13,255 matches
-
interesate de o cuprindere teoretică într-adevăr comprehensivă, trebuie a) să devină de acum complementare și b) să se distanțeze de unele presupoziții și demonstrații derivate din „proiectul iluminist”. Această complementaritate și distanțare ar avea două surse constitutive: una este substanțială, adică ține de natura dezvoltării sociale, iar alta este disciplinară, referindu-se la specificul sociologiei ca „știință a tranziției societale”. Să ne referim la fiecare sursă. Mai întâi, în măsura în care comunismul a fost un proiect al modernității, eșecul său și despărțirea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
inerente și mai ales pentru că și-a devenit sieși scop, dar rămâne pe deplin angajat pe calea unei modernități care-l admite pe Dumnezeu drept călăuză și ultim judecător. Abordările neofuncționaliste, reprezentate de Inglehart sau Fukuyama, au contribuit în mod substanțial la descrierea societății postindustriale și mai ales a caracteristicilor unei tranziții care deja se produce nu în fazele timpurii ale noii societăți și economii, ci în cele în care deja s-au cristalizat semne ale unei reale maturizări. Inglehart consideră
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mai competitivă și mai dinamică economie bazată pe cunoaștere din lume, capabilă de o creștere economică durabilă cu mai multe și mai bune ocupații și cu o coeziune socială mai mare” ar trebui să se asocieze cu „o creștere anuală substanțială a investiției per capita în resursele umane” și cu o creștere puternică a eficienței gestionării investițiilor preconizate. La sfârșitul precedentului deceniu, tocmai atunci când s-au fixat, prin „agenda de la Lisabona”, obiectivele menționate, situația era însă diferită. Țările membre ale UE
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
18,8 17,81 1,36 64,18 13,59 21,35 0,88 Sursa: OECD, Baza de date privind cercetarea În general, în țările cu cele mai mari cheltuieli anuale pentru fiecare student ponderea surselor private de finanțare este substanțială. În SUA procentul surselor private este de 66%, în Japonia de peste 55%, iar în Australia a crescut în cinci ani de la 35,4% la 49%. În țările scandinave, ca și în Franța sau Germania, ponderea surselor publice a fost și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
chiar în condiții de sporire a PIB per capita. Tendințe similare se conturează și în sectorul cercetării și dezvoltării. Tot mai multe surse financiare ale cercetării sunt atrase din sectorul privat, iar învățământul superior nu pare să participe în mod substanțial într-o astfel de dezvoltare. Cercetarea academică rămâne finanțată predominant de stat, iar 59% din aceasta este de tip fundamental. Totuși, fondurile publice alocate cercetării academice nu au crescut, iar sectorul privat nu pare interesat să investească în cercetarea fundamentală
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
concomitent cu creșterea numărului de studenți și a orientării dominante a ethosului academic către instruire. Consecințele imediate sunt deja evidente: productivitatea cercetării universitare a scăzut spectaculos, mai ales în instituțiile cu un număr mare de studenți și cu venituri extrabugetare substanțiale, iar calitatea instruirii este mai degrabă precară, generând o inflație de diplome și o penurie relativă de competențe profesionale pe piața muncii. Dezechilibrul dintre instruire și cercetare nu se dovedește deloc o opțiune atractivă, iar universitățile noastre se confruntă cu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
prioritățile bugetare, fie datorită beneficiilor salariale și de stil de viață pe care diploma universitară le aduce posesorului; - fondurile private trebuie tot mai intens prospectate și atrase de universități, astfel că ponderea lor în bugetele instituționale să fie cât mai substanțială; - întrucât învățământul superior este și trebuie să rămână un bun public, chiar dacă de un gen distinct, creșterea ponderii fondurilor private nu se poate face în condiții de scădere relativă și absolută a resurselor publice; - atragerea de resurse publice și private
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la cererea în creștere a tinerilor și adulților pentru educație superioară. Ea este indusă de schimbările recente din proiectele de viață individuală, atât de intens stimulate de dorința de a avea o viață mai de calitate și câștiguri cât mai substanțiale, ambele promise de o diplomă de învățământ superior. Cererea crescândă de educație superioară este puternic stimulată de schimbările din piața muncii, care solicită calificări tot mai sofisticate intelectual și profesional. Am văzut mai înainte că efectele creșterii cererii de educație
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
iar numărul studenților străini a scăzut cu peste 90%; 3. numărul mic și fluctuația fluxurilor de studenți mobili din punct de vedere internațional influențează negativ amortizarea costurilor pentru infrastructura academică. În vederea acomodării studenților străini, investițiile inițiale trebuie să fie destul de substanțiale, dar timpul de amortizare și incertitudinea consistenței fluxurilor acționează ca factori de diminuare. Având în vedere asemenea dezavantaje și profiturile financiare mult mai mari, s-a optat pentru un alt mecanism, în care mobilității studenților străini i s-a substituit
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
considerate ca o „piesă de teatru” de mari dimensiuni, în care tema căutării neobosite a adevărului iese victorioasă din jocul istoriei. Autorul mizează pe firescul observației „caracterelor”, fără a-și aroga totuși „vanitatea” de moralist, pe consemnarea cu naturalețe a substanțialului „material didactic” reprezentat de faptele de viață cotidiană, ce se definesc de la sine prin ridicolul lor organic. Depășește determinările strict temporale din succesiunea situațiilor (fatalmente supuse tiparului ideologic), fiind interesat în principal de surprinderea, sub aspectul moralității, a indivizilor, care
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
ca unul dintre cei mai prestigioși oameni de cultură români din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Întreaga sa activitate a răspuns cerințelor epocii, fiind determinată de dezvoltarea societății românești, la al cărei progres a contribuit în mod substanțial. A fost înzestrat cu aptitudini deosebite pentru filosofie, către care a vădit o înclinație timpurie. În formarea unei concepții proprii despre lume și viață, o influență decisivă asupra sa a avut-o filosofia lui Kant, prin prisma căreia a receptat
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
C. Z. Buzdugan (Ofensiva culturală) sau N.N. Lenguceanu. Mai semnează Emanoil Constantinescu, Ionel N. Ionescu, Grigore Mihail Cotlaru, Ovidiu Manițiu ș.a. C. Z. Buzdugan traduce primele două cânturi din Infernul lui Dante, precum și Albatrosul lui Baudelaire. Revista contribuie în mod substanțial la impulsionarea vieții culturale locale. M.V.
MOLDOVA DE JOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288213_a_289542]
-
Admițând că esteticul poate și e normal să apară în simbioză cu valori eteronome, însă integrându-le și subordonându-le, e apărată linia maioresciană care proclamă valoarea estetică drept unic criteriu legitim în critica literară și de artă. Cu aportul substanțial al „mișcării de la Sburătorul”, dar și al altor centre de iradiere, intervalul dintre războaie a fost perioada consacrării definitive a m. și, în alte condiții istorice, probabil începutul declinului. La noi, datorită perturbării evoluției normale - a cărei primă victimă a
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
cu evoluția Zerindului: modificării ale „topografiei” pământului („trebuie să avem pământul împărțit pe cote, în funcție de ce cultivăm” (directorul școlii, 58 de ani), schimbarea manierei de a lucra pământul (creșterea rentabilității cultivării pământului prin obligativitatea de a utiliza anumite tehnologii), modificări substanțiale ale economiei rurale (vor crește prețurile, dar și nivelul de trai, va crește posibilitatea desfacerii produselor, dar produsele vor fi în mod necesar cotate după calitate - vor fi impuse criterii de stabilire a calității produselor). „Sunt foarte multe discuții pe
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Așadar, se cuvine să fim constructivi chiar și în ultima fărâmă de tristețe sau disperare. Avem nevoie de umilință pentru ca mustrarea să transforme inimile, iar nu să rănească doar sensibilitățile colective sau orgoliile individuale. Am operat în acest volum modificări substanțiale. În primul rând, am eliminat cele mai multe obscurități, imprecizii și erori strecurate în prima ediție. Am modificat ordinea textelor în interiorul fiecărui capitol. Am explicitat apoi intuițiile mult prea criptice, lăsând adesea loc pentru dualismul atât de puțin ascetic: text vs notă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
păstrat, secole la rând, un inconfundabil mod de a fi. Chiar dacă nu s-au amestecat niciodată foarte ușor, cum ar fi vrut B.P. Hașdeu, românii și țiganii par să fi învățat multe unii de la alții. Înainte de a vorbi despre împrumuturi substanțiale, n-am putea ignora componenta stilistică. Din Bărăganul lui Mateiu Caragiale spre Brăila lui Nae Ionescu și, mai departe, către ținuturile moldave ale lui Sadoveanu, pana literaților a glosat despre etosul balcanic al românilor și țiganilor. Lecturile sau experiența ne-
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
voia ubicuul Sergiu Nicolaescu. Memoriile lui Ion Manolescu sunt memorii pietrificate, excavate cu durere, dintr-o mină surpată în tenebrele disperării. O deznădejde seacă, lumpenizată, păzită de gardienii păcii și dezarmării nucleare. Venind din Craiova, Angelo Mitchievici semnează un eseu substanțial despre „trecutul care va veni” - aici cel puțin sub forma amintirilor. În templul memoriei forfecate de spițele istoriei, Angelo adoptă umorul anticalofil. Astfel, copioasa narațiune capătă un ritm alert, cu impact direct asupra cititorului. Genul literar ales e totuși unul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cea neînserată a cunoștinței Dumnezeirii Tale, și deschide ochii noștri spre cunoașterea evanghelicelor Tale propovăduiri...” Prezența Cuvântului veșnic în cuvintele Scripturii revelează adâncimi imemoriale. Actul împărtășirii constă în această consumație a Cuvântului întrupat. În Euharistie, Cuvântul este prezent în chip substanțial și de aceea cuminecarea se însoțește cu tăcerea. Cuvântul din Scripturi are o prezență iconică, precedând și urmând evenimentului comuniunii euharistice. Atât în actul ruminației, cât și în taina Euharistiei, fără invocarea Duhului - adică în absența epiclezei - nu se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Puneți în capsule de tip #00 și luați câte una în fiecare zi. Veți obține cam 71 capsule. Tratament cu calciu pentru hipertensiune Luați 1000 mg de calciu zilnic timp de 8 săptămâni. Acesta ar trebui să reducă în mod substanțial tensiunea. Păducel pentru hipertensiune Scoateți semințele dintr-o jumătate de kilogram de fructe de păducel și înmuiați în 2,4 litri de apă peste noapte. Dați în clocot a doua zi și fierbeți 10 minute. Răciți, strecurați și beți 2
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
publică -, Cuvântul începe să atingă un mediu mai larg decât cel al cititorilor săi. și mai recent, Suplimentul de cultură s-a afirmat pe piața deja aglomerată a publicisticii de actualitate culturală, dar formatul nu îi îngăduie angrenarea în dezbateri substanțiale, ci îl menține la nivelul interviului și „anchetei”, adesea interesante, dar fără bătaie lungă. În sfârșit, dintre numeroasele reviste culturale centrate pe literatură, alte câteva au tratat mai frecvent chestiuni ideologice și politice, între care Orizont, Vatra, Apostrof, Timpul și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de cristalizarea unor noi poziții cultural-ideologice. Încă relativ subțirea producție indigenă și vasta producție de traduceri au început să constituie un imens corpus de texte apropiat de ceea ce ar trebui să avem în biblioteci pentru a amorsa dezbateri cultural-ideologice foarte substanțiale și rafinate. Se poate spune că, pe la sfârșitul anilor ’90, imensul handicap bibliografic din științele sociale și anumite științe cu statut „mixt”, deopotrivă științe umane și sociale (ca istoria și antropologia culturală), fusese depășit în România, iar sincronizarea științei noastre
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Așa își încheie recenzia Michael Lind: „Saving Liberalism: A Book Review of John Gray’s Two Faces of Liberalism”, Los Angeles Times, 24 decembrie 2000. Deși nu îmi propun să analizez receptarea cărții lui Gray, adaug câteva repere utile mai substanțiale: recenziile lui Alan Ryan („Live and Let Live”, The New York Review of Books, 17 mai 2001) și Glenn Newey („How do you like your liberalism: fat or thin?”, London Review of Books, 7 iunie 2001); pentru o critică de ansamblu
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
un al treilea partid politic american, până acum fără succes, ba chiar cu efecte perverse remarcabile. Fie că e vorba de ultraconservatorii Pat Buchanan sau Ross Perrot (magnat texan care a candidat la președinția Statelor Unite, ridicând la cub ridicolul deja substanțial al campaniilor electorale), fie că e vorba de stângistul ecologist Ralph Nader, soluția celui de-al treilea partid a fost până acum compromisă. Rămân așadar franctirorii, de la excentricii consecvenți la spiritele cu adevărat lucide și independente. Unul dintre aceștia a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
două numere succesive din revista 22 (34 și 35, august-septembrie 2001), mai mulți prieteni mi-au făcut observații utile. Matei Călinescu a remarcat două erori onomastice, corectate de mine tacit. Andrei Corbea-Hoișie, cu care am avut pe această temă o substanțială corespondență, a observat judicios că folosesc sintagma „industria Holocaustului”, la care trimit în secțiunea „«Radu Grielescu» și Mircea Eliade: ficțiune și istorie”, în câmpuri referențiale în care nu mă refer strict la cartea lui Norman Finkelstein cu acel titlu, ceea ce
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Despre Ioan P. Culianu și Mircea Eliade. Amintiri, lecturi, reflecții, din care s-au publicat mai multe fragmente în revista 22 (primăvara 2001), apărută la Editura Polirom în 2002 în două ediții. Dosarul politic Eliade, în general, are deja o substanțială bibliografie internațională, pe care nu o pot nici măcar sintetiza aici. Vezi, cu titlu introductiv: Adrian Marino, „«Dosarul» Mircea Eliade”, în Politică și cultură, Polirom, Iași, 1996; Sorin Antohi, „Culianu și Eliade. Vestigiile unei inițieri”, în Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]