11,843 matches
-
privitor la mecanismul de menținere, a ceea ce el a numit „schemele precoce inadaptate”. El descrie optăsprezece astfel de scheme reunite în cinci domenii. Tabel 1. Domenii ale schemelor și scheme precoce inadaptate (după Young). Domeniul I: separare și respingere Familii tipic instabile, maltratante, în care atmosfera este rece, de respingere, izolate de lume. Pacienți care în mod tipic nu reușesc să realizeze legături strânse și satisfăcătoare. - Abandon/instabilitate: sentimentul că ceilalți vor sfârși prin a vă abandona. - Neîncredere/abuz: sentimentul că
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de scheme reunite în cinci domenii. Tabel 1. Domenii ale schemelor și scheme precoce inadaptate (după Young). Domeniul I: separare și respingere Familii tipic instabile, maltratante, în care atmosfera este rece, de respingere, izolate de lume. Pacienți care în mod tipic nu reușesc să realizeze legături strânse și satisfăcătoare. - Abandon/instabilitate: sentimentul că ceilalți vor sfârși prin a vă abandona. - Neîncredere/abuz: sentimentul că ceilalți vor sfârși prin a profita de dumneavoastră, prin a vă maltrata. - Carență afectivă: sentimentul că ceilalți
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
vor putea să vă acorde sprijinul, atenția, protecția de care aveți nevoie. - Imperfecțiune/rușine: sentimentul că nu ești „la înălțime”, că ești inferior. - Izolare socială: sentimentul de a fi marginal, diferit, izolat. Domeniul II: lipsa autonomiei și a performanței Familii tipic supraprotectoare sau neglijente, care nu încurajează încrederea în sine și autonomia în afara familiei. Pacienți cărora în mod caracteristic le lipsesc obiectivele personale și abilitățile necesare. - Dependență/incompetență: sentimentul incapacității de a face față fără ajutorul celorlalți. - Vulnerabilitate: sentimentul existenței unui
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
unui pericol iminent și de a fi fără apărare. - Fuziune/personalitate atrofiată: sentimentul de a nu putea nici supraviețui și nici de a fi fericit fără celălalt. - Eșec: sentimentul că nu poți decât să eșuezi. Domeniul III: absența limitelor Familii tipic hiperindulgente, care nu impun disciplină sau care se consideră superioare altora. Pacienți în mod caracteristic incapabili să reziste impulsiunilor lor, să-și amâne plăcerea și să gândească pe termen lung. - Sentiment de grandoare/” totul mi se cuvine”: sentiment de superioritate
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Dorința de a fi aprobat/ de a primi recunoștință: sentimentul că valoarea sa depinde înainte de toate de reacția celorlalți. Domeniul V: supravigilență și inhibiție Familii care acordă importanță înainte de orice muncii, datoriei, grijii de a nu greși, controlului propriu. Pacienții tipic pesimiști și preocupați, care nu îndrăznesc să-și diminueze vigilența. - Negativism/pesimism: sentimentul că totul ar putea să meargă prost imediat. - Inhibiție emoțională: sentimentul că self-control-ul este primordial. - Exigențe înalte: sentimentul că trebuie întotdeauna să reușească perfect. - Sancționare: sentimentul de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de a se expune emoției legate de schemă și de a se antrena pentru a reacționa la aceasta; planul centrat pe relație identifică și lucrează schemele declanșate în cadrul relației terapeutice; relația terapeutică servește astfel drept model, drept joc de rol tipic pentru relațiile interpersonale, în general; planul comportamental își propune să aplice în realitate descoperirile terapiei, adică în mod esențial să abandoneze coping-urile neadaptate care mențin schemele și să se expună schemei în realitate pentru a permite restructurarea acesteia. Terapia cognitivă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Dacă se constată, pentru a doua oară, că pacientul consumă alcool, contractul terapeutic este întrerupt: subiectul părăsește spitalul însoțit de o persoană de încredere. Analiza funcțională a problemei țintă Terapeutul utilizează grila SECCA. Utilizarea acesteia are drept obiectiv analiza situației tipice de reluare a consumului de alcool. Figura 2. Anticipare „Voi ceda din nou”. „Nu mi se va întâmpla acest lucru”. „Voi bea un pahar, asta mă va calma”. Situație In principal împreună cu persoanele apropiate, atunci când trebuie să adopte un punct
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
comportamente în realitate, ceea ce constituie scopul final al acestui proces. Comportamentul său mai bine adaptat situației este întărit și trebuie să se mențină prin intermediul unui cerc virtuos. Iată cum s-a desfășurat întâlnirea dintre Sonia și sora sa. Această situație tipică de consum exagerat de alcool este supusă travaliului terapeutic: „Merg la sora mea pentru a petrece un timp cu fiica mea, ajung la parterul imobilului”. Anticiparea acțiunii: „O voi întâlni pe sora mea”. Declașator al consumului de alcool: stare de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în care se desfășoară acțiunea respectivă, fără a provoca ulterior un sentiment violent de rușine (este vorba, în acest caz, de un simplu trac) sau provoacă un sentiment de panică iminentă pe tot parcursul discursului (reacția este în acest caz tipică fobiei sociale)? Pacientul reușește, din când în când, să ia cuvântul în fața celorlalți, sau este total incapabil să facă acest lucru, chiar cu prețul unor consecințe (să fie nevoit să refuze o promovare profesională, să refuze să citească un text
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
plăcute ale vieții și mai puțin la necazurile posibile. Neliniștea excesivă asociată sănătății în cazul ipohondriei, probleme de somn asociate insomniei... Ladouceur și Dugas, 1999. De exemplu, clinicianul verifică dacă neliniștile în legătură cu aprecierile celorlalți par a fi provocate de credințe tipice fobiei sociale sau de un deficit de abilități. Dugas și al., 2001. Evaluare printr-o întrebare cu ajutorul unei scări cu nouă valori (de la 0 la 8). Gosselin, Dugas, Ladouceur și Freeston, 2001: un scor ridicat indică o mai mare tendință
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care l-au pregătit și determinat pe N. să-și părăsească țara, până la exilul propriu-zis. Este o confesiune alcătuită din fragmente disparate, scurte, unele în genul unui roman de formare (încercarea de a se construi, vocația scriitoricească), mixate cu însemnări tipice jurnalului de idei și de lecturi și împănate cu informații subiective (nemulțumire, dezamăgire, incriminări) tipice pentru exilul românesc parizian. Jurnalul, asemenea ficțiunii scriitorului, este interesat de istorie (problema comunismului de ieri și de azi, a Securității etc.), în măsura în care aceasta se
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
Este o confesiune alcătuită din fragmente disparate, scurte, unele în genul unui roman de formare (încercarea de a se construi, vocația scriitoricească), mixate cu însemnări tipice jurnalului de idei și de lecturi și împănate cu informații subiective (nemulțumire, dezamăgire, incriminări) tipice pentru exilul românesc parizian. Jurnalul, asemenea ficțiunii scriitorului, este interesat de istorie (problema comunismului de ieri și de azi, a Securității etc.), în măsura în care aceasta se raportează la sine - este un jurnal din care ceilalți lipsesc cu desăvârșire -, iar scopul său
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
generali spre a fi potențial aplicabilă la mai mult de un singur caz. De obicei, în științele sociale, această frază a tezei este concepută ca o relație între două sau mai multe variabile și este exprimată în termeni cauzali. Forma tipică a frazei ce conține ipoteza este de tipul „dacă X... atunci Y...”. Cercetarea propriu-zisă se structurează astfel ca să testeze această aserțiune centrală. Cunoașterea se dezvoltă astfel datorită capacității noastre de a adăuga la sau de a elimina din lista de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
comparație cu una orientată înspre colțul lung. Pe noi ne interesează mai puțin echipa și statisticile individuale și mai mult factorii cauzali de bază ce afectează condițiile unui joc de succes. Aș merge chiar mai departe afirmând că, adesea, observatorul tipic înțelege mai puțin decât își imaginează. Să continuăm exemplul cu fotbalul. Într-un campionat trecut, România a făcut egal cu Georgia, într-un meci contând pentru calificările la Cupa Mondială, înscriind abia în ultimele minute de joc. Un comentator sportiv
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
înțeleagă scopul acțiunii umane, acesta nu reușește nici să furnizeze explicații utile. Acest argument a fost susținut cu putere de către filozoful englez Peter Winch și de către antropologul american Clifford Geertz. Ambii încep cu observația că acțiunile umane sunt în mod tipic intenționate. Intențiile nu constituie cauze, dar furnizează rațiuni pentru a explica de ce un individ acționează așa cum acționează. Ar fi artificial să se afirme, după cum face Hempel, că intențiile sunt simple dispoziții comportamentale, deoarece aceasta ar sărăci acțiunile umane de caracterul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
explica regularitatea comportamentului uman. Într-o exprimare mai formală putem spune că ne așteptăm ca indivizii de felul A, să acționeze în modul particular W, în situația S, unde semnificațiile M permit o interpretare dată. Deoarece interpretările comune produc comportamente tipice în condiții similare, putem să facem inferențe cvasi-cauzale. Astfel, putem spune că „X produce Y” nu cu obligativitatea mecanică din fizică sau chimie, dar ca imperativ practic bazat pe recunoașterea modului în care indivizii umani tind să raționeze și să
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
putem exprima cu relativă siguranță o relație cvasi-cauzală în formă nomologică. Multe depind însă, desigur, de presupunerile referitoare la natura umană determinate de premisa practică. În explicația cvasi-cauzală trebuie să identificăm situațiile cu care se confruntă indivizii într-o situație tipică și să recunoaștem percepțiile, preferințele și motivațiile lor principale. Dincolo de aceasta se află o conceptualizare mai largă și mai teoretică privind motivele și dorințele esențiale ale ființelor umane din societate. Așadar, nu constituie o surpriză faptul că disputele teoretice sunt
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
conținutul preferințelor dezvăluite. Astfel de modele ar avea o structură internă foarte diferită de cele preluate din fizică, deoarece acestea includ trăsături umane esențiale în logica lor de premisă inițială. În teoria „alegerilor sociale” ne ocupăm de micro-fundamentele comportamentului uman tipic. Încercăm să specificăm acțiunile posibile, respectiv șansa de realizare care corespunde fiecăreia, cu care se confruntă un anumit individ, și rezultatele care corespund acțiunilor respective. Asumpția este că indivizii își iau deciziile bazându-se pe preferințele personale dintr-o serie
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
alături în cadrul aceleiași „celule” analitice și notând totodată că ele de deosebesc într-un anumit fel de Xk, observație care este plasată într-o celulă diferită. Există mai multe alternative de organizare a variabilelor. Voi schița și ilustra câteva opțiuni tipice. În primul rând o variabilă se poate organiza într-un format de tipul „este/nu este”. Într-o anumită situație, o țară oarecare este sau nu este în război, un guvern este sau nu este stabil, Partidul Democrat este sau
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
leagă toate variabilele. Morton susține că o abordare foarte diferită ar începe cu o reprezentare a lumii, sau cel puțin al acelor aspecte ale lumii care prezintă interes teoretic, care ar include actorii principali, motivele lor, țelurile și modelele lor tipice de comportament. Apoi am analiza aceste reprezentări și am începe să construim înspre interior (inwards) întocmind ipoteze. Rezultatul ar fi o imagine mai completă a societății care ar folosi modele precise, logice și ancorate direct în teorie. Opinia lui Morton
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sociale - constituindu-se pe baza faptului că indivizii umani au tendința de a încerca să înțeleagă situația lor și să ia decizii în mod conștient. În ciuda caracterului strict individual al înțelegerii, comportamentul din cadrul societăților umane se prezintă adesea cu regularitate tipică. Modelele de alegere, în comparație cu modelele cauzale, ne furnizează un mod de investigare a micro-fundamentelor comportamentului social și ne oferă astfel o metodă utilă de demonstrare a modului în care se constituie tiparele stabile din complexitatea și individualitatea voinței umane. Acest
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
tip „Lașul” în cadrul jocului „Lașul”, cu privire la cine rămâne și cine părăsește coaliția. Relațiile de negociere din jurul nivelului pragului sunt deosebit de complexe și astfel șansele de succes ale acțiunii colective se diminuează. O situație similară se manifestă și în cazul răspunsului tipic privind presupusa valoare a votului, cum se mai întâmplă câteodată ca un singur vot să poată decide pe câștigătorul alegerilor. Această afirmație se bazează pe situația în care pentru victorie este necesar un prag de voturi (t), iar candidatul meu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
unei metodologii solide și ale unei testări de maximă calitate pentru ipoteza propusă. Astfel, un expert în politica mexicană ar putea încerca să examineze rolul băncii centrale în fluctuațiile valutare ale monedei mexicane, să cerceteze vreodată dacă relația mexicană este tipică sau atipică pentru națiunile în curs de dezvoltare. Un expert în politica Americii Latine ar putea încerca să testeze efectul inegalității de la nivelul posesiunii de terenuri asupra stabilității regimurilor în trei națiuni-eșantion din America Latină, fără să cerceteze în ce mod
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și direct răspuns la întrebarea: „ce ne indică aceste date?”. Aceasta prezintă, în modul cel mai succint posibil, nucleul esențial al datelor, fenomenul principal care poate fi sesizat din datele colectate și codificate. Tendința centrală înregistrează care este înfățișarea cazului tipic (atunci când se examinează o singură variabilă) și care este expresia ce reprezintă relația de covariație tipică (atunci când avem de-a face cu asocieri de două sau mai multe variabile). Orice set de date are o tendință centrală. Nu este nimic
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
succint posibil, nucleul esențial al datelor, fenomenul principal care poate fi sesizat din datele colectate și codificate. Tendința centrală înregistrează care este înfățișarea cazului tipic (atunci când se examinează o singură variabilă) și care este expresia ce reprezintă relația de covariație tipică (atunci când avem de-a face cu asocieri de două sau mai multe variabile). Orice set de date are o tendință centrală. Nu este nimic magic în descoperirea acesteia. Aceasta este doar o chestiune de identificare, care se desfășoară adesea cu ajutorul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]