5,710 matches
-
de legiuitori și constructori la eroii-model, de la o istorie sacră la mozaicul istoriei și al existenței se face datorită apariției unui cronotop particular, politic (noul spațiu statal, aflat într-un timp al fondării instituțiilor de drept), corelat cu o nouă tipologie voievodală, a apărătorului creștin. Fixarea în memoria colectivă a atâtor ipostaze ale regalității poate fi pusă tot pe seama faptului că medievalii români au trăit sub presiunea permanentei amenințări venite dinspre puterea otomană, asimilată în imaginarul popular, în cel istoriografic și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și cultura au fost potențate mitic de valoarea jertfei. Ca revers al sfârșitului tragic sub semnul martiriului (moartea lui Mihai Viteazul în Letopisețul Cantacuzinesc sau a lui Ion-vodă la Cahul, în letopisețul lui Ureche), imaginarul a fixat și o altă tipologie domnească, aflată sub incidența anti-modelelor creștine, situate așadar în relație cu imaginarul păcatului și al implicitei puniții divine: voievodul necredincios, ucigașul păgân, veneticul, ambițiosul supus Porții, vicleanul, uneltitorul, imoralul etc. Principiul etic funcționează atât în cazul "intransigenților" cărturari moldoveni, cât
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sub influența unor culturi și credințe diferite (catolică, post-bizantină, musulmană), imaginarul medieval local se configurează în cadrul ortodoxiei la joncțiunea, printre altele, dintre: verosimil (de tip mitic, legendar sau biblic) și neverosimil (fabulosul popular); istorie instituțională a puterii (simbolistica regalității) și tipologie a autocrației românești (domnitor-cruciat sau întemeietor, dar și abateri morale sau instituționale de la regulă, plasate în registrul senzaționalului); sinteze ale istoriei locale (cronici) și cărți de învățătură (mixte în compoziție, laic-religioase); divin și monstruos. Într-o continuă metamorfoză, imaginarul "românesc
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
românesc" medieval dezvăluie o fantezie "bine temperată" de legea unei sensibilități și a unor mentalități stabile și cu rare tendințe către straniul pur și către mirabil; mai curând, el relevă modele și coduri eroice, figura împăratului creștinat din Alexăndria sau tipologii ale sfinților-martiri. Relațiile de "vasalitate" (credință față de autocrat), practicate în spiritul politicii și al moralei românești, pun în evidență, în același con de lumină unde se află și figura voievodală și tot pe schemele gândirii populare, chipul boierului devotat, modelul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sacrificiul creștin, folosind aceeași măsură, a suferinței fizice. În imaginarul colectiv, în siajul discursului clerical, femeia este așezată mai aproape de diavol decât de bărbat, care se sustrage pe cât posibil de sub incidența păcatului adamic. Aparițiile supranaturale sunt de factură diferită, conform tipologiei trasate de Todorov, în funcție de prezența divinității. Între fabulosul popular, mirabilul creștin al hagiografiilor, miraculosul apocaliptic și fantasticul Alexăndriei, imaginarul puterii nu percepe mari diferențe de substanță, el concentrându-se pe afirmarea masculinității și pe miturile corespondente. Tipologia feminină este tratată
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
factură diferită, conform tipologiei trasate de Todorov, în funcție de prezența divinității. Între fabulosul popular, mirabilul creștin al hagiografiilor, miraculosul apocaliptic și fantasticul Alexăndriei, imaginarul puterii nu percepe mari diferențe de substanță, el concentrându-se pe afirmarea masculinității și pe miturile corespondente. Tipologia feminină este tratată mult mai fantezist, dat fiind că, în imaginar, ea își găsește locul mai curând în "lumile" damnate, acolo unde au loc metamorfozele spectaculoase. În O samă de cuvinte sau în Istoria ieroglifică, în Învățăturile lui Neagoe Basarab
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pentru structurarea "materiei" imaginarului, împărțită convențional în două paliere orizontale (sub-împărțite în alte câte două) și două registre verticale (fiecare încadrând diferențiat modelele și contra-modelele), creează module sau câmpuri discursive deschise, care sunt tratate în cercetare și ca subiecte semi-autonome (tipologia feminină, imaginarul cotidianului, modelele regalității etc.). Toate, însă, converg către factorul coagulant, arhetipul divin, Unul suprem (imaginat filosofic de la Parmenide până la teologii medievali români), garant al autorității puterii terestre și al imaginii identitare a comunității supuse ei, liantul planului oikonomic
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
antropologic, teoretizat încă de la Aristotel (masculin−feminin, stăpân−supus), fie după modele simbolice proprii evului mediu (cultură−natură) sau generale (spațiu locuit−spațiu străin, spațiu privat−spațiu public, spațiu laic-spațiu religios, spațiu concret-spațiul "lumii de dincolo" etc.). Timpul însoțește aceste tipologii spațiale și se fărâmițează în "timpii" cotidianului sau ai ritualului, ai cunoașterii/formării (traseul inițiatic) sau ai penitenței (postul, rugăciunea) etc. Am introdus această perspectivă asupra timpului și asupra spațiului tocmai pentru a reprezenta complexitatea dominantei antropologice din modelul imaginarului
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
obiectului). În definitiv, prin ce s-ar mai putea motiva astăzi confruntarea iconoclaștilor cu iconodulii? Care ar mai putea fi miza intoleranței față de imagine? Dacă poate fi înțeles procesul psihic al nevoii de (auto)reprezentare, dacă filosofia utilizează azi variate tipologii ale imaginii, iar știința desparte senzorialul de imaginar, dacă pot fi sistematizate structurile imaginarului colectiv și tratată obiectiv istoria înfruntărilor ideologice din jurul imaginii, utilizarea ei în politicile laice și în cele religioase, în arta contemporană și în societate îi relevă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
32 3.3.1. Parametrul [±Durativ]............................................................... 33 3.3.2. Parametrul [±Telic].................................................................... 34 3.3.3. Parametrul [±Omogen].............................................................. 35 3.3.4. Parametrul [±Dinamic].............................................................. 35 3.4. Semnificații aspectuale ale verbelor de percepție din limba română... 36 3.4.1. Tipologia aspectuală a verbelor de percepție.......................... 36 3.4.2. Trăsături semantice ale grupului verbal................................. 37 3.4.2.1. Verbele de percepție nonintențională și verbele de percepție intențională................................................. 37 3.4.2.2. Verbele de percepție evidențială............................... 41 4. Concluzii
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
mijloacele compoziționale prin care sunt acoperite golurile lexicale în limba română. În al doilea capitol, Semantica internă a verbelor de percepție, semnalăm, pe baza unor distincții din bibliografie, importanța trăsăturilor temporal-aspectuale în descrierea structurii interne a verbelor de percepție. Folosind tipologia aspectuală stabilită de Vendler [1967] 1974 și alte distincții aspectuale relevante în analiza gradului de complexitate a predicației, prezentăm trăsăturile semantice interne pe care le au verbele de percepție din limba română. Arătăm că unitățile verbale încadrate în cele trei
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
timp și nu se orientează spre un punct final. Activitățile sunt compuse din mai multe faze temporale, dar sunt atelice, asemenea stărilor. Evenimentele se caracterizează prin telicitate - cele de tip accomplishment sunt progresive, în timp ce evenimentele de tip achievement sunt punctuale. Tipologia propusă de Vendler în funcție de cele două trăsături menționate se poate sistematiza astfel: Clasificarea verbelor progresie telicitate stări - - activități + - accomplishments + + achievements - + Împărțirea propusă de Vendler a primit multe critici. S-a arătat ulterior că trăsăturile interne temporale ale verbelor nu pot
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
the road. (22) !See Jane cross the road! (23) !John deliberately sees Peter cross the road. (24) !What he did was see Jane cross the road. 3.4. Semnificații aspectuale ale verbelor de percepție din limba română 3.4.1. Tipologia aspectuală a verbelor de percepție Folosind generalizarea lui Vendler (1967), se observă că unitățile verbale din clasa verbelor de percepție din română se împart în41: (a) Verbe de stare 42: a vedea "a avea proprietatea de a percepe vizual; a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Ultima clasă identificată - cea a verbelor de percepție evidențială -, reprezentată doar prin lexemele a arătaintranz., a sunaintranz., a mirosiintranz., a fost delimitată și denumită în funcție de rolul tematic al subiectului (Temă/Obiect al percepției) și de informația semantică încorporată. Pornind de la tipologia aspectuală stabilită de Vendler (1967) și folosind anumite distincții aspectuale importante în analiza gradului de complexitate a predicației, am urmărit trăsăturile semantice interne pe care le au verbele de percepție. Am arătat că unitățile verbale încadrate în cele trei clase
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
bibliografia străină, dintre variațiile semantico-sintactice ale verbelor și proprietățile lor interne temporal-aspectuale, am încercat să subliniem importanța detașării, în cazul fiecăreia dintre cele trei subclase delimitate, a unor particularități de structură internă. Pornind de la clasificarea lui Vendler [1967] 1974 în ce privește tipologia claselor semantice de verbe, observăm că verbele de percepție se încadrează, în sens larg, în clasa verbelor de stare sau în cea a activităților. Arătăm în continuare că proprietățile aspectuale nu pot fi determinate fără a ține cont de structura
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Arhiepiscopiei Romano-Catolice din București. Manoliu Manea 1969 = Maria Manoliu Manea, "Accusativus cum infinitivo dans les langues romanes (complétive ou relative?)", în Cahiers de linguistique théorique et apliquée, p. 125-136. Manoliu Manea 1977 = Maria Manoliu Manea, Elemente de sintaxă comparată romanică. Tipologie și istorie, București, Universitatea din București, p. 137-151, 226-229. Marsac 2006 = Fabrice Marsac, Les constructions infinitives regiés par un verbe de perception, teză de doctorat, Université Marc Bloch, Strasbourg 2 (lucrarea este disponibilă în format electronic la adresa http://scd-theses.u-strasbg
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
qu'il este rentré tard hier soir - 'Văd [că s-a întors târziu ieri-seară]' - constatare indirectă -, în opoziție cu structurile infinitivale, care exprimă neechivoc doar percepții directe. 84 Vezi schema din Enghels (2007: 19). 85 Relevantă în acest sens este tipologia stabilită de Dixon (1995: 176), unde verbele de percepție sunt denumite "verbe B-primare"85, exprimând stări sau acțiuni care se pot raporta la entități sau alte evenimente/acțiuni. În aceeași clasă de itemi B-primari Dixon include verbele dicendi, verbele de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
provenite din structuri bipropoziționale, în urma mai multor transformări: suprimarea morfemelor de predicativitate ale uneia dintre propoziții, suprimarea complementizatorilor, ridicarea unor constituenți din propoziția redusă în propoziția matrice. 112 Vezi interpretarea și terminologia din GALR II (2008: 194; 301-306). 113 În tipologia lui Carlson (1980), stage-level predicate. 114 Această distincție depinde de natura predicației verbale. Se poate distinge astfel între verbe cu predicativ suplimentar accidental și verbe cu predicativ suplimentar obligatoriu. În a doua clasă sunt incluse și verbele de atitudine, care
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
1 Folosesc termenul în sensul dat de N. Hartmann - prin contemplare ajungem la cunoaștere, în timp ce ontologia cunoașterii se bazează pe irațional. Cu alte cuvinte, cunoașterea este imaginea obiectului în subiect, a obiectului ca element transcendental determinat. 2 Durand prezintă o tipologie a simbolurilor care consideră imaginarul o parte esențială a umanității, imaginarul este acel element ce ne modelează reprezentările despre lume. Gilbert Durand, Les Structures anthropologiques de l'imaginaire. Introduction à l'arché-typologie générale, Bordas, Paris, 1969, pp. 34-56. 3 "Virtuel
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
situație tipurile lecțiilor de antrenament la nivelul echipelor reprezentative școlare se reduc mai ales la una: lecție mixtă de antrenament având ca dominantă unul sau două obiective dominante: învățare + dezvoltare, învățare + dezvoltare + perfecționare, învățare + dezvoltare + verificare, etc. Pe fondul acestei tipologii ale lecțiilor de antrenament ale echipelor reprezentative școlare de baschet se conturează și structura sau structurile posibile ale acestor lecții în care verigile, părțile sau momentele lor sunt dependente efectiv de obiectivele operaționale și de condițiile concrete de antrenament. Ca
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
uneori sunt organizate și în lecțiile de antrenament propriu - zis. Lecțiile de antrenament cu echipe din afara școlii au fost discutate în capitolele anterioare. Condițiile specifice și variate impuse lecțiilor de antrenament școlar atrag după sine adaptări permanente ale acestora ca tipologie și structură, încât nu se poate vorbi de o prezentare unitară a lor, în același timp în care principiile didactice ale antrenamentului sportiv își găsesc și aici o aplicativitate specifică. 6.2. Conținuturile și demersurile metodice specifice lecțiilor de antrenament
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
latura cea mai vizibilă a personalității, fiind prima care iese în evidență. Profesia de antrenor se desfășoară de cele mai multe ori în condiții de solicitare și stres, când autocontrolul poate slăbi și pot apărea manifestări de multe ori instinctuale. Urmărind o tipologie clasică, antrenorii se pot încadra în patru categorii principale, fiecare cu caracteristicile sale, cu aspecte pozitive și negative. Primul tip temperamental, cel al sangvinilor, este cel mai des întâlnit. Este vioi, mobil, face totul cu pasiune, reacționează puternic la toate
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
curente. Privirea criticului/teoreticianului asupra prozei românești (de la I. L. Caragiale, Ioan Slavici, Liviu Rebreanu, Pavel Dan la Marin Preda, Constantin Țoiu, Nicolae Breban, D. R. Popescu, Gheorghe Crăciun, Ioan Lăcustă ș.a.) are ca obiectiv stabilirea și sublinierea „invarianților”, a unei tipologii a operelor. Deschise către poetică și naratologie, interpretările tind la fixarea momentelor relevante „în aventura căutării unor universalii ale narațiunii”. Varietatea grilelor critice aplicate dă seama de mobilitatea și suplețea exegetului, cercetarea la obiect fiind prezidată de perspectiva istorică și
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
preeminența teoreticianului, CRC, 1975, 4; Roxana Sorescu, O panoramă a romanului românesc contemporan, VR, 1975, 1; Șerban Stati, Panorama de la prose roumaine contemporaine, REVR, 1975, 2; Const. Ciopraga, Vue panoramique de la littérature roumaine contemporaine, CREL, 1975, 3; Mihai Dinu Gheorghiu, Tipologia romanului românesc contemporan, AFT, 1975, 11; Ardeleanu, Opinii, 169-173; Culcer, Citind, 75-79; Iorgulescu, Al doilea rond, 125-131; Liviu Petrescu, Linii pentru un portret, TR, 1977, 36; Popa, Dicț. lit. (1977), 614; Constantin Hârlav, Despre strategia și pasiunea lecturii, ECH, 1978
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
mărturisesc o adâncă descurajare, venită din melancolia eminesciană, dar și din propriile decepții. Întreaga lui literatură va capăta un tonus optimist după 1887. Dispoziția satirică rămâne însă constantă. V. creionează, în versuri săltărețe, cu tentă de pamflet și caricatură, o tipologie care include politicianul venal, pe arivist și cartofor, pe trubadurul pesimist. Critica socială culminează cu incendiara 1907. Mai reușită e lirica intimistă, grațioasă și delicată. La fel, sonetele, concentrate și lipsite de retorism. Cu un lirism în deficit, prea cerebrală
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]