5,048 matches
-
durat patru ore. Comisia și profesorii clasei au așteptat în Palat. „Masa oficială a decurs într-o atmosferă sobră, de liniște reflexivă, cuprinzătoare, egal de atentă față de cele două evenimente ale zilei, și cel reflectând pregătirea pentru viață a viitorului suveran și cel impus țării prin teribila sfâșiere a teritoriului național” Se pare că înaintea sau la începutul masei festive a avut loc ceremonia înmânării diplomei de bacalaureat lui Mihai (și celorlalți elevi ?) în prezența lui Carol al II-lea, a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
până ce s-a retras de pe câmpul de luptă și au reușit să scoată ursoaica plină de răni sângerânde. Nu, el nu vroia altă ursoaică, el o voia pe Marinica. Devenea tot mai taciturn, mai tăcut, mai introvertit. Privea cu dispreț suveran tot ce mișca în jurul său. Trăia din amintirea unei iubiri moarte. Se refugiase în trecut și iubea o amintire. Nu dorea nimic. Iar ceea ce dorea nu i se putea oferi: dragoste. Rămas fără parteneră în chilia lui betonată și mucegăită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și animalele mai mici și mai mari fuseseră scarificate ori pieriseră, pur și simplu, de foame. Peste sat se așternuse liniștea sinistră premergătoare unei catastrofe iminente. Soarele ardea fără cruțare tot ce mișca, tot ce era viu, manifestându-și disprețul suveran față de pigmeii tereștri intrați în agonie. Fâlfâind prelung stiharul Moartea face inventarul Celora aduși cu carul; Zvârliți noaptea, fără lună În gropelinița comună... Nici prohod, Nici lumânare... Nici vorbă de-mbărbătare Pentru cei care-au rămas Turmă fără de pripas Rătăcind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
mea, aceea de a nu ști să lucrez la propria imagine. În tinerețe, nu aveam de ce să învăț o astfel de lecție: cum bine știi, ne era interzis să ne expunem portretul pe o copertă de carte. Drept exclusiv și suveran doar al celor două genii ale Carpaților. A.B.Apropos, de gazetărie, de care pomenește și criticul, v-a ajutat gazetăria în poezie? Întrebarea mi s-a mai pus, de vreme ce am 25 de ani de gazetărie, la vârf, sub două
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
care mă despart de nouăzecism. Oricum, așa am debutat în presă, iar povestea e mai complicată un pic. A.B.Dar editorial? Deși aveam pregătit încă din acei ani de sfârșit de dictatură ceaușistă un volum care se numea "Pustiuri suverane", volum pe care îl și predasem la "Cartea Românească". Lucrurile au fost amânate în stilul cunoscut al epocii, am fost practic dus cu vorba, iar cartea de debut a trebuit să apară a doua în ordinea scrierii și mult mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și predasem la "Cartea Românească". Lucrurile au fost amânate în stilul cunoscut al epocii, am fost practic dus cu vorba, iar cartea de debut a trebuit să apară a doua în ordinea scrierii și mult mai târziu, în 1994. "Pustiuri suverane" a apărut până la urmă ca a două carte, doi ani mai târziu, sub titlul " Rătăcirile doamnei Bovary", după debutul cu "Gustul înstrăinării", la Editura Timpul, în urma Concursului "Aurel Dumitrașcu". Din păcate, și acea carte a fost editată neglijent, cu multe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
universal? -Pot spune că singura piesă jucabilă este Robespierre-ul meu, pentru că celelalte nu pot fi montate. A.B.-De ce? Prima este scrisă de un irlandez care credea că radicalismul ideologului Teroarei din Franța poate regla diferendele extreme dintre statele suverane ale Commonwealt-ului. La aberația politică a irlandezului se adaugă și faptul că textul nu are nici cea mai mică virtute dramatică sau spectaculară, motiv pentru care este citat foarte confidențial dintr-un orgoliu justificat: un străin a scris despre un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
publicului pentru care scrie...” „Limba este cartea neamului, titlul în puterea căruia un popor are dreptul la viață și independență...” D. Bolintineanu Dimitrie Bolintineanu (18191872) Publicist, scriitor și poet, tipograf, editor și om politic. A condus publicația revoluției muntene „Poporul suveran”, apărută la 19 iunie 1848 sub deviza: „Libertate, egalitate, fraternitate”, dar și „Gazeta politică și literară” (1848) la care colaborau: Cezar Boliac, Grigore Alexandrescu, Al. Zanne, P.Teulescu, Nicolae Bălcescu. A publicat în „Propășirea”, „Curierul de ambe sexe”, „Zimbrul”, „România
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
argumenta autorul: „În noiembrie 1918 Adunarea Națională de la Cernăuți a hotărât trecerea la statul român a Bucovinei integrale, cum este ea încercuită de hotarele ei istorice. Se poate ca o altă autoritate să vină și să strice ceea ce o adunare suverană a hotărât? Dacă este astfel, atunci se zdruncină însăși baza Unirii de la 1918”... * Deși prof. Teodor Balan invocă norme de drept internațional în apărarea opiniilor sale și a pământului românesc - Țara Sepenicului - date fiind împrejurările istorice, care îi diminuează optimismul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Liza Zigmund-Cerbu, orientalistes de talent en exil”, în SA I (2000), fasc. 1-2, pp. 11-23, mai ales p. 16. 2. Pentru controversele dintre Dumézil, pe de o parte, și Wolfgang Lentz și Paul Thieme, pe de alta, cf. Dumézil, Zeii suverani ai indo-europenilor, Univers Enciclopedic, București, 1997, anexa I. Vezi și Eliade-WikanderIII, p. 115, nota 36. 3. Aurel Decei (1905-1976): istoric și orientalist român. Ca istoric s-a distins prin studiile despre importanța surselor turcești și persane pentru istoria românilor. Studii
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
criză de readaptare, întîrziată de faptul că zece ani, conducătorii noștri politici au tratat statul românesc ca și cînd ar fi văzut în el o așezare artificială, fără șanse de durată și fără energia necesară spre a-și asigura o suverană autonomie" (Rememorări economice). Într-un articol din 1930, face cîteva observații de o îngrijorătoare actualitate pentru noi: "Astăzi țara nu mai crede în virtuțile parlamentarismului, astăzi țara este chiar potrivnică, nu numai parlamentarismului, dar într-o egală măsură chiar ideii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cu Iuliu Maniu. În episodul dedicat Procesului elitelor politice este prezentată prima mineriadă comunistă în contra manifestărilor pașnice prilejuite de Ziua Regelui Mihai, 8 noiembrie 1945. În comentariul său, realizatoarea Memorialului Durerii, spune, " Știind că Bucureștiul îl va sărbători pe tînărul suveran, ministrul de interne, Teohari Georgescu, dă un comunicat în care afirmă că PNL și PNȚ pun la cale o manifestare ilegală, antidemocratică. În dimineața zilei de 8 noiembrie, peste cincisprezece mii de oameni, purtînd drapele și portrete ale regelui, s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
la care am lucrat mai mult de zece ani... Dintre pictorii basarabeni, îl apreciază în mod special pe Mihai Grecu și se întristează când află că a murit... Cum se descurcă artiștii moldoveni de când trăiesc într-un „stat independent și suveran”? Greu. Îmi spune că și la ei e destul de anevoios, s-a instaurat un adevărat haos administrativ, uniunile de creație există doar cu numele, multe s-au desființat ori s-au disipat în asociații mai mici, toate sărace... Ea, Irina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
geografie. Să mergi pe urmele lui Iisus... Pe unde anume? Din cele patru povestiri se degajă o singură convergență: El și-a făcut intrarea prin Iordan și a ieșit prin Ierusalim. Între aceste două momente, tradiția labilă prin excelență e suverană. The tracing of Jesus, cum zic anglo-saxonii, e doar un rămășag. Țara Sfântă este o Țară-Carte, despre care, cu excepția câtorva puncte de sutură, Cartea nu spune mare lucru. Există și circumstanțe atenuante, bineînțeles. În afara faptului că geografia constituie, în general
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Sfintei Familii, o frumoasă clădire albă și modernă care domină orașul din teritoriul zis "palestinian"; și va avea toate șansele de a supraviețui. Va veghea, la aceasta, o unitate de îngrijiri intensive aflată sub auspiciile ordinului de Malta un ordin suveran, cândva militar, acum spitalicesc, fondat pe la 1050 pentru îngrijirea pelerinilor bolnavi, fără deosebire de rasă ori de religie a cărui cruce în formă de stea cu opt colțuri împodobește pereții holului de intrare. Copilul va supraviețui, Maria este acum cea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
era cvasioficială (a se reciti Le Juif erraut al lui Albert Londres, 1929) nu era oare națiunea catolică prin excelență? Și legile rasiale italiene ratificate de monseniorul Pacelli, și aplauzele Bisericii din Franța sub Vichy... Erezia creștină a fost disprețuită suveran de maeștrii Talmudului, iar Yeshayahou Leibowitz nu-și ascundea un anumit dezgust pentru această idolatrie pretențioasă. Oricum un evreu n-are a se defini în raport și contra unei excentrități apărute mult după el. Creștinul nu apare pe radarul conștiinței
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
această secvență? Că bazele fizice, economice și umane ale unui "stat palestinian viabil" sunt pe cale de dispariție, astfel încât "Two-States solution", "divorțul just și echitabil" (Amos Oz), teritoriul împărțit între cele două entități naționale, una mai mică decât cealaltă, demilitarizat dar suveran, viabil și peren, seamănă acum cu niște vorbe goale, care nu mai pot fi scrise decât la viitorul anterior. Se va putea contesta că s-ar fi ajuns la punctul de la care lucrurile nu mai sunt reversibile, argumentându-se că
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
iar reacționarii comunistă așa cum e în firea lucrurilor și a oamenilor dela noi. Cu toate acestea avem o constituție care pretinde așezarea Statului nou pe bresle. D. G. însă ar pretinde să rămâie muncitorimea neorganizată, cași restul Țării, pentru ca forța suverană să se exercite fără rezistență. Altul are interese de clasă (mare industriaș) etc. Legea va fi prezentată de d. Tătărăscu, în numele guvernului. Cu acest prilej d. Argetoianu a avut o butadă Signor Regele sprijină legea breslelor, ar fi spus d-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
reprodus nu ne pot duce la concluzia că Ștefan contracta prea multe obligații de vasal față de regele polon. Ele sunt prea generale ca să ne îngăduie o asemenea concluzie. Asemenea acte de credință, pe care Ștefan le-a dat cu prodigalitate suveranilor vecini, au constituit în istoriografia noastră un motiv de lungi explicații, pentru a se demonstra că, prin ele, independența și considerația de care se bucura voievodul Moldovei, n-au fost știrbite cu nimic. Dar asemenea acte scrise, în jurisdicția relațiilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
regii poloni. Promisiunile scrise ale lui Ștefan erau lipsite de valoare reală, atâta vreme cât domnul nu se prezenta personal, în fața regelui, pentru îndeplinirea actului omagial. Așa se explică de ce voievodul a acceptat cu atâta ușurință, în timpul domniei sale, să promită în scris suveranilor vecini că le va fi vasal credincios. În actul din 2 martie 1462 se menționează de altfel necesitatea prestării jurământului de credință personal: „Mai departe, spune Ștefan, făgăduim că în ziua și la locul pe care domnia sa craiul ni le
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și le-a învins pe amândouă. Este, evident, vorba de faima excepțională de care se bucura domnul în epocă. Maximilian reușise să câștige toate teritoriile ereditare ale Casei de Habsburg, inclusiv o parte din regatul Ungariei, afară de Buda. Ca viitor suveran al Ungariei, Maximilian le-a cerut prelaților și dregătorilor din Transilvania (Graz, 11 august 1490), să depună omagiul care i-l datorau în mâinile „strălucitului Ștefan, voievodul Moldovei, credinciosul nostru iubit”. În același timp, Ioan Albert solicita și el ajutorul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mundan : „Da nu joacă, cum se joacă,/ După soare se d-întoarce./ După soare când răsare,/ După lună când lumină” (Berbești - Maramureș). Împăratul însuși năzuiește la calul feciorului și se pregătește de întâlnirea cu perechea ecvestră ca pentru un omolog suveran: „Împăratu s-o gătat,/ În haine albe s-o-mbrăcat,/ La voinic și-o d-alergat./ - Dă-i, voinice, să jucăm,/ Și murgu să ni-l schimbăm”. Deși pare că se pregătește pentru un moment de trecere ontologică, judecând după culoarea spectrală
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la tratatele care au consemnat anexarea acestor două mari părți ale Moldovei cu asentimentul puterii suzerane, la modul cum au fost menținute sub ocupație peste o sută de ani, Nicolae Titulescu preciza că forța nu crează dreptul, subliniind că voința suverană a națiunii române a impus reparația istorică din 1918. Câteva observații sunt necesare: -în acest tratat, ca și în toate „înțelegerile”, convențiile etc. intervenite între marile puteri concurente în această zonă geografică, și în care se făceau referiri, într-o
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
planurilor de mare putere ale României corespunde în chip particular intereselor politice ale Rusiei”. Așadar, ca și în 1859, ca și în 1877-1878, și acum, în 1916, perspectiva existenței la Dunăre și în Carpați a unei Românii puternice, independente și suverane, nu era pe placul Rusiei, contravenea intereselor sale politice, economice și strategice, proiectelor sale de dominație în această zonă geografică, cu largă deschidere către Balcani, Constantinopol și Orientul Apropiat. Interesele sale cereau scoaterea din joc cu orice preț a României
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
membri ai guvernului recent proclamatei Republici Democrate Moldovenești independente (la 24 ianuarie 1918) și înverșunata acțiune subversivă contra acestui stat, considerat de bolșevici drept “creație” impusă de guvernul României Regale. Momentul 27 Martie 1918 - Unirea Republicii Democrate Moldovenești independente și suverane cu Patria Mamă - a dus la paroxism ura regimului sovietic față de România. Ruperea fostei gubernii a Basarabiei din angrenajul malefic al imperiului ruso-sovietic și unirea ei cu România a dat o grea lovitură planurilor de extindere teritorială ale statului bolșevic
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]