9,719 matches
-
Ewww-Errre (1972), experimente lirico-plastice care pun în lumină filonul suprarealist al inspirației poetului, precum și două volume premiate de Uniunea Scriitorilor: Aceleași nisipuri (1995) și Cârtița lui Pessoa (1999). A. este, de asemenea, unul dintre cei mai importanți și mai prolifici traducători în românește ai literaturii franceze, engleze și americane moderne; transpunerile sale sunt de o mare acuratețe și eleganță. SCRIERI: Lumina pământului, pref. Nina Cassian, București, 1964; Piatra, București, 1968; Psalmi, București, 1969; Unu, București, 1970; Ewww-Errre, București, 1972; Piatra și
ABALUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
la locul potrivit”); Time is money (engl., „Timpul Înseamnă bani”); Timeo Danaos et dona ferentes (lat., „Mă tem de greci, chiar când aduc daruri”); To be or not to be (engl., „A fi sau a nu fi”); Traduttore, traditore (it., „Traducătorul e trădător”); Ubi bene, ibi patria (lat., „Unde este bine, acolo este patria”); Urbi et orbi (lat., „Orașului și lumii” - benedicțiune papală); Ut pictura poesis (lat., „Poezia este asemenea picturii”); utile dulci (lat., „Utilul și plăcutul”); Vae victis! (lat., „Vai
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
adresa editurii și a tipografiei. Nu este menționat tirajul cărții O trimitere bibliografică trebuie să conțină toate datele cerute de o fișă bibliografică, Într-o anumită ordine: prenumele și numele autorului; titlul lucrării; localitatea unde a fost publicată; prefață, postfață, traducător (dacă e cazul); editura; anul de apariție (deci trei precizări În ordine invers alfabetică: localitate, editură, an. Această ordine, perfect logică, nu este respectată Întotdeauna. De obicei, se indică editura, localitatea și anul. Așa procedează Iorgu Iordan În Stilistica limbii
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de tehnoredactare computerizată, Editura Amarcord, Timișoara, 1995, p. 29. Observații După fiecare notă, folosirea punctului este obligatorie. La fel ca În fișa bibliografică, orice informație care lipsește de pe foaia de titlu va fi preluată Între paranteze drepte (prefață, postfață, numele traducătorului etc.). Este obligatoriu să folosim pentru fișa cărții pagina de titlu, nu informația de pe copertă. Uneori, pot exista anumite diferențe Între informația de pe copertă și cea de pe foaia de titlu. FIGURĂ!!! Copertă, pagină de gardă, foaie de titlu (Eco, 2007
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
fără an”) sau, cu termeni latinești, s.l. (sine loco), respectiv s.a (sine anno). Așa cum s-a spus și În privința modului de Întocmire a fișei unei cărți, dacă o carte este tradusă În limba română, este obligatoriu să menționăm numele traducătorului (al traducătorilor). Exemplu: Ferréol, Gilles; Flageul, Noël, Metode și tehnici de exprimare scrisă și orală, traducere de Ana Zăstroiu, argument de Corneliu BÎlbă, Polirom, Iași, 2007. Nu este nevoie să menționăm titlul ediției originale, așa cum recomandă unii autori (Rădulescu, 2006
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
sau, cu termeni latinești, s.l. (sine loco), respectiv s.a (sine anno). Așa cum s-a spus și În privința modului de Întocmire a fișei unei cărți, dacă o carte este tradusă În limba română, este obligatoriu să menționăm numele traducătorului (al traducătorilor). Exemplu: Ferréol, Gilles; Flageul, Noël, Metode și tehnici de exprimare scrisă și orală, traducere de Ana Zăstroiu, argument de Corneliu BÎlbă, Polirom, Iași, 2007. Nu este nevoie să menționăm titlul ediției originale, așa cum recomandă unii autori (Rădulescu, 2006, p. 128
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
În cazul citării unui articol din revista Psihologie socială, nu se folosește prepoziția În: Chelcea, Septimiu, Jderu, Gabriel și Moldoveanu, Andreea. (2006). Cultura organizațională universitară - cultură a plagiatului? Psihologie socială, 17, 57-76. 3. La cărțile traduse nu se indică numele traducătorului: Durkheim, Émile. [1895] (1974). Regulile metodei sociologice. București: Editura Științifică și Enciclopedică 4. Titlurile publicate În reviste sunt culese cu drepte, nu cu italice: Chelcea, Septimiu, Jderu, Gabriel și Moldoveanu, Andreea. (2006). Cultura organizațională universitară - cultură a plagiatului? Psihologia socială
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
limba franceză, la fel ca În limba română, este prenume + nume: AMANCY N., VENTURA T., GAUCHON P., SCHEIBER C. ș.a. 10. A fost indicat anul de apariție al ediției princeps, dar, În cazul unei traduceri, nu s-a menționat numele traducătorului: - BUZAN T., Une tęte bien faite: exploiter vos resources intelletuelles, trad. fr., Paris, Éd. d’organisation, 1979 (prima ediție În limba engleză: 1974). FIGURĂ!!! Val Vâlcu, Jurnalismul social, Polirom, Iași, 2007, p. 284. 1. Numele autorilor sunt scrise la fel
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
punct și virgulă, nu doar prin virgulă, pentru a evita confuzia despre care vorbeam mai sus: MacRae, Duncan Jr.; Whittington, Dale, 1997, Expert Advice for Policy Choise: Analysis & Discourse, Georgetown University Press, Washington D.C. 3. În cazul lucrărilor traduse, numele traducătorului nu este menționat: Hogwood, B.W.; Gunn, L.A., 2000, Introducere În politicile publice, Editura Trei, București. 4. Anul de apariție a cărții este trecut Între numele autorului și titlul cărții, dar fără a fi pus Între paranteze rotunde: Mărginean, Ioan
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Această virgulă, din punct de vedere gramatical gramatical, l-a pus În cazul vocativ, În loc să aibă funcția de nume predicativ, soluție total antipoetică și În contrast cu marele număr de exegeze consacrate capodoperei eminesciene. Acestei capcane i-au căzut pradă și unii traducători. De fapt, aici, Demiurgul Îl sfătuiește pe Luceafăr: „Tu rămâi deasupra omenescului (HYPER EON), chiar dacă, din când În când, undeva, te lași pradă slăbiciunilor omenești” (Funeriu, 1995, p. 20). Credem că aceste exemple au fost edificatoare pentru a demonstra cât
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
BRESLAȘU, Marcel (pseudonim al lui Marcel Bresliska; 19.IX.1903, București - 20.IX.1966, București), poet și traducător. Provine dintr-o familie de mici funcționari. După absolvirea Liceului „Spiru Haret”, urmează, în paralel, Conservatorul și Facultatea de Drept, la București, obținând licența în 1925. Își pregătește și susține doctoratul la Paris (1929), unde frecventează și cursurile de la Schola
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
BOTEZ, Demostene (29.VI.1893, Hulub, j. Botoșani - 18.III.1973, București), poet, prozator, publicist și traducător. Este fiul Ecaterinei (n. Chirica) și al lui Anghel Botez, preot. B. a avut o copilărie mai deosebită, care i-a modelat și orientat sensibilitatea, cum au făcut-o și atmosfera elevată, incitantă a Liceului Internat din Iași și, mai
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
F. (pseudonim al lui Filip Brauner; 18.I.1898, Roman - 12.VI.1977, București), reporter, gazetar și traducător. Fiu al Leiei și al lui Simcha Brauner, B.-F. își petrece copilăria la Iași, într-un mediu pitoresc și cu mistere de ghetou. La Liceul Național este coleg cu Ionel Teodoreanu și cu Al. A. Philippide, în revista căruia
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
, Victor (10.XI.1911, Coțofenii din Față, j. Dolj - 5.VI.1971, Lisabona), clasicist, traducător și poet. Este fiul Elenei (n. Constantinescu) și al lui Gheorghe Buescu, cârciumar. După ce a absolvit Liceul „Carol I” din Craiova, s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie din București, luându-și licență în filologie clasică în 1933
BUESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285914_a_287243]
-
, Aurel (11.IV.1936, Roma, j. Botoșani), editor și traducător. Este fiul Aglaiei (n. Păduraru) și al lui Haralamb Buiciuc, țăran. După absolvirea Liceului Teoretic din Baia Mare (1956), urmează cursurile Institutului de Limbă și Literatură Rusă „Maxim Gorki” din București (1956-1960). Se specializează în limbile engleză și spaniolă, urmând cursurile
BUICIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285921_a_287250]
-
BULAT, Virgil (24.II.1940, Răduleni, j. Soroca), poet, traducător și eseist. Este fiul Eufrosinei (n. Bâlici) și al lui Ion Bulat, învățători. La ocuparea și trecerea Basarabiei sub administrația sovietică, în urma Tratatului Ribbentrop-Molotov, familia se refugiază în România, astfel încât B. își începe educația școlară în comuna Balș, județul Olt
BULAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
până în 1997. În 1964 scrie primele articole critice în revista „Tribuna”, colaborând apoi la „Steaua”, „Limba română”, „Limbă și literatură”, „Familia”, iar după 1989 la „Literatură și artă” (Chișinău), „Haiku” (București), „Libertatea” (Novi Sad), „Aurora” (Oradea) ș.a. Debutează editorial ca traducător al romanelor Zeilor le e sete și Revolta îngerilor de Anatole France (1978). Primul volum de poezii originale, Nocturnalia, îi apare în 1985. Îngrijește ediții din Liviu Rebreanu și N. Steinhardt. În 1991 obține Premiul revistei „Poesis”; în 1992 Premiul
BULAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
scurt timp, un post de profesor la Blaj, dar, în urma neînțelegerilor cu episcopul I. Bob, se reîntoarce la Viena, unde își împarte timpul între strana de cântăreț la biserica Sf. Barbara și cancelaria Consiliului Aulic de Război, în calitate de copist și traducător. Din 1787 trece în Galiția și se stabilește la Lemberg (Lvov), funcționând ca secretar de tribunal și consilier de Curte. Mitropolitul Veniamin Costache îl cheamă la Iași, oferindu-i un post de profesor la Seminarul de la Socola, invitație căreia nu
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
BUZNEA, Iancu (21.XI.1809, Iași - 28.VII.1839, Putna, j. Suceava), traducător. Iancu Nicola (sau Nicolae) pe numele său adevărat, B. a fost crescut de Veniamin Costache, mitropolitul Moldovei. El l-a trimis la învățătură la „Sf. Sava”, în București, numindu-l apoi într-o slujba la Mitropolie. Ulterior, a primit ranguri
BUZNEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285977_a_287306]
-
activitate o considera un exemplu de înaltă iubire de țară. În 1831, el tipărește Pavel și Virghinia, revizuind, după originalul francez, textul din 1827. Tălmăcirea este făcută cu talent și cu un remarcabil simt al limbii. Exprimarea ușor arhaica, atunci când traducătorul încearcă să evite neologismul, are prospețime, spontaneitate și culoare. Versiunea lui e mai literară și chiar mai exactă decât cea făcută de Al. Pelimon, douăzeci de ani mai tarziu. Utilizând un intermediar bilingv, în franceză și în greacă, apărut la
BUZNEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285977_a_287306]
-
Bogdan, Olimpiu Boitoș, propunând însă pentru prima dată o biografie coerentă a poetului deșteptării naționale a românilor, cu fazele formării sale la Bistrița, Blaj, Brașov, Sibiu și iarăși Brașov. Istoricul literar examinează deopotrivă poezia autorului, publicistica și restrânsa operă de traducător. El găsește o justă cale în aprecierea contribuției poetice a celui care a scris poezia Răsunet, departe atât de aprecierile entuziaste ale lui Aron Densușianu, cât și de negarea integrală formulată de T. Maiorescu. Exegetul este mai aproape de judecata cumpănită
BUZASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285968_a_287297]
-
BUZILĂ, Boris (16.VI.1929, Seliște, j. Orhei), gazetar, prozator și traducător. Este fiul Emiliei și al lui Constantin Buzilă, dascăl bisericesc. Primele clase de liceu le-a urmat la Orhei, iar celelalte, după refugiul din Basarabia, la Alba Iulia. A absolvit Facultatea de Filologie din București (1953), secția limba și literatura
BUZILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285974_a_287303]
-
, George (23.IV.1903, Vetrișoaia, j. Vaslui - 14.IX.1976, București), poet și traducător. Este fiul Domnicăi (n. Bejan) și al lui Gheorghe Buznea, țărani. B. a avut o tinerețe supusă lipsurilor și incertitudinilor, neizbutind să-și termine studiile începute la Facultatea de Litere și Filosofie din București. Prin 1926-1927, frecventa cenaclul lui Mihail
BUZNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285978_a_287307]
-
literar și artistic”, „Curierul”, „Relief dunărean”, „Gazeta Brăilei”, colaborând totodată și la alte periodice. A publicat versuri, proză, articole literare și diverse, semnând și George Buznea-Moldovanu, Baldovin, Bemol, Valentin Boldur, Valentin Vetrișanu. Între 1940 și 1948, este angajat ca „tehnician traducător scenarist” la întreprinderi cinematografice din București și Craiova, stabilindu-se apoi în București, unde, după câteva colaborări sporadice, reintră în viața literară ca traducător. Placheta Omagiu Eladei (1930) conține stihuri ocazionale, iar Aripi de azur (1935, amplificată și republicată în
BUZNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285978_a_287307]
-
George Buznea-Moldovanu, Baldovin, Bemol, Valentin Boldur, Valentin Vetrișanu. Între 1940 și 1948, este angajat ca „tehnician traducător scenarist” la întreprinderi cinematografice din București și Craiova, stabilindu-se apoi în București, unde, după câteva colaborări sporadice, reintră în viața literară ca traducător. Placheta Omagiu Eladei (1930) conține stihuri ocazionale, iar Aripi de azur (1935, amplificată și republicată în același an sub titlul Epopeea aripei) este un imn închinat aviației românești. Mai aproape de poezie, volumul Flăcări (1935) este dominat de energia trăirilor erotice
BUZNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285978_a_287307]