4,590 matches
-
originii latine a acestui popor, cu care ei au împărțit și lipsurile și puținele bucurii, rezistând împreună în fața războaielor, a năvălirilor și a tuturor vitregiilor istoriei. De multe ori, acești cavaleri ai credinței au plătit cu prețul vieții lor pentru triumful cauzei misiunii. 2. Episcopii catolice la Turnu Severin și Argeș În Severin s-a înființat o episcopie în 1382, care a durat mai bine de o sută de ani. Aceeași soartă a avut-o și episcopia de Argeș, înființată de către
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
contemporane, dar și ai posterității va fi învingător acela dintre beligeranți care va avea de partea sa dreptatea și sprijinul oamenilor cinstiți. Victoria militară nu va ieși la suprafață decât numai cu condiția ca ea să reprezinte în același timp triumful eternelor principii ale moralei. Or, morala este inseparabilă de adevăr. Niciodată lumea nu va considera o victorie salvarea unui sistem care nu se menține decât prin suprimarea adevărului. Iar adevărul nu va putea fi, de altfel, etern omorât. Vine întotdeauna
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
o femeie inițiată în tainele amorului este mai potrivită ca soție decât o fecioară. Începe așadar cu multă ezitare, desigur să se vorbească despre educația sexuală a domnișoarelor. Din 1903, sunt puse în circulație broșuri informative pentru uzul tinerelor fete. Triumful căsătoriei din dragoste În acest sfârșit de veac însă, faptul major nu are legătură nici cu spiritul, nici cu trupul, ci cu inima domnișoarelor și a tinerilor bărbați, căci asistăm la triumful căsătoriei din dragoste. Dar nu fără unele piedici
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în circulație broșuri informative pentru uzul tinerelor fete. Triumful căsătoriei din dragoste În acest sfârșit de veac însă, faptul major nu are legătură nici cu spiritul, nici cu trupul, ci cu inima domnișoarelor și a tinerilor bărbați, căci asistăm la triumful căsătoriei din dragoste. Dar nu fără unele piedici, este adevărat. În mediile aristocratice, înainte de a lua în calcul o posibilă uniune, părinții unei fete se informează întotdeauna asupra familiei pretendentului și viceversa. După cum subliniază însăși contesa de Pange, căsătoria de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
generală. Sunt însuflețite de o imensă poftă de a trăi și de a simți, exacerbată de război. Eros și Thanatos cutreieraseră mână-n mână câmpurile de luptă. Această explozie de bucurie nu se manifestă brusc. Dimpotrivă, la început francezii sărbătoresc triumful cu moderație. În ciuda a tot ce este deja de văzut, de făcut la Paris, scrie în noiembrie 1919 naratorul din Au Temps du Boeuf sur le toit un tânăr burghez de 19 ani, care nu participase la război în ciuda poftei
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
acelea, de zbaterile acelea amoroase în cursul cărora sinistrul se întâlnea cu ridicolul. Într-o seară reușise, în urma unor asalturi eroice și cu inima bubuindu-i năvalnic, să "atingă câteva secunde ceea ce se numea "țâță goală"". Însă altă dată, "adulmecând triumful" și simțindu-se "gata să leșine de efort", n-a descoperit sub sutienul cu armătură pe care abia reușise să-l smulgă decât o "pereche de sâni falși, pe un piept ca de băiat, plat ca o paletă de ping-pong
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și a femeilor, precum și erotizarea societății. "Mare, sex și soare" Cupidon, micul zeu înaripat, își azvârle tot mai mult săgețile în nasul și în barba bunului Dumnezeu. Apare și se strecoară pretutindeni, în minți și în trupuri, cunoaște un adevărat triumf. În anii '50, ca un semn al noilor timpuri, psihanaliza ajunge în fine la ordinea zilei și în Franța. Vreme îndelungată puțin cunoscut, disprețuit sau redus la imaginea stereotipă de savant cu figură austeră și ochelari, Freud se încetățenește în
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
psychanalyse, vol. II, Hachette, Paris, 1982. 159 Sigmund Freud, l'invention de la psychanalyse, documentar în două părți realizat de Elisabeth Kapnist, France 2, 1997-98. 160 "Viziune asupra lumii", în limba germană. 161 Roland Jaccard, op. cit. Personajul din piesa Knock sau triumful medicinei de Jules Romain (din 1922). Personajul doctorului Knock, devenit popular mai ales datorită versiunilor cinematografice succesive inspirate de piesa lui Romain, întruchipează un soi de "mesia al medicinii" care ajunge să domine un sat întreg (n. trad.). 162 André
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să-și găsească un partener ocazional, pentru a nu se implică sentimental, lucru care ar fi dăunat grav profesiei ei - si Lăură era perfect conștientă de acest fapt. Parisul o fascinase, vizitase Turnul Eiffel, Grădinile Tuilleries, Catedrală Nȏtre-Dame, Arcul de Triumf, Place de Concorde, dar și Moulin Rouge. La întoarcerea în țară, adoptase un puternic snobism intelectual, criticând rivalitățile meschine, discuțiile fără sens, monomania unora care preferă să discute numai de profesia lor, poate și pentru faptul că ea nu- și
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Grecia era pentru ea temeiul existenței culturale a umanității, armonia perfectă din sfera artelor, un loc secret și un perfect refugiu, ceva omolog spațiului care o obseda în gândul ei cel mai secret, dar era totodată și un strigat de triumf al civilizației, diferit de multe alte locuri, expresii ale unor culturi de mult apuse. Într-un cuvânt, pentru ea locul era mai mult decât pot exprima cuvintele cu sau fără zei. Lăură găsea această țară extraordinar de frumoasă. Nu putuse
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
RON 99, 9 RON 15 100 RON 149, 9 RON 20 150 RON 199, 9 RON 25 200 RON 30 În aceeași colecție au apărut • Comisia de împăciuire, Daniel Vighi • Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary, Doina Jela • Imprevizibilul triumf, Mircea Gheorghe • Istoreme, Codrin Liviu Cuțitaru • Omayra Sanchez moare în direct, Sonia Cristina Stan • România noastră. Conversații berlineze, Sorin Antohi, Virgil Nemoianu • Scriitorii și politica, Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei Antonesei • Curierul diplomatic, Mihai Baciu În pregătire: Vederi
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Celmare Mircea, faptul că au devastat laboratorul de istorie, buni de achitat școlii o factură de 12000 lei. În ziua de 4 noiembrie 1986, cei doi elevi ai liceului Mihai Eminescu au fost acroșați de o mașină, duși pe strada Triumfului nr. 6 și depuși În două birouri separate, NU LA MILIȚIE, CI LA SECURITATE. Au stat acolo cca. 4 ore. „Malin a fost silit să consume un pahar cu apă, deși nu dorise nimic. Malin a murit după 47 de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
a Securității care, interpunându-se lui Dumnezeu, răfuindu-se cu Malin și familia, ni l-a răpit precum fac ucigașii. În seara aceea, de 21 - 22 decembrie 1986, dinaintea Crăciunului, după comă stranie, urmare a chemărilor În „laboratoarele” din strada Triumfului, la telefonul pretins a veni din partea familiei, a fost desprins din provizoratul vieții asigurat de terapia intensivă a Spitalului de urgență, plimbat la ,,aer” pe străzile Iașului la orele 2 și 17 min, cănd criminalii Îngalonați se odihneau ori Își
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
i-am Întâlnit pe Luca Pițu și Liviu Cangiopol. Mult timp am vorbit despre Malin. Se făcuse noapte și la plecare, spre Sărărie și Bolta Rece, am zărit pe zăpadă ,,umbre”: securitatea. A doua zi am fost invitat pe strada Triumfului. Am refuzat, dar Întâlnirea nu putea fi evitată pentru că era trecută În agendă de lucru a domnului Adrian. A venit el la mine, la bibliotecă. Mi-a cerut să-i spun tot ce știu despre mișcarea dizidenta din țară și
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
fiecare dintre aceste etape. În ce constă esența acestei continuități opiniile exegeților sînt însă împărțite. Pentru cei mai mulți, evoluția culturii europene atestă drumul spre afirmarea spiritului de libertate, încît semnul distinctiv și grija supremă a acestei culturi au fost dezrobirea și triumful personalității umane. Ca atare, desăvîrșind tradiția greco-latină, care a pus pentru prima dată problema individualității, cultura europeană a creat conceptul și realitatea conștiinței și, prin aceasta, a realizat concepția despre personalitatea umană, care stă la baza vieții juridice, politice, morale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
vechi (cum s-a întîmplat în cazul unor limbi romanice precum italiana și franceza) și, de aceea, un imperiu germanic, precum cel al lui Carol cel Mare (de la sfîrșitul secolului al VIII-lea și începutul celui următor) nu a însemnat triumful culturii și limbii germa-ne, ci renașterea studiilor latine și cultivarea limbii vechilor romani 98. De aceea, în secolele al X-lea al XIV-lea, cînd germanicii aveau limbi populare diferențiate, ei nu aveau și limbi germanice de cultură. Realizarea unor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a reda cu suficientă precizie o frunză nu este în măsură să meargă dincolo de o asemenea redare. 142 Ei pot fi citați, desigur, în listele bibliografice. 143 În mod emblematic, criticii își fac autoelogiul, insinuînd că ar reprezenta baza și triumful culturii românești (vezi, în acest sens, discursul pro domo al lui Eugen Simion, Laudă criticului român, Editura Academiei, București, 2006). Pe drept cuvînt, G. Călinescu (Principii de estetică, Editura pentru Literatură, București, 1968, p. 89-90) arată că, de fapt, criticii
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mea vârstă !... Să poate ?... Sunt uimit.../ Ce simt acum în mine de mult nu am simțit,/ De mult ! ... de când voioasa și falnica-mi junie/ Împlea tot universul de-amor și poezie. Măgulit de admirația ei pentru versurile lui ( Nu e triumf în Câmpii Elizei/ Pentr-un poet ce-aspiră la gloria divină/ ca sacra-ngenunchere de gingașă vergină), se întreabă șovăielnic și tulburat dacă sentimentele fetei se adresează omului sau artistului : Dar cine are parte de-acest duios amor ?.../ Poetul ce nu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
între generațiile divine se răsfrâng asupra oamenilor. În Eumenidele lui Eschil, viața matricidului Oreste depinde de rezultatul înfruntării dintre Eriniile susținătoare ale legii talionului și Apolo, adeptul unei noi justiții. În piesa conservatorului Iorga, apărător al tradițiilor, adversar al modernismului, triumful sau prăbușirea Troiei sunt determinate de tranșarea rivalității dintre zeii autohtoni și cei străini. Doica arată de parcă ar fi mistuită de boală sau de patimi : Bolnavă ești, dădacă : eu chem în ajutor. O furie păgână te-a prins, te chinuiește
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
o pornire mai tare decât omul/ Privirea ei severă pătrunde în viitor (III 2). De altfel, moartea lui Alkidamos îi afectează pe toți : străbate și-n mulțime marea nenorocire (III 2). Consultați cu privire la soarta Troiei, zeii anunță că vor urma triumful și prada bogată, iar răspunsul îl îngrijorează pe cârmuitorul cetății neimplicate încă în vreun război : Cu câtă grijă cată Priam/ Să fim în bună pace cu toții... Parcă s ar teme (III 2). Când coboară în portul unde răsună cântări de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
lupta cu forțele contrare. Pentru Radu Stanca, patosul tragic este patosul lucidității, iar eroul tragic, cuprins de un adevărat extaz al lucidității sale, este un clarvăzător și această clarviziune îl umple de-o mândrie, a învingătorului. Chiar moartea lui reprezintă triumful suprem, un act de vitalitate prin care ideea de om iese întotdeauna victorioasă în lupta tragică. Eroul, care îmbrățișează cauza umanității, se eliberează prin moarte de tragedia lui, având conștiința precisă a acestei eliberări. Tragicul modern ar avea, așadar, un
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ucide o carte când cartea este bună. „ Honoré de Balzac 175. „Cartea are mai multă înrâurire decât bătălia câștigată. Rousseau a realizat mai mult, a întreprins mai mult decât Napoleon în ce privește moravurile franceze. Bătălia de la Austerlitz este un accident, un triumf al clipei - evenimentele au dovedit-o - în vreme ce <<Paul și Virginia>> (roman de Abatele Prevost - n.n.) de exemplu, câștigă bătălii pentru Franța în toată Europa și în fiece zi.” H. C. Andersen 176. „Cărțile sunt ființe firave pe care părinții lor
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
485. „Istoria... este și o carte de judecată, care apreciază dacă o națiune și-a îndeplinit sau nu menirea.” P. Andrei 486. „Istoria, cartea de mărturie a veacurilor... n-a stat pe loc, ci a mers înainte, luptând neîncetat pentru triumful binelui asupra răului, al spiritului, asupra materiei, al dreptului asupra silei, pentru realizarea dreptății și frăției, aceste două temelii a ordinei absolute, perfecte.” Nicolae Bălcescu 487. „Istoria este cea dintâi carte a unei națiuni... căci într-însa...își vede trecutul
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
mulțumesc cu punctul, ele caută întrebarea.” Marin Voiculescu 604. „Într-o carte cauți să afli și ce nu ești.” Marin Voiculescu 605. „Lansarea unei cărți poate întrece în emoție lansarea unei nave.” Marin Voiculescu 606. „Întotdeauna o carte e un triumf parțial.” Marin Voiculescu 607. „Cărțile mele nu urmăresc scopuri de erudiție pretențioase, ci scopuri menite a promova binele, adevărul și dreptatea în lume, în primul rând pentru neamul meu și apoi, prin acesta, pentru umanitate.” O. Ghibu 608. „Vistierie doldora
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
te voi călăuzi: Spre forum-ul Minervei, sub ale Păcii-altare, O afli la libertul Secundus, de vânzare.” Marțial 611. „De-ți va cădea, o Cezar, această carte-n mână, Să-ți descrețească fruntea ce-i peste țări stăpână. Ușoară veselie triumful nu-ți jignește, Iar comandantul oastei de-o glumă nu roșește. Așa cum râzi când joacă Latinus sau Thymele, La fel citește, Cezar și versurile mele. Nici cenzorul prea aspru cu râsul nu se-arată; Nerușinat mi-e scrisul, dar viața
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]