10,815 matches
-
minciuna și care-i adevărul! Spune! Gh. P. unu: Ce dracu' mai vrei să-ți spun?! Nu ți-am spus?! Nu ți-am spus că te-am turnat... cu armele și cu porumbeii spioni...?! Nu ți-am spus că am turnat-o pe nevastă-mea că ascultă Europa liberă și că-și face moațe din Scînteia?! Ce mai vrei? Gh. P. doi: Lasă tu turnătoriile astea de catifea..., vinovățiile astea de operetă...! Gh. P. unu: Da tu nu mi-ai cîntat
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
tu, spun și eu... Te rog...! Ajută-mă să spun adevărul! Să scap de el...! Gh. P. unu: (înțelegîndu-i disperarea) Bine, am colaborat cu securitatea... Gh. P. doi: (îi spune ceva la ureche) Gh. P. unu: ...da, și eu am turnat niște colegi... Gh. P. doi: (îi spune la ureche) Gh. P. unu: ...da, și niște prieteni... Gh. P. doi: ... (un fel de scîncet tot la ureche) Gh. P. unu: ...da, și niște rude... Gh. P. doi: (geamăt, plîns) ...eu... despre
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
s-o crezi tu. Ascult-aici; cînd spui cuiva un adevăr de ăsta, care te obsedează pe tine, se întîmplă trei lucruri: primul e că te urăște că tu ai curajul pe care el nu-l are; doi, te va turna peste tot că ai fost securist, umflînd de zece ori ce i-ai spus tu, și trei, te va bănui că n-ai spus decît o parte din adevăr... Așa că nici vorbă de admirație, sau de iertarea la care te-
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
deloc surprins, liniștit, poate puțin trist) Nu știu dacă am fost securist... sau dacă n-am fost... Dacă prin securist înțelegi un turnător, atunci eu n-am fost... Dar eu am făcut ceva mai grav decît asta... Eu m-am turnat pe mine însumi... Octav: (nu înțelege) Vrei să mă ajuți puțin? (Costache se așează pe scaunul pescăresc, în apropierea mesei de camping; intră securistul, care se așează pe scaunul de rafie; controlează masa și scaunul... de microfoane...; Costache tace, crispat
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
au votat sau nu! Groparul: Ei și! Costache: Cum ei și?! Groparul: Domnule, i-au votat și gata; i-au votat și i-au uitat; aleșii strigă "la muncă, popor", iar poporul spune "n-aud bine, ce-ai spus?"; aleșii toarnă în difuzoare lapte și miere, iar poporul face din ochi și spune "mă, ce voce frumoasă are ăsta!" Și la alegeri votează voci, cravate, gesturi patriotice, întorsături din condei... și-și vede de-ale lui, bune și rele, adică se
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
care te-ajută s-o cauți și s-o folosești. Profesorul lucrează cu rețete recurente și structuri algoritmice ale cunoașterii; maestrul caută alte drumuri și defrișează euristic noi probleme. Pedagogul comun are tendința de a desfigura realul și a-l turna În tipare, ducând explicația până la cele mai mici amănunte și „până la capăt”; maestrul reconfigurează realul În concordanță cu o forță dislocantă interioară ce ne face să-l vedem, inocent și Întrebător, ca pentru „prima dată”. Pedagogul explică elevului ceea ce se
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
putem face ceva cu răspunsul la această Întrebare etc. Mai rămâne să aflăm doar un „simplu” aspect: ce se Întâmplă acolo! Problema care se avansează predetermină de multe ori soluția ce urmează a fi revelată. Orice conținut, care va fi „turnat” În „forma” Întrebării, trebuie să se modeleze În spiritul ei. Răspunsul „se ascunde” in nuce În Însăși Întrebarea care este pusă, Încât și aici funcționează acel principiu pascalian - oarecum tăinuit, căci ține de „viclenia” rațiunii - și anume: „nu te‑aș
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
comunica gestual sau mimic. Se Încearcă, așadar, crearea de mici roboți care vorbesc, se bucură, se Întristează, moțăie, dorm, visează, sesizează obstacole sau pericole - În fine - dau impresia că sunt ființe vii, inteligente, prietenoase. Oricât de multă inteligență (artificială!) am „turna” În aceste obiecte, ele rămân, până la urmă, niște constructe care fac prea mult (pentru copil), În dauna a ceea ce ar trebui să facă un copil (din ele!). De bună seamă, toate acestea ne impresionează, cer mult efort și ingeniozitate din partea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
lucru cu felul În care se produc fructele și legumele pe marile plantații sau În sere: aspectuoase, atrăgătoare, apetisante, dar fade, fără gust sau chiar periculoase pentru sănătatea omenirii. Asemenea inginerilor agronomi, ce calculează cât și ce Îngrășăminte să mai toarne la rădăcina plantelor, așa și profesorii se „Înarmează” cu fel de fel de teorii despre „Învățarea eficientă”, „gândirea critică”, metode didactice performante, doar-doar vor face minuni pe care cei din jur așteaptă avizi să le aplaude. Dar care este rezultatul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
atunci când uneori Îl contrazic. Recunosc că nici eu nu sunt un Înger, Îi Întind mici capcane discursive, de care cred că se prinde, aducând În discuție subiecte care să genereze mai multe puncte de Întâlnire decât de distanțare. — Ia mai toarnă jumătate de pahar, că pare a fi bun... Asta e viața, cu bune și rele, cu lumini și umbre, cu plusuri și minusuri... Măi Costică, toate-și au rostul lor! În opinia lui, lumea nu-și justifică extremele, stridențele, contorsionările
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de la decanul facultății și până la, foarte recent, administratorul nostru). Ne-am Întâlnit de multe ori, pe rând la fiecare, la câte o sfințire, o aniversare, o degustare sau o desfătare. Prilej de noi și inedite legături, convorbiri și comuniuni. „Mai toarnă, măi, Cornele, un păhărel!” „Adu și tu, Costică, niște nuci!” „Măi Sorine, nu te prosti. Ia și mănâncă!” „Iolanda, nu mai chicoti!” „Ia mai taci, măi, Adriane, ce tot bârfești!” Ne și gândeam unii dintre noi dacă n-ar fi
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ni se revelau și alte fețe ale acestora). Nu știam cât de sincere sunt aceste fețe, auzisem că unii dintre ei ne incitau dinadins pentru a inventaria la organele de Securitate ce și cum gândim sau chiar pentru a ne turna. Eram destul de precauți și nu cădeam În astfel de plase, cu toate că ne plăceau ieșirile lor nonconformiste, ușor anticeaușiste sau, destul de des, antisovietice. Trebuie să spun că eram Într-o altă „eră” a comunismului. Unul „autentic” național, antistalinist, „critic” și uneori
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Era un fel de joc cu subînțelesuri, unul ce presupunea o anumită performanță hermeneutică și interpretativă, o capacitate aparte În decelarea Înțelesurilor, de fapt, un joc periculos. Nu eram sigur că sunt suficient de comprehensibil sau că nimeni nu mă „toarnă”. Cu timpul, totul devenea oarecum normal. În ce privință normal ? Normal cu tine. Cu dorințele, speranțele și așteptările tale de a nu-i Îndoctrina pe elevi. Normal cu ei Înșiși. Cu dorințele, speranțele și așteptările lor de a cunoaște ceva
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
din populație era analfabetă), reforma sanitară (la 22 de milioane de locuitori, existau în total 5120 de cadre medicale medici și asistenți). Pe lângă nemulțumirea populației, datorită condițiilor deosebit de scăzute de trai, mai ales în provincie, reformele proclamate de șah au turnat gaz pe foc. Programul agrar care viza exproprierea pământurilor aparținând marilor moșieri și clerului au făcut ca la mișcarea condusă de Frontul Național să se alăture moșierimea, care, în mare parte, trăia în Occident, clerul și o bună parte a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
luate drept o emanație spontană a inspirației unui arhiereu cu improvizația fecundă. Aproape nimic rigid și trudnic în discursul viu, cu suavități curate și descărcări fulminante, al lui A.I. În tipare care îi îngrădesc, dar nu-i reprimă imaginația, el toarnă o materie abundentă, pulsatilă, trasă apoi prin țevăria fină a unui excurs teologic, cu o finalitate moralizatoare rareori disimulată. Retorica lui este hotărât tranzitivă, catharctică și cu o dominantă psihagogică. „Doftor al sufletelor”, precum Iisus, s-ar voi preotul acesta
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
Gabriel Țepelea, Ion Popovici, Corneliu Marcu, Ioana Girardi, Mihail Moșandrei. Periodic, revista editează și un număr de suplimente, „Biblioteca Argeș”, „Literatorul”, „Almanah Argeș”, „Poesis”, „Anticipația”, consacrate creației literare, îndeosebi poeziei, dar și scrierilor în proză. Revista își propune, cu formulări turnate în tiparul ideologic al momentului, să fie „locul de dezbatere amplă și pasionată a tuturor realizărilor și direcțiilor ce se manifestă în viața socială, știința, literatura și arta românească”, printr-o „reflectare artistică bogată” și printr-o „mare varietate stilistică
ARGES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285435_a_286764]
-
un bărbat care deține „acea dispoziție a spiritului extrem de inteligentă și, În același timp, plină de voluptate, care ne Îmbie, rând pe rând, spre cele mai diverse forme ale vieții, făcându-ne să le Împrumutăm pe toate, fără a ne turna Însă În vreuna”. Fără a mai pune la socoteală celebrii săi pantaloni liliachii. Un loc cu totul distinct ocupă În constelația dandy-lor francezi Marcel Proust. Nici un bilanț al dandysmului nu Îl omite. Nu o vom face nici noi, deoarece prin
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
după spusele contemporanilor, dar a supralicitat excentricitatea și nu a obținut În schimb decât reputația de ființă bizară. Iată-l plimbându-se În trăsură, cu unul din cai ținut În lesă prin portieră sau presărându-și sare În cafea sau turnându-și În cizme Înghețata de fragi și vanilie care i se servea la Tortoni. Nici ducele de Brunswick nu face o figură mai bună atunci când năvălește ca un nebun la Horace Viel-Castel Îmbrăcat În husar, pomădat, fardat, Împopoțonat ca o
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
și pe văile bogate în nisipuri aurifere, de unde (cernut) se obținea aurul pentru obiecte de podoabă. Se pare că zonele din Transilvania bogate în aur și argint, aramă, plumb erau exploatate (active), în secolele VII-X, s-au descoperit tipare pentru turnat obiecte de metal în așezări și cimitire, dovadă a existenței unor ateliere, a unor meșteri ambulanți, care lucrau în obști pentru folosul lor și pentru tributul destinat migratorilor.6 Este important de subliniat că toate aceste activități minerești erau specifice
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pe scena Teatrului Național din Iași are loc premiera piesei sale Armașul lui Ștefan cel Mare. Conștient, probabil, de resursele nu foarte bogate și de nesincronizarea cu lirica nouă, C. se orientează de la început către sonet. În tiparul acestuia sunt turnate peisaje, preponderent rurale (ciclul Pasteluri), dar și trăiri personale (Varia, Frunze de toamnă, Lui Eros), portrete ale unor personalități ori tipuri istorice (Chipuri, Letopiseț). Continuând aici pe Mateiu I. Caragiale, Mihai Codreanu și Al. O. Teodoreanu, autorul încearcă să exploateze
CUZA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286633_a_287962]
-
dezabuzarea prietenelor, nici micile și surprinzătoarele aventuri sexuale de pe litoral și nici revenirile semispăsite ale soțului divorțat n-o mai pot resuscita sentimental. În schimb, la sfatul unei prietene, se apucă să noteze amintiri, să creioneze fizionomii în care își toarnă mai mult sau mai puțin propriile dileme și notații comportamentale, întrebându-se ce ar scoate o Virginia Woolf din măruntul acestor experiențe. Împletită cu voința scrisului ca terapie și cu presiunea lecturilor de romane ale adolescenței, banalitatea primește frecvent contururi
CODRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286322_a_287651]
-
sufletului limpede comoară / Și cu sonoritatea lui ușoară, / O dă-n vileag în haină de paradă. // Sub uriașa gândului cascadă / Se-nvârte ca o fermecată moară; / E trandafir în zâmbet de fecioară / Și-n mână de viteaz se face spadă. Turnăm în spuma lui cea trecătoare / Tăria marmorei nepieitoare, / De-i toarcem rostul cu înțelepciune; De nu, ne prăbușim din zbor avântul. / În târâtoarea lui deșertăciune... / Acest demonic șarpe e Cuvântul” (Șarpele cu clopoței). Suferința este convertită în purificare și pusă
CODREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286315_a_287644]
-
descrie prin apel la ziare, reviste, scrisori, memorii ale vremii. Cărți de gastronomie, ghiduri turistice, programe de teatru, afișe, stampe sunt transpuse aidoma în paginile care evocă Bucureștii de la cumpăna secolelor XIX-XX, cu efluvii liricizante într-un compozit lingvistic turco-grecesc turnat într-o topică siluită. Anticipat astfel, romanul Amurgul levantinilor (I-II, 1978-1980) este o construcție pe sute de pagini care ascultă de canoanele cronicii de familie și ale frescei istorice, răstimpul evocat fiind 1877-1917. Personajele, multe dintre ele înrudite, migrând
CONSTANTINESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
Momentele de respiro ale patosului angajării - puține - aduc promisiunea unei lirici vitaliste, în acord cu marile ritmuri universale: „În mine vuia strigăt lung de cascadă - / Inimă curată în veci și nomadă. / Îmi venea să cuprind înaltul cu mâinile / Când își turna în mine fântânile.” Numeroasele volume ulterioare - Ritmuri române (1969), Sunt pionier al României socialiste (1979) sau Torentul Roșu. Epoca Nicolae Ceaușescu (1989) - se pierd într-o versificație abundentă, facilă și convențională, aducând în prim-plan naționalismul declamator al dictaturii ceaușiste
CRANGULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286477_a_287806]
-
din cauza a ceea ce Piaget numește incapacitaea de decentrare. Un copil de vârstă mică va spune că este mai mult lichid într-un pahar înalt și îngust decât într-unul mic și larg, chiar dacă a văzut că în amândouă s-a turnat aceeași cantitate. Această dominație a vizualului determină dificultăți și în distingerea aparentului de real (un câine care poartă mască de pisică devine pisică). De asemenea, copilului îi este extrem de greu să privească lucrurile din perspectiva altcuiva sau din alt punct
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]