4,883 matches
-
colonelului Maican, îl osândește la 2 luni închisoare, peste anul la care fusese osândit în București și, în plus, la degradare. [primul și singurul atentat împotriva regelui carol] Un atentat contra regelui Carol. A fost întâiul atentat îndreptat împotriva acestui suveran. Pe la sfârșitul lui aprilie, un individ, anume Preda Fântânaru, fost osândit la 5 ani pentru asasinat, atunci sergent în garda comunală, a venit până în fața otelului Metropol, unde a scoborât din trăsură. Era îmbrăcat într-un elegant costum țărănesc din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
însă și simpatia și sprijinul lui Ion Brătianu. De cealaltă parte, C.A. Rosetti, Nicolae Ionescu, Nicolae Fleva, Gheorghe Cantili, Tache Giani, Petre Grădișteanu, Mișu Skina. Cei dintâi susțineau că atacurile la persoanele private, calomnii și atacurile la Rege și suveranii streini să fie judecate de tribunalele ordinare, iar Rosetti cerea ca toate delictele de presă să fie judecate de jurați. Camera, votând în contra părerii lui Rosetti, acesta demisionă din Cameră urmat de partizanii săi. Din ceasul acela partidul liberal, lipsit
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
avut partea noastră de responsabilitate și am colaborat, cel puțin negativ, prin delăsarea îndatoririlor noastre sociale la ceasul trist pe care îl trăim? Vom putea găsi în noi o atitudine meritorie numai înscriindu-ne în cruciada faptică, despre care vorbește Suveranul Pontif, pentru grăbirea zorilor unei noi zile. Nu-ți trece prin minte niciodată că, dacă Isus ar veni din nou pe drumurile noastre, dacă ar cutreiera străduțele metropolelor noastre, ar repeta mustrarea Sa îndurerată, acea expresie misterioasă, care pare să
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
de tensiune? Cum pot să se mintă liniștiți când forța popoarelor răstoarnă situațiile aproape într-o clipită? Ce ne poate garanta că în altă parte [a pământului] nu s-ar întâmpla la fel? Nu ne-a prevenit glasul vigilent al Suveranului Pontif să fim pregătiți pentru orice? Nu este acesta momentul dării generale de seamă? Când Isus vorbea despre încercările viitoare, nu avea în fața ochilor situația actuală? Dacă suntem preoți ai Martirului de pe Calvar, care este misiunea noastră? Care este idealul
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
credeți că puteți chiar și numai să-L ignorați, e o nebunie. Să vă împotriviți Lui, e sinucidere“. Deci, chiar și pentru acest motiv se impune revenirea la școala apostolică. Am căzut în moarte sufletească fiindcă L-am disprețuit pe Suveranul dumnezeiesc de pe Tabor; vom învia atunci când un cler sfânt ne va porunci: «În numele lui Cristos Nazarineanul, ridică-te și umblă!» Capitolul VII Nu putem...» — 61. Petru și Ioan în fața sinedriului apelează la adevărul lui Cristos, singurul izvor al mântuirii — 62
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Regele a fost de față și a făcut întâiul vărsământ de 300 lei. Cu acest prilej, încă o faptă a Regelui, pe care am omis-o la timp. Promulgarea legii care înălța țara la rangul de Regat a semnat-o suveranul cu un condei și o călimară nouă. Academia Română a rugat pe Rege să-i doneze pe amândouă fiind, de acum, piese istorice. Regele s a grăbit să satisfacă cererea Academiei. Imediat după atentatul și asasinarea țarului Alexandru II, ministrul Rusiei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pe o parte din tineret, pe toți aceia cu idei înaintate. C.A. Rosetti susține libertatea deplină a presei, el cere ca toate delictele de presă să fie judecate de jurați, el cere ca atacurile în contra familiei regale și a suveranilor străini să nu fie judecate de către tribunalele ordinare. Camera dă dreptate lui Rosetti. La Senat, ideea contrarie lui C.A. Rosetti triumfă. Împotriva părerii rosettiste, adică a principiului libertății absolute a presei, se ridică cel mai cu autoritate jurist al
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
adică a principiului libertății absolute a presei, se ridică cel mai cu autoritate jurist al partidului liberal, Eugeniu Stătescu. El, împreună cu Beizade Grigore Sturdza, propun și fac să se voteze un amendament care trimite atacurile în contra familiei regale și a suveranilor străini la tribunale. Teza contrarie o susțin senatorii: Mișu Schina, Nicolae Fleva și alții. La Cameră, discuția asupra acestui amendament provoacă furtuna. C.A. Rosetti îl combate și face apel la Ion Brătianu, șeful guvernului, ca să apere libertatea presei. Ion
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
această afacere, primul plenipotențiar al Marii Britanii n-ar putea să povățuiască pe guvernul Reginei să menție cu forța stipulațiunile acestui Tratat, dară protestează în contra acestui schimb și așteaptă explicațiunile ce colegii săi din Rusia ar putea da asupra angagiamentelor ce Suveranul lor va lua pentru apărarea libertății Dunării. Principele Gorciakoff crede, ca și lordul Beaconsfield, că libera navigațiune a Dunării este un interes european, dar Alteța-Sa nu vede ce influență cesiunea Basarabiei ar putea avea asupra liberei navigațiuni pe Dunăre
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
1812 Basarabia făcea parte dintr-un principat a cărui autonomie fusese solemn mărturisită de toate tractatele ce se încheiaseră mai nainte între Imperiul Rus și Otoman. Mai cu seamă Tractatul de la Cuciuc-Cainardji recunoscuse domnilor Moldovei și Țării Românești calitatea de suverani și stabilise că Basarabia face parte din Moldova. Așadară, ea era o țară românească, cu instituțiuni și legi românești, foarte lămurit păstrate de Majestatea-Sa împăratul Alexandru I. Acest respect al vechii naționalități era formulat în rescriptul imperial care confirmă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Congresului n-ar putea fi, după opiniunea sa, durabilă, precum a observat-o deja, dacă ar subzista un simțimint de demnitate atinsă în politica viitoare a unui mare Imperiu, și oricare ar fi simpatia sa pentru statul român, al cărui suveran aparține familiei imperiale a Germaniei Alteța-Sa nu trebuie să se inspire decât de interesul general care consiliază de a da o nouă garanție păcii europene. D. Waddington exprimă din nou dorința ca Mangalia, pe Marea Neagră, să fie coprinsă în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
au aderat și s-au unit cu acest mare act. România, constituită în Regat, complectează și încoronează opera regenerării sale. Ea își dă un nume care este în acord cu pozițiunea ce a dobândit ca Stat independinte. Domnul României este Suveranul său, și acest Suveran, luând titlu de Rege, nu face decât să continue a exercita suveranitatea Domnului. Prin noul nume și titlu, mai bine precizate, mai bine definite, se întăresc mai mult stabilitatea și ordinea în România. Nu de lauri
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
au unit cu acest mare act. România, constituită în Regat, complectează și încoronează opera regenerării sale. Ea își dă un nume care este în acord cu pozițiunea ce a dobândit ca Stat independinte. Domnul României este Suveranul său, și acest Suveran, luând titlu de Rege, nu face decât să continue a exercita suveranitatea Domnului. Prin noul nume și titlu, mai bine precizate, mai bine definite, se întăresc mai mult stabilitatea și ordinea în România. Nu de lauri, nici de aureoli Măria
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
că adesea vedeam distinși publiciști zicând că România era sub suzeranitatea înaltei Porți! Odată ce însă această confuziune încetă și poziția noastră politică se află bine-definită prin independința noastră, era o consecință naturală ca și numele Statului nostru, ca și titlul suveranului său să fie tot așa de bine-definit și în acord cu pozițiunea noastră politică. Acest nume, acest titlu, este acela de Regat și de Rege. Națiunea, ai cărei reprezentanți sunteți, face această solemnă declarațiune, și guvernul nu poate fi decât
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
guvernul nu poate fi decât în unire și un ecou al voinței naționale. (Aplauze.) Să vedem acum cel puțin dacă acest nume de Regat, dacă acest titlu de Rege, pe care Națiunea, într un mod atât de unanim, îl dă Suveranului și moștenitorilor săi conține în sine o inovațiune de natură a schimba, a altera întru câtva raporturile Statului nostru cu alte state, ori a turbura armonia, buna-înțelegere ce avem cu acele state, ori a micșora încrederea ce ele au avut
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
schimba, a altera întru câtva raporturile Statului nostru cu alte state, ori a turbura armonia, buna-înțelegere ce avem cu acele state, ori a micșora încrederea ce ele au avut-o până acum în Statul român? Dar, d-lor, până acum Suveranul nostru se numea Domn. Însă ce vasăzică Domn, dacă nu Suveran? în loc de a zice Suveranul românilor, ziceam numai Domnul românilor. La noi semnificarea cuvântului Domn este curat latină; el derivă de la romani, din vorba dominus, și la latini dominus însemna
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ori a turbura armonia, buna-înțelegere ce avem cu acele state, ori a micșora încrederea ce ele au avut-o până acum în Statul român? Dar, d-lor, până acum Suveranul nostru se numea Domn. Însă ce vasăzică Domn, dacă nu Suveran? în loc de a zice Suveranul românilor, ziceam numai Domnul românilor. La noi semnificarea cuvântului Domn este curat latină; el derivă de la romani, din vorba dominus, și la latini dominus însemna stăpân, suveran, însemna mai târziu și împărat. De aceea, și la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
buna-înțelegere ce avem cu acele state, ori a micșora încrederea ce ele au avut-o până acum în Statul român? Dar, d-lor, până acum Suveranul nostru se numea Domn. Însă ce vasăzică Domn, dacă nu Suveran? în loc de a zice Suveranul românilor, ziceam numai Domnul românilor. La noi semnificarea cuvântului Domn este curat latină; el derivă de la romani, din vorba dominus, și la latini dominus însemna stăpân, suveran, însemna mai târziu și împărat. De aceea, și la noi, Domnii, în vechime
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
se numea Domn. Însă ce vasăzică Domn, dacă nu Suveran? în loc de a zice Suveranul românilor, ziceam numai Domnul românilor. La noi semnificarea cuvântului Domn este curat latină; el derivă de la romani, din vorba dominus, și la latini dominus însemna stăpân, suveran, însemna mai târziu și împărat. De aceea, și la noi, Domnii, în vechime, se numeau stăpânitori, după cum, cu drept cuvânt a observat d. Chițu. Când au început a se ivi termenii moderni, pe Domn îl numeau adesea Principe, cuvânt care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
în vechime, se numeau stăpânitori, după cum, cu drept cuvânt a observat d. Chițu. Când au început a se ivi termenii moderni, pe Domn îl numeau adesea Principe, cuvânt care nu exista în limba noastră veche. Acum pe Domn, adică pe Suveran, îl numim Rege, pentru că acesta este numele propriu al ierarhiei diplomatice, pentru că acest titlu se cuvine a purta Suveranul nostru, Domnul nostru, pentru că acest titlu se impune Lui prin natura lucrurilor, prin întinderea și valoarea Statului nostru, prin importanța sa
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
termenii moderni, pe Domn îl numeau adesea Principe, cuvânt care nu exista în limba noastră veche. Acum pe Domn, adică pe Suveran, îl numim Rege, pentru că acesta este numele propriu al ierarhiei diplomatice, pentru că acest titlu se cuvine a purta Suveranul nostru, Domnul nostru, pentru că acest titlu se impune Lui prin natura lucrurilor, prin întinderea și valoarea Statului nostru, prin importanța sa politică și economică! (Aplauze.) Dacă, luând astăzi un nume și un titlu precis și bine definit, care este o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
urări pe Majestățile-Lor. Regele și Regina, principele Leopold și fiii săi, însoțiți de Mitropolitul primat și de mitropolitul Moldovei, intrară în biserică și-și făcură rugăciunea la icoane, înaintea cărora erau coroanele; ieșind apoi prin portalul cel mare al catedralei, Suveranii și Augusta Lor Familie se îndreptară spre estrada regală, în fața căreia urma a se celebra oficiul divin. De ambele laturi ale acestei estrade frumos împodobită erau tribune în cari se afla, pe dreapta, în primul rang, corpul diplomatic având în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Împăratului Austriei și Rege al Ungariei, iar pe stânga Corpurile Legiuitoare, înalta Curte de Casațiune și toate autoritățile superioare și înalții funcționari ai Statului. Împregiurul estradei regale se aflau d nii miniștri, Curtea Majestăților-Lor și a Alteței Sale, șl în urma suveranilor erau doamnele înalților demnitari ai Statului și doamnele Societății de binefacere Elisabeta Regina. Cei patru generali ai armatei, desemnați pentru acest serviciu, au adus coroanele, încongiurate de cele patru drapele, în fața Majestăților-Lor și atunci a urmat ceremonia benedicțiunii coroanelor slujită
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
poate zice că era nemaivăzut încă până aci. Majestățile și Altețele Lor mulțumeau voios la aceste nesfârșite și unanime manifestațiuni de iubire și atât figura radioasă a Reginei, cât și fața plină de mulțumire a Regelui reflectau veselia ce Auguștii Suverani împărtășeau în acea zi cu credinciosul Lor popor. Pe la orele 2 cortegiul regal a ajuns la Palat. Aci, Majestățile-Lor, față fiind A.S. principele hereditar de Hohenzollern, au primit felicitările d-lor miniștri cu soțiile d-lor, precum și ale d lor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Lipscani, până la Piața St. George; apoi, întorcându-se, s-au îndreptat, prin Calea Griviței, spre Calea Târgoviștei, care prezenta un aspect feeric. De aci Majestățile și Altețele-Lor s-au înapoiat la Palatul de la Cotroceni. Tot timpul cât a durat preumblarea Auguștilor Suverani la luminații, aclamațiunile entuziaste ale populațiunii înțesate pe strade n-au încetat. Serbarea acestei zile solemne a fost favorizată de timpul cel mai plăcut și norii de ploaie, ce păreau a amenința un moment, s-au împrăștiat. Ordinea cea mai
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]