3,826 matches
-
de acolo. În grabnică așteptare și În speranța că ne vom putea revedea, cu mare prietenie, George Țanu </citation> <citation author=”ȚANU George” loc=”(Cluj)” data=”(27.12.1978)” desc=”Carte de vizită”> Dragul meu Jenu, În ajunul tuturor copilăriilor trăite sau netrăite, visate sau pierdute, cu toată Moldova În mine, Îți urez La mulți ani și fericire, Împreună cu Întreaga ta familie: Realizări și succese, Afirmări și progrese, Întâlniri cât mai dese (cu mine) Așa cum reiese din glosarul prieteniei și frăției
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
un megaproiect, care ți se întâmplă o dată în viață. Încercând să valorificăm această șansă, ne-am propus, dincolo de intemperiile drumului și sfidând dificultățile adaptării la un mod de viață incomod, să notăm lucrurile importante ale traseului. Varietatea și mulțimea celor trăite ne-au determinat în cele din urmă să scriem o carte împreună. Am avut sentimentul că suntem într-o misiune, un pact scriptic ne obliga să ne jucăm rolurile cu maximă dăruire. Paginile pe care le scriam seara, la hotel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
bine să-ți învingi ispita, să nu amâni pe mai târziu însemnările drumului. Un asemenea rol, de cronicar ambulant, îți pune o reală problemă a timpului, a felului în care îl poți folosi. Ai două opțiuni: a) să recuperezi emoțiile trăite mai devreme, în zilele precedente, când nu ai avut răgazul să le notezi în jurnalul tău, dar în acest caz vei scrie în contul timpului menit trăirii imediate a noilor realități, lipsindu-te, deliberat, de o sumă de întâmplări și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și trebuia să iau avionul de la Șeremetievo-2. Însă hazardul, iată, își are legile lui, nepătrunse... Ceea ce m-a impresionat plăcut, și am luat acest lucru ca pe o compensare pentru bagajul meu „nostalgic” sau ca pe o contrabalanță a ororilor trăite mai recent, a fost mulțimea de tineri - unii cu ranițe în spinare - care adăstau pe borduri sau la marginea unor havuzuri și discutau pașnic, beau bere, glumeau sau citeau, ca în orice oraș european. Există un dram de normalitate și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
camera mea din hotel, printre lucrurile mele împrăștiate, încep să împachetez pentru plecarea de a doua zi, spre Chișinău. A fost frumos, spectaculos, tulburător. Acum înțeleg că ceea ce am câștigat în aceste 45 de zile de călătorie, pe lângă niște fapte trăite, a fost spiritul de comuniune. Chiar dacă nu există (am mai spus-o) cineva (sau foarte puțini) care să fi socializat absolut cu toată lumea din tren - am fost totuși peste 100 de inși! -, ne resimțeam apartenența „de trib”. Glumeam, ne salutam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
trupul lui Christos, și l-a făcut să dureze, prin secole, marea și invincibila școală de morală a Europei. Dar... în credința noatră laică, adică în ceea ce s-ar putea numi „profesare, mărturisire a adevărului”, suntem noi, față cu istoria trăită, indiferent că e personală sau colectivă, națională, suntem noi demni de o reală „mărturisire”? Cu atât mai gravă atunci când ea este făcută publică, tipărită într-o carte ce poartă numele nostru pe „frontispiciul zidirii de hârtie”, care ar trebui, și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
nu demult tovarăș, este aceea că nu-și recunoaște niciodată greșelile. Tot ceea ce a făcut în cariera de om politic, de conducător al României a fost perfect, după părerea sa. În cartea sa autobiografică ” Fragmente de viață și de istorie trăită”, Ion Iliescu recunoaște că, autobiografia sa ”nu estetocmai obișnuită”. De fapt, ce putea fi obișnuit într-o familie de cominterniști, când bunicul trăise mai bine de 20 de ani în Rusia, tatăl îmbrățișase ideile socialiste, pe când ceilalți membri ai familiei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sau culcat deja în sacii lor de dormit. Lângă mine o tânără citește dintr-o carte așezată pe hol sprijinindu-se de perete. Este cazul să mă retrag în pat, mulțumit de drumul parcurs, de lecția de sete și oboseală trăită, și îngândurat în același timp de tot ce a spus spaniolul la masa din bucătărie. La liturghia la care am participat în seara aceasta la o biserică - din apropiere, cele câteva persoane în vârstă prezente par să confirme indirect spusele
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
tot ceea ce se făcea bine sau greșit în ambasadă. Nu înțelegeam atunci și, în mod sincer, nu înțeleg nici acum încăpățânarea șefului misiunii de a nu citi textul de pe hârtie, mai ales că avusesem grija să îi exemplific cu momente trăite, când ambasadori, șefi de delegații citeau, pentru a da maximum de greutate, instrucțiunile date de forurile lor superioare. Reacția interlocutorilor fusese mereu aceeași de a înțelege că frazele citite reprezentau o poziție dificil de schimbat. Mi-am analizat și relațiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
artă, esență de viață. În același timp știu că aproape toată arta este autobiografică, că nu poți despărți niciodată la modul abrupt viața de artă, de literatură, că și în cel mai bizar lucru expus pe o pagină există ceva trăit sau imaginat de către un autor. Am dispus dialogurile din acest volum în ordine alfabetică, mizând pe "democrația alfabetului", confrații intervievați fiind cu toții profesioniști ai literaturii române de ieri, de azi. Îmi rămâne firescul regret că nu am reușit să intru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
tu drumul Dragă Gabriel Chifu, ai părăsit Craiova și te-ai regăsit la București. Spui, într-o carte pe care timpurile normale ar fi consemnat-o ca un eveniment editorial, cultural, Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de gabriel chifu trăită și tot de el povestită că: "De curând, s-a întâmplat să fiu silit să schimb iar orașul și casa. Acum locuiesc la București, bineînțeles, tot cu chirie, într-o garsonieră atât de strâmtă încât, zău, nu prea încap în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
orașul Botoșani, și-a Împlinit, o altă mare dorință, pe lângă aceea de a vizita Locurile Sfinte din Israel, aceea de a face un pelerinaj În Grecia. În urma acestui pelerinaj, doamna Maria Moșneagu, revarsă, În această nouă carte, impresiile și sentimentele trăite În preajma numeroaselor biserici și mănăstiri grecești. Cu sufletul ei sensibil la tot ceea ce este frumos și sfânt, autoarea surprinde și adună În cămara inimii sale mari, ca o albină harnică și credincioasă, nectarul și balsamul vieții duhovnicești Închinate exclusiv Bunului
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
de fier pentru "marcarea" sclavilor, bice din vână de bou, statuete de cult ale sclavilor, tobe... Toate dădeau glas unor vremuri crâncene, de teroare, de împilare dusă până la cele mai atroce și inumane limite. Profund impresionat de cele văzute și trăite retrospectiv în sălile Muzeului, avea să se nască o poezie, publicată ulterior în volumul "Abecedar de istorii și...istorioare" (Editura Junimea, 2009): Matanzas Cuba Muzeul sclavilor De peste veacuri mă privesc legați în lanțuri, precum câinii și-n ochii plânși mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
lui Ernest, dar și așa seamănă mult cu el. Barba, felul în care îi este așezat capul pe umeri, statura... Fidel este exact tipul de bărbat care mă atrage"! Papa a petrecut o treime din viața sa în Cuba, ani trăiți "la cotă maximă", cu succese, împliniri, bucurii. În Cuba cred că Papa s-a simțit și s-a comportat ca un cu-banez, derobându-se de scorțoșenia, aerul de cuceritor și stăpân și pragmatismul "yankeului". A și declarat în noiembrie 1959
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
primele știri și un coș cu proviziuni. Ne venea mai mult să le sărutăm decât să le mâncăm. Scrisoarea bietului Gheorghiu era atingătoare și impresionantă: ne descria invazia în toată oroarea ei. Simplicitatea și sinceritatea lui erau vădite, toate amănuntele trăite. Nu am arătat-o mamei, căci ar fi suferit prea mult; ea credea că tot s-a petrecut cu bine, că toate sunt la locul lor. Avea vreme să afle adevărul, căci, afară de cărți și mobile, au luat tot. Biblioteca
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
viței până la crâșmă; stânele întregi cu fabricarea brânzei și turma de oi dusă de baci și de câini, la care nu lipsea nici măgarul frumos împodobit pentru ocazie. Deși realist, niciodată teatral sau vulgar. Cum de acești oameni simpli și trăiți izolați prin satele lor au izbutit să în jghe beze un spectacol așa de reușit nu o poate explica decât avântul acelui timp excepțional și simțul artistic înnăscut al poporului român. Din Alba Iulia au defilat și unguri țărani sau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
voi. Trei paturi goale vă așteaptă. Și un frate.“ Am amintit de spiritul critic, o calitate de care nu ducea lipsă acest mare afectiv, om lucid când își calma reacțiile emoționale, prudent, până la urmă, în judecarea oamenilor și a evenimentelor trăite, în timp ce alții se luaseră imediat după aparențe, mai degrabă sceptic decât încrezător în mai buna așezare, în viitor, a lucrurilor. Florin Mugur aderase din toată inima la schimbarea istorică din decembrie ’89, dar repede îl dezamăgiseră comportările unor oameni publici
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
prin Paris, când mai nota impresii de lectură sau transcria din corespondența purtată cu români din țară sau de prin alte locuri ale lumii, deci după această perioadă de calm epic, cum spuneam, ritmurile narative se precipită odată cu factura evenimentelor trăite. Aceasta din momentul în care, la București, are loc, la mijlocul lunii iulie, cutremurul ideologic. El determină unele reacții de împotrivire ale scrii torimii, mai voalate la București și mai tranșante la Paris, unde Breban își face public dezacordul cu noua
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
a relației dintre parole și langue, rostire și logos". Drama acestei trăiri este mărturisită în Criticilor mei:"Unde vei găsi cuvântul/ ce exprimă adevărul?" Avem deci o criză a limbajului în căutarea și exprimarea absolutului. Drama limbajului pornește de la ideea, trăită intens de Eminescu și Mallarmé, că poezia nu este o funcție a limbajului, ci limbajul însuși. "La Eminescu spune Paul Iruc constatăm o tensiune a visării limbii originare, o căutare a unui nou orfism, de unde, frecvent, o hermetizare a limbajului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
prefață și note explicative de Ioan Șiadbei (Craiova, 1941). Desigur, există mai multe motive care explică, prin biografie și personalitate, redactarea volumelor de memorialistică (alături de publicistică) în ultima parte a vieții prozatorului junimist, concretizată în volumele: Pagini răzlețe (1901), Zile trăite (1903), Păcate mărturisite (1904) și Spice (1909), toate apărute la Iași. În afară de menționata ediție din 1941 și de reproducerea textului Amintiri din timpurile "Unirei" în volumul Cântarea României, E.P.L. (ediția a doua), 1967, doar ediția noastră critică din 1979 (vezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ca om, cetățean, scriitor și bun român, într-un cadru locativ și temporal dat, va fi folositoare generațiilor viitoare, el fiind un martor credibil, și nu un model. Intenția reiese clar din Dedicația (pentru copiii săi) care însoțește volumul Zile trăite: "Cui aș putea mai bine să închin această carte care cuprinde descrierea celor mai frumoși ani ai vieții mele decât vouă, iubiților mei copii, chemați a intra pe urma mea în vălmășagul lumii? Răscolindu-le filele, veți găsi aproape în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
întemeiază în bună măsură opera pe faptul autobiografic, dar unele pagini sunt de evocare, pur și simplu, fără intenție literară" (Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, 1979, p. 377-379). Asemenea afirmații sunt justificate în întregime, îndeosebi, de volumul Zile trăite, pe care același istoric literar îl consideră "o evocare nostalgică a unor întâmplări vesele și triste dintr-o existență nu prea agitată, dar plină și generoasă". Deoarece simțea, după propria-i mărturie, că a ajuns "la capătul cărării", trecutul îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
la temelia statului român", cuvântarea lui Kogălniceanu cu acest prilej, delirul de pe străzile vechii capitale a Moldovei. Fapte, oameni diferiți, idei și personalități, descrieri de natură și aspecte biografice de primă importanță constituie substanța unei alte cărți de memorialistică: Zile trăite. Aceasta are două componente de relevanță: de o parte, prezentarea istoriei României din perioada 1838 (la 1 februarie scriitorul a văzut lumina zilei la Fălticeni) și 1891 (anul morții primului ministru I. C. Brătianu); pe de altă parte, o succintă autobiografie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
secol din istoria națională, cu consecințe majore pentru viitorul națiunii, lăsându-ne să înțelegem că nu avem de a face cu o autobiografie riguroasă, realizată de seismograful memoriei, ci cu o "radiografie", ca spațiu și timp determinat, a unor "zile trăite", la care povestitorul a participat direct sau a fost doar martor. Evident, nu puteau lipsi unele amintiri strict personale mai puțin cunoscute din trecutul care reprezintă "o icoană mereu vie", ele fiind legate de autor și familie, de prieteni și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
din poeziile lui Samson Bodnărescu (Pogor era un "naș" inspirat în privința poreclelor atribuite, inclusiv lui Maiorescu). Pagini de literatură autentică, întâmplări hazoase, scene vesele, aluzii, șarje amicale și portrete personalizate își găsesc locul potrivit în aceste evocări lirice din Zile trăite, în legătură cu care I. Șiadbei afirmă: "O trăsătură caracteristică a celor mai multe portrete ale lui N. Gane, deși scriitorul avea un remarcabil talent descriptiv, este înfățișarea numai a părții morale a persoanei", care însă subliniază o trăsătură particularizantă a celui în cauză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]