11,661 matches
-
Boudon interpretează fenomenele de mobilitate și de stratificare de pe pozițiile individualismului metodologic. Creșterea inegalităților sociale cu fiecare treaptă de învățământ este explicată prin agregarea deciziilor individuale de investire în instrucție, decizii determinate de resursele disponibile ale familiilor și de utilitatea subiectivă a fiecărei diplome. Distribuția inegală a resurselor duce la calcule de utilitate diferite privind investiția în educație. Tot Boudon arată că sistemele școlare tind să se modifice independent de sistemele ocupaționale, ceea ce explică paradoxul lui Anderson. • Devalorizarea diplomelor este determinată
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în societățile contemporane o parte importantă a forței de muncă are un nivel de instrucție mai mare decât cel necesar pentru slujbele pe care le ocupă. Supraocuparea nu este însă foarte clar conceptualizată (Bills, 2004): supraeducația este măsurată prin estimări subiective sau prin indicatori factuali, iar în cel de-al doilea caz, nu se știe precis cum se stabilește nivelul „optim” de educație pentru o slujbă, folosindu-se de obicei media nivelului de instrucție al celor ocupați în respectiva poziție. Nici
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
civile decât ale serviciului public sau ale administrației de stat. 7. Concluziitc " 7. Concluzii" Orice decizie de politică educațională care invocă imaginea pozitivă a sistemului de învățământ este demagogică, deoarece nu poate pretinde că se bazează pe o evaluare, nici măcar subiectivă, a performanțelor sistemului școlar. În plus, evaluarea programelor educaționale prin măsurări de genul „satisfacției clienților” poate fi serios viciată de reprezentarea puternic încărcată cu conotații simbolice a educației, astfel încât evaluările trebuie să se bazeze pe altfel de indicatori. Analizele de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
economie, cât și pentru sociologie, al acestui fenomen. Corupția presupune un schimb, ceea ce justifică tendința de a o reduce printr-o explicație strict economică. Din punct de vedere economic, actorul va alege strategia coruptă, de maximizare a utilității, atunci când utilizarea subiectivă expectată a acesteia este mai mare decât a strategiilor alternative. Dar ce anume determină persoanele să ia în considerare opțiunea mitei, a acțiunii ilegale, ca o strategie viabilă și chiar recomandabilă? Este evident că fenomenul e explicat în cele mai multe cazuri
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
culturale și relațiile cu autoritatea, specifice plasării clasei respective în câmpul social. Prin acțiunea celor trei factori: familie, sistem educativ și clasă socială, este profund întărit un set de coduri de gândire și de acțiune care constituie habitusul - structurile internalizate, subiective, dar nu individuale. Studiul lui Bourdieu cu privire la mecanismele educaționale face parte dintr-un proiect de sociologie a proceselor de reproducere socială. Bourdieu începe una dintre lucrările sale dedicate școlii-moștenire cu o abordare comună în sociologia educației. Referindu-se la un
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
fie rezultatul unui proces de sinteză a părerilor experților din grup. Justificarea fiecărui element din listă, ca și a cuantificării acestora, reprezintă un proces de combinare a elementelor obiective rezultate din comparația cu diferite elemente referențiale asociate concurenților cu elementele subiective generate de opiniile experților participanți la analiză. În cazul firmei Turistix, scorurile finale, calculate în tabelele 7.4 și 7.5, o fixează în cadranul strategiilor SO, ceea ce sugerează adoptarea unui comportament agresiv. Ce anume poate fi întreprins nu se
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
modelare culturală de natură a susține o strategie și a obține o performanță mai bună. Dat fiind faptul că se consideră că valorile partajate ale indivizilor ce compun o organizație sunt cele care induc cultura organizațională, ar trebui evaluate convingerile subiective, „însușirile inconștiente”, atitudinile, așteptările și alte fenomene observabile, ce sunt în legătură cu eroii, riturile, ritualurile și normele comportamentale. Trebuie recunoscut însă că o „măsurare” conține elemente de ambiguitate, relevate de altfel de numeroasele dezbateri pe această temă. Rolul inconștientului individului și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
și alte fenomene observabile, ce sunt în legătură cu eroii, riturile, ritualurile și normele comportamentale. Trebuie recunoscut însă că o „măsurare” conține elemente de ambiguitate, relevate de altfel de numeroasele dezbateri pe această temă. Rolul inconștientului individului și unicitatea organizației evidențiază natura subiectivă, unică, interactivă și nestandardizată a culturii organizaționale. În plus, există o deosebire de perspectivă între abordările din interiorul organizației și cele din afara sa. Cele mai multe tehnici de evaluare a nivelului invizibil al culturii organizaționale sunt bazate pe chestionare care măsoară un
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
că un efect este generat de un număr redus de cauze, eventual de una singură, atunci gradul de obiectivare a aprecierii poziției unei afaceri crește. Obiectivitatea rămâne doar un deziderat chiar și pentru cel mai „tehnic” model de matrice. Aprecierile subiective apar din momentul inițial al delimitării afacerii și industriei în care operează organizația. Tot subiectivă este și aprecierea echilibrului dintre necesitatea instrumentalizării cu efect simplificator asupra interpretării realității și necesitatea unei reflectări corecte a acestei realității. Prima matrice de portofoliu
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
atunci gradul de obiectivare a aprecierii poziției unei afaceri crește. Obiectivitatea rămâne doar un deziderat chiar și pentru cel mai „tehnic” model de matrice. Aprecierile subiective apar din momentul inițial al delimitării afacerii și industriei în care operează organizația. Tot subiectivă este și aprecierea echilibrului dintre necesitatea instrumentalizării cu efect simplificator asupra interpretării realității și necesitatea unei reflectări corecte a acestei realității. Prima matrice de portofoliu, lansată de cabinetul de consultanță Boston Consulting Group (BCG), vizualizează simbolic, cu ajutorul unei grafici bidimensionale
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de portofoliu, vizând un interval de trei-cinci ani pentru o schimbare, ca și complexitatea evaluării mediilor intern și extern. Creșterea complexității se face însă pe seama obiectivității, accentuându-se subiectivismul unei aprecieri finale bazate pe o agregare mecanică a unor aprecieri subiective parțiale focalizate pe anumiți factori interni sau externi. Atractivitatea industriei sau a unui segment strategic se face acum prin prisma unui set de factori ce reflectă atât valoarea lor intrinsecă, cât și părerea și obiectivele managementului firmei implicate. Poziția competițională
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
segment strategic dat se identifică un număr de factori-cheie. Conform acestui mod de abordare, lista de factori va fi diferită de la o industrie la alta (Atamer și Calori, 1993). În plus, ponderile acestor factori (suma ponderilor este 1), chiar apreciate subiectiv, vor fi specifice pentru fiecare industrie, deși un număr de factori s-ar putea repeta pentru un număr de industrii. Este posibil totuși să se opereze și cu un același set de factori, abordare justificată de o mai bună comparabilitate
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
extreme ale criteriului respectiv pentru economia (națională, regională etc.) căreia îi aparțin industriile respective sau, eventual, pot fi fixate ca valori extreme doar cele ale industriilor ce sunt reprezentate în portofoliu. Ponderile fiecărui factor-cheie sau criteriu sunt determinate pe baze subiective și, din acest motiv, sunt recomandabile tehnicile decizionale de grup. Părerile experților externi elimină distorsiunile generate de implicarea în viața de zi cu zi a firmei studiate. Matricea Arthur D. Littletc "Matricea Arthur D. Little" Modelul propus de cabinetul de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
obiectiv pozitivă”, ca element distinctiv și programatic al abordării. Acest fapt înseamnă că s-a pus accentul pe elementele care au generat excelența organizațiilor, așa cum este aceasta percepută de autor. Această percepție înseamnă că există, în mod incontestabil, o componentă subiectivă, chiar dacă performanțele economice ale firmelor sunt obiectiv evidente și incontestabile. În mod firesc, există încă în viața organizațiilor respective numeroase aspecte care pot fi criticate sau îmbunătățite. Cu referire la factorul subiectiv de autor, nu trebuie uitat faptul că din
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
înseamnă că există, în mod incontestabil, o componentă subiectivă, chiar dacă performanțele economice ale firmelor sunt obiectiv evidente și incontestabile. În mod firesc, există încă în viața organizațiilor respective numeroase aspecte care pot fi criticate sau îmbunătățite. Cu referire la factorul subiectiv de autor, nu trebuie uitat faptul că din lista de firme selectate ca fiind excelente în celebra carte a lui Thomas Peters și Robert Waterman In Search of Excellence: Lessons from Americas Best-Run Companies, un număr important au dispărut în
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
parte firma, prin raportare la aceste produse. Motorul electric este un produs matur, cu principii de funcționare și tehnologii bine puse la punct și cunoscute de toată lumea de zeci de ani. Utilitatea sa principală este asociată unor caracteristici obiective, cele subiective fiind, practic, nesemnificative. Acest lucru înseamnă că interesează puterea sau gabaritul, iar culoarea și marca (brandul) sunt nesemnificative. Interesul poate fi este accentuat de utilizarea motorului, în principal pentru produse industriale, pentru un set de funcțiuni cu o variabilitate extrem de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
În timp util și cu eforturi minime. 3.2. Managementul Cunoașterii și proiectele europene În perioada 2007-2013, gradul scăzut de absorbție a fondurilor europene este determinat de existența unor cauze de natură obiectivă, dar și a unor cauze de natură subiectivă. Dacă din prima categorie putem aminti Întârzierea adoptării documentelor programatice, a legislației și a cadrului de aplicare, În cea de-a doua putem enumera: capacitatea instituțională scăzută (numărul mic de evaluatori la nivelul autorităților), lipsa de experiență În Managementul de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
va aprecia că doar filosoful, singurul care poate avea acces la toate aceste experiențe diferite, poate să judece care sunt preferabile. Dacă până acum Binele, Frumosul erau singurele care, deținând un caracter obiectiv, puteau fi ierarhizate, acum și plăcerile, deși subiective, sunt supuse unei ierarhizări, dar nu prin sine, ci prin capacitatea celui care le poate experimenta. Având în vedere că judecata plăcerilor este făcută prin intermediul rațiunii, asigură acestora o precedență valorică. Deja din primele două demonstrații înregistrează un câștig în favoarea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Mai mult, nu trebuie trecută cu vederea însăși concepția societății antice în general cu privire la ideea subiectivității, care nu a cunoscut maturitatea din epoca modernă, pe care i-a permis-o creștinismul. Dacă în cetatea ideală individului i se neagă libertatea subiectivă de producere a normelor, în schimb i se oferă un sens al vieții și al destinului, care se supune unui alt fel de ordini, cea a lumii supramundane. În schimb, făcând o comparație numai cu aceste idei, în totalitarism mai
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sufletului conducerii înfățișată ca și cădere din constituția spiritului unificat (realul rațional). Acest lucru face ca lupta claselor să fie pentru el un efect secundar al decăderii spirituale și să se producă în jurul proprietății, cum spune Hegel, „conform conceptului libertății subiective”. Iar dacă, pentru Hegel, istoria reprezintă progresul spiritului în conștiința libertății individuale, pentru Platon, istoria ar fi decăderea progresivă a spiritului în conștiința libertății individuale. Iar dacă istoria are un parcurs necesar, necesitatea ei este dată de înlănțuirea oarbă a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Dezvoltarea gândirii în centrul atenției actualelor școli din Occident 177 Capitolul X Comunicarea didactică Ă Luminița Iacob 181 1. Precizări conceptuale 181 2. Forme ale comunicării. Implicații psihopedagogice 182 2.1. Verbal, paraverbal și nonverbal 184 2.2. Comunicarea accidentală, subiectivă și instrumentală 187 2.3. Implicații psihopedagogice 188 3. Comunicarea didactică 190 4. Retroacțiuni ale comunicării didactice 192 4.1. Delimitări conceptuale 193 4.2. Taxonomia feed-back-ului 194 Capitolul XI Aspecte motivaționale ale învățării în școală Ă Andrei Cosmovici 199
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
vor transforma în autoîntăriri eficiente (recompense interne) ale comportamentului valorizat pedagogic și social, putem spune că educația a condus elevul pe drumul auto-împlinirii sale. 6. Rolul expectanțelor în dezvoltarea personalitățiitc "6. Rolul expectanțelor în dezvoltarea personalit\ții" Expectanța este probabilitatea subiectivă sau ipoteza implicită ori explicită privind apariția unui rezultat, voluntar sau nu, ca urmare a unui anume comportament; ea are o importanță deosebită în organizarea câmpului cognitiv al persoanei, în procesul de structurare a situației în care se găsește și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a fost psihologul francez Alfred Binet (1857-1911). El a fost desemnat de Ministerul Educației din Franța să construiască un test pentru a identifica acei copii care pot avea dificultăți în școală. Înainte de Binet, inteligența copiilor era stabilită pe baza evaluărilor subiective ale profesorilor. Împreună cu Theodore Simon, un medic pediatru, Binet a adunat un număr mare de sarcini variate pe care le-a administrat la copii între 3-15 ani. Ulterior el a sortat aceste sarcini identificându-le pe cele care diferențiau copiii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
declanșat de vizionarea programelor TV. În toate aceste cazuri, datele de bază sunt raportările proprii ale indivizilor, despre gândurile, sentimentele și acțiunile lor. Marele avantaj al chestionarului este că valorizează introspecția și prin aceasta investigatorul măsoară percepții, atitudini și emoții subiective. Acestea pot fi reperate și indirect, prin observație, dar, după cum am constatat anterior, deseori legăturile dintre comportament și unele stări interne nu sunt reale. Orice studiu care solicită informații despre stările interne, trebuie să utilizeze tehnica autoraportării, deoarece va fi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
măsurarea aptitudinilor de grup și specifice; • teste de personalitate, care măsoară însușiri de temperament și caracter, acestea fiind împărțite în două categorii: 1. teste obiective de personalitate, care-și propun obținerea unor date cuantificabile, cât mai puțin influențate de interpretările subiective, și evitarea tendinței de fațadă a subiecților în momentul elaborării răspunsului, deoarece aceștia nu conștientizează aspectele personalității vizate de test; 2. tehnici proiective, care valorizează mecanismul de proiecție în cunoașterea psihologică a persoanei, trecând peste vigilența conștiinței, în încercarea de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]