentru feminin: aceast-ă studentă/acest-e studente. Aceleași opoziții dezinențiale caracterizează și flexiunea adjectivelor calificative variabile după gen: student inteligent-Ø/studenți inteligenț-i (masculin), studentă inteligent-ă/studente inteligent-e. În consecință, substantivele determinate de adjective calificative sau pronominale cu opoziția dezinențială de număr Ø/i sunt substantive masculine: acest-Ø
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
substantivului regent, dezinențele specifice de gen-număr sunt: -Ø/-i, pentru masculin: acest-Ø student/aceșt-i studenți, și -ă/-e pentru feminin: aceast-ă studentă/acest-e studente. Aceleași opoziții dezinențiale caracterizează și flexiunea adjectivelor calificative variabile după gen: student inteligent-Ø/studenți inteligenț-i (masculin), studentă inteligent-ă/studente inteligent-e. În consecință, substantivele determinate de adjective calificative sau pronominale cu opoziția dezinențială de număr Ø/i sunt substantive masculine: acest-Ø băiat, codru, erou, tei, iepure, papă, ateu, pui etc. aceșt-i băieți, codri, eroi, tei, iepuri, papi, atei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dezinențele specifice de gen-număr sunt: -Ø/-i, pentru masculin: acest-Ø student/aceșt-i studenți, și -ă/-e pentru feminin: aceast-ă studentă/acest-e studente. Aceleași opoziții dezinențiale caracterizează și flexiunea adjectivelor calificative variabile după gen: student inteligent-Ø/studenți inteligenț-i (masculin), studentă inteligent-ă/studente inteligent-e. În consecință, substantivele determinate de adjective calificative sau pronominale cu opoziția dezinențială de număr Ø/i sunt substantive masculine: acest-Ø băiat, codru, erou, tei, iepure, papă, ateu, pui etc. aceșt-i băieți, codri, eroi, tei, iepuri, papi, atei, pui etc.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
particular, detașat din clasa de obiecte, prin funcționarea sintactică a substantivului; substantivul este subiect: „A intrat un student/studentul.”, complement direct: „Am văzut un student/studentul.”, atribut: „Programul unui student/studentului este foarte încărcat.”, complement indirect: „I-au dat unei studente/studentei premiul I.” etc. Enunțuri precum „Aintrat student.”, „Am văzut student.”, „I-au dat studentei premiul I.” nu sunt reperabile 13. Substantivul poate rămâne nedeterminat în anumite situații: • dacă nedeterminarea este o trăsătură semantic-lexicală (cum e cazul substantivelor singularia tantum
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
detașat din clasa de obiecte, prin funcționarea sintactică a substantivului; substantivul este subiect: „A intrat un student/studentul.”, complement direct: „Am văzut un student/studentul.”, atribut: „Programul unui student/studentului este foarte încărcat.”, complement indirect: „I-au dat unei studente/studentei premiul I.” etc. Enunțuri precum „Aintrat student.”, „Am văzut student.”, „I-au dat studentei premiul I.” nu sunt reperabile 13. Substantivul poate rămâne nedeterminat în anumite situații: • dacă nedeterminarea este o trăsătură semantic-lexicală (cum e cazul substantivelor singularia tantum), trăsătură
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
intrat un student/studentul.”, complement direct: „Am văzut un student/studentul.”, atribut: „Programul unui student/studentului este foarte încărcat.”, complement indirect: „I-au dat unei studente/studentei premiul I.” etc. Enunțuri precum „Aintrat student.”, „Am văzut student.”, „I-au dat studentei premiul I.” nu sunt reperabile 13. Substantivul poate rămâne nedeterminat în anumite situații: • dacă nedeterminarea este o trăsătură semantic-lexicală (cum e cazul substantivelor singularia tantum), trăsătură rezistentă la funcția de complement direct și la cea de subiect, dacă nedeterminarea caracterizează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
substantivul se caracterizează prin nedeterminare; în sintagme precum frumoasei fete sau unei frumoase fete, morfemele -i (frumoase-i) și unei, caracterizând sintagma global, caracterizează de fapt, în primul rând, substantivul, centrul ei. Când substantivul este determinat de adjective pronominale: acestei studente, oricărei studente etc., determinarea se realizează prin intermediul adjectivului pronominal: această studentă = studenta din vecinătatea locutorului. Determinarea minimă se exprimă prin articolul nehotărât, morfem liber, totdeauna proclitic, variabil în funcție de gen, număr și caz; variabilitatea după genul substantivului caracterizează numai singularul: Singular
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
caracterizează prin nedeterminare; în sintagme precum frumoasei fete sau unei frumoase fete, morfemele -i (frumoase-i) și unei, caracterizând sintagma global, caracterizează de fapt, în primul rând, substantivul, centrul ei. Când substantivul este determinat de adjective pronominale: acestei studente, oricărei studente etc., determinarea se realizează prin intermediul adjectivului pronominal: această studentă = studenta din vecinătatea locutorului. Determinarea minimă se exprimă prin articolul nehotărât, morfem liber, totdeauna proclitic, variabil în funcție de gen, număr și caz; variabilitatea după genul substantivului caracterizează numai singularul: Singular Masculin + Neutru
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unei frumoase fete, morfemele -i (frumoase-i) și unei, caracterizând sintagma global, caracterizează de fapt, în primul rând, substantivul, centrul ei. Când substantivul este determinat de adjective pronominale: acestei studente, oricărei studente etc., determinarea se realizează prin intermediul adjectivului pronominal: această studentă = studenta din vecinătatea locutorului. Determinarea minimă se exprimă prin articolul nehotărât, morfem liber, totdeauna proclitic, variabil în funcție de gen, număr și caz; variabilitatea după genul substantivului caracterizează numai singularul: Singular Masculin + Neutru Feminin N.Ac. - un student, popor o studentă G.D.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
frumoase fete, morfemele -i (frumoase-i) și unei, caracterizând sintagma global, caracterizează de fapt, în primul rând, substantivul, centrul ei. Când substantivul este determinat de adjective pronominale: acestei studente, oricărei studente etc., determinarea se realizează prin intermediul adjectivului pronominal: această studentă = studenta din vecinătatea locutorului. Determinarea minimă se exprimă prin articolul nehotărât, morfem liber, totdeauna proclitic, variabil în funcție de gen, număr și caz; variabilitatea după genul substantivului caracterizează numai singularul: Singular Masculin + Neutru Feminin N.Ac. - un student, popor o studentă G.D. - unui
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
această studentă = studenta din vecinătatea locutorului. Determinarea minimă se exprimă prin articolul nehotărât, morfem liber, totdeauna proclitic, variabil în funcție de gen, număr și caz; variabilitatea după genul substantivului caracterizează numai singularul: Singular Masculin + Neutru Feminin N.Ac. - un student, popor o studentă G.D. - unui student, popor unei studente Plural N.Ac. - niște studenți, popoare niște studente G.D. - unor studenți, popoare unor studente Determinarea maximă (definită) se exprimă prin articolul hotărât, morfem enclitic, variabil în funcție de gen, număr și caz: Singular Masculin-Neutru Feminin N.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Determinarea minimă se exprimă prin articolul nehotărât, morfem liber, totdeauna proclitic, variabil în funcție de gen, număr și caz; variabilitatea după genul substantivului caracterizează numai singularul: Singular Masculin + Neutru Feminin N.Ac. - un student, popor o studentă G.D. - unui student, popor unei studente Plural N.Ac. - niște studenți, popoare niște studente G.D. - unor studenți, popoare unor studente Determinarea maximă (definită) se exprimă prin articolul hotărât, morfem enclitic, variabil în funcție de gen, număr și caz: Singular Masculin-Neutru Feminin N.Ac. -l, -le: studentul, codrul, fratele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
liber, totdeauna proclitic, variabil în funcție de gen, număr și caz; variabilitatea după genul substantivului caracterizează numai singularul: Singular Masculin + Neutru Feminin N.Ac. - un student, popor o studentă G.D. - unui student, popor unei studente Plural N.Ac. - niște studenți, popoare niște studente G.D. - unor studenți, popoare unor studente Determinarea maximă (definită) se exprimă prin articolul hotărât, morfem enclitic, variabil în funcție de gen, număr și caz: Singular Masculin-Neutru Feminin N.Ac. -l, -le: studentul, codrul, fratele, poporul -a: casa, poezia, cartea G.D. - -lui: studentului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
număr și caz; variabilitatea după genul substantivului caracterizează numai singularul: Singular Masculin + Neutru Feminin N.Ac. - un student, popor o studentă G.D. - unui student, popor unei studente Plural N.Ac. - niște studenți, popoare niște studente G.D. - unor studenți, popoare unor studente Determinarea maximă (definită) se exprimă prin articolul hotărât, morfem enclitic, variabil în funcție de gen, număr și caz: Singular Masculin-Neutru Feminin N.Ac. -l, -le: studentul, codrul, fratele, poporul -a: casa, poezia, cartea G.D. - -lui: studentului, codrului, fratelui, poporului -i: casei, poeziei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]