6,447 matches
-
munci periculoase. Alții erau folosiți la munci mai puțin periculoase, dar, În general, tot grele, pentru care nu aveau oameni, pentru că bărbații erau pe front. - În Ucraina? - Da. Armata română era În sudul Ucrainei, până la Odesa și până la Stalingrad, iar ungurii erau la Cotul Donului. Și Între ei era o divizie... Nu, nu era o divizie. Era un corp de armată germană. Mai existau fricțiuni, dar foarte puține. Adică se mai Înjurau când se Întâlneau, dar nu s-a ajuns niciodată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Cluj, plus de pe o rază... Este un fel de a spune, că frontiera pe cealaltă parte era la 8 km. Dar așa, grosso-modo... Erau și din Gilău, și de la Dej, erau din diverse părți. Iar noi, În general, nu vedeam unguri acolo. Ăia stăteau numai la gard. - Era sârmă ghimpată? - Sigur că da. Au pus sârmă ghimpată. Și erau gărzi armate, sigur că da. Jandarmi. - Și cam cât de mare? - Cred că trebuie să fi fost de ordinul a câteva hectare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
În fiecare din astea, În afară de alea negre, că alea negre erau prin definiție nemți. Dacă nu scria nimic pe triunghiul ăla Însemna că e neamț. Dacă scria o literă, În funcție de litera respectivă, Însemna de unde este. De exemplu F - francez, U - ungur, P - polonez, R - român. Deci eu aveam un triunghi roșu, o linie galbenă sus... Pe triunghiul meu scria U - ungur. Al doilea lucru interesant. După ce i-au făcut pe șefii ăștia, care nici nu se comparau cu șefii de la Birkenau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ăla Însemna că e neamț. Dacă scria o literă, În funcție de litera respectivă, Însemna de unde este. De exemplu F - francez, U - ungur, P - polonez, R - român. Deci eu aveam un triunghi roșu, o linie galbenă sus... Pe triunghiul meu scria U - ungur. Al doilea lucru interesant. După ce i-au făcut pe șefii ăștia, care nici nu se comparau cu șefii de la Birkenau - erau niște domni, nu știau să bată... Aceștia trei sute erau din Ungaria, de unde s-a nimerit. Erau mulți din Cluj
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
în Ardealul anilor 1848-1849, pus sub cuvintele istoricului maghiar Köváry: „Poți să călătorești zile în șir în Ardeal fără să auzi niciun cuvânt unguresc”, ori Bantustanizarea României II, care are ca motto afirmația lui Karl Marx din Însemnări despre români: „Ungurii, stăpâni cruzi și nemiloși”. În Apocalipsa dupa Tökés, concluzionează: „A nega pericolul dezmembrării României, urmărită chiar și în timpul evenimentelor din Decembrie 1989 și după, înseamnă a te situa în afara interesului național”, precizând că președintele P.R.M., Corneliu Vadim Tudor „în legătura
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
În Apocalipsa dupa Tökés, concluzionează: „A nega pericolul dezmembrării României, urmărită chiar și în timpul evenimentelor din Decembrie 1989 și după, înseamnă a te situa în afara interesului național”, precizând că președintele P.R.M., Corneliu Vadim Tudor „în legătura cu ce înseamnă șovin ungur, nu, nu greșește!” „Fantasmele de mărire ungurești” îl determină pe Ion Cernat să facă un cald dar ferm îndemn la consecvență: „Că te-a îndemnat frica pentru unitatea țării, c-ai vrut să arăți că poți sta și drept, să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
monumentului! În strădania de a face din coadă de câine sită de mătase, mass-media a uitat să-i întrebe pe acești luptători anticomuniști ceau făcut în anul tragic 1940? De ce nu s-au ridicat atunci să lupte împotriva ocupanților ruși, unguri și bulgari? Atunci ar fi dat dovadă de dragoste de țară, ar fi aruncat, pe veci, oprobiul lașității numai pe guvernanți, pe Carol al II-lea. Cum de s-au găsit ei, curajoșii, după un război pierdut, cu țara ocupată
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Dacă era de împușcat, erau lichidați de la început, ca să nu se mai laude că au rezistat în munți ani de zile. Multe trebuie știute ca să nu ne încărcăm istoria cu figuri dubioase, să nu facem eroi din zdrențe, așa cum fac ungurii de gradul II, în Ardeal. 11 august 2006 Adio, dar rămân cu banii! Am prevăzut că cei care, cocoțați democratic în spatele nostru, ca să ne conducă și să împlinească programul de dezvoltare a societății capitaliste vest-atlantice, se vor da în gât
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
buricăreală, încât poți zice „unde dai și unde crapă”. Crapă cel mai mult în U.D.M.R., și nu întâmplător, deoarece maghiaro-secuii au o tradiție îndelungată în colaborarea cu „organele”. Când rușii au administrat Ardealul între octombrie 1944 și martie 1945, ungurii și secuii se dădeau de ceasul morții că ei sunt comuniști și conspirau, prin toate mijloacele, împotriva românilor, doar, doar vor rămâne cu o bucată de Ardeal. Nu mă surprinde deloc că membri marcanți ai maghiarilor și secuilor au colaborat
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
au colaborat cu securitatea; este starea lor naturală de a se gudura pe lângă cel mai tare și mai mare. Gabriel Țepelea, țărănistul, care a făcut războiul pe la Capșa, a scris într-un Almanah Flacăra, pe vremea comuniștilor, mai multe despre ungurii și secuii din Ardeal. O întrebare ar trebui să dea de gândit: De ce-a tăcut și tace securitatea de 16 ani în loc să fi dat o mână de ajutor la deconspirare. Chiar din zilele evenimentelor din decembrie 1989 s-a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
se plângă la toate ușile diplomației europene, despre nedreptatea care i s-a făcut la Trianon, și a făcut o propagandă antiromânească activă, vizând anexarea Transilvaniei. Scenariul după care s-a desfășurat propaganda împotriva României este asemănător cu ce fac ungurii și secuii din Transilvania în prezent: sunt lipsiți de drepturi; sunt discriminați; nu au acces la folosirea limbii materne în școală, administrație, justiție; nu li se restituie proprietățile, etc. Atunci se plângeau la Societatea Națiunilor, acum se plâng la U.E.
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
condus de Bela Kun, retrăgându-se apoi fără să ocupe nici un teritoriu ungar, deși ar fi trebuit să se oprească pe Tisa. Nu s-a exploatat această situație și s-a acceptat granița impusă la Trianon, în 1920, din care ungurii au făcut principalul argument în politica de revizuire. Timp de 20 de ani ei au cerut Ardealul, noi n-am zis măcar că avem dreptul la teritoriu dintre granița impusă la Trianon și râul Tisa. Nici un parlamentar român, nici un politician, și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în drama noastră: trimisul român la Viena, Manoilescu, a leșinat când a văzut harta cu Ardealul sfârtecat, iar altul, rămas necunoscut, înscrie la București, cuvintele salvatoare în legătură cu acceptarea „arbitrajului”: „în urma comunicării cu caracter ultimativ a puterilor Axei”. Ce-au făcut ungurii în Ardealul cedat, prezentat în propaganda lor ca o mare cucerire? Rar s-a văzut în istorie atâta ură, teroare, jafuri, omoruri, expulzări, maltratări; tot ce este abject în om s-a dezlănțuit. Peste tot, lângă jandarmii cu pene de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ură, teroare, jafuri, omoruri, expulzări, maltratări; tot ce este abject în om s-a dezlănțuit. Peste tot, lângă jandarmii cu pene de cocoș, pe care se dă vina, lângă unitățile militare, s-au adunat bande de bătăuși și criminali dintre ungurii și secuii din Ardeal. În primele săptămâni de la intrarea ungurilor în partea cedată a Ardealului, suma atrocităților se ridică la 22.713, înglobând: - omoruri -919 - schingiuiri - 1.126 - bătăi 4.126 - arestări - 15.893 - profanări - 124devastări colective -78 - devastări individuale
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în om s-a dezlănțuit. Peste tot, lângă jandarmii cu pene de cocoș, pe care se dă vina, lângă unitățile militare, s-au adunat bande de bătăuși și criminali dintre ungurii și secuii din Ardeal. În primele săptămâni de la intrarea ungurilor în partea cedată a Ardealului, suma atrocităților se ridică la 22.713, înglobând: - omoruri -919 - schingiuiri - 1.126 - bătăi 4.126 - arestări - 15.893 - profanări - 124devastări colective -78 - devastări individuale 447. Chiar și în 1942, studenții și populația maghiară din
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
studenții și populația maghiară din Cluj strigau în fața Consulatului român: „Vrem sânge de valah!”. Tinerii români au fost duși în lagăre de muncă forțată și pe front, aproape 300.000 de țărani români au fost expulzați. Un martor incomod pentru ungurii din Ardeal este actorul Ovidiu Iuliu Moldovan, altul este un profesor pensionar din Câmpulung, al cărui tată, învățător într-un sat din Ardeal, a fost pus la plug, la care se adaugă toți românii alungați din Secuime în urma evenimentelor din
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în urma evenimentelor din 1989. Urmașii celor care au profanat biserici, au incendiat, au bătut și omorât, cer astăzi autonomia ținutului secuiesc. Pentru ceea ce se întâmplă astăzi în Ardeal, cea mai mare vină o au guvernații români în cârdășie cu reprezentanții ungurilor și secuilor. Numai la noi se poate întâmpla să fii plătit de la București și să te închini la Budapesta. Puteți ierta? Iertați, dar nu uitați, mai ales nu uitați! Și ca să nu uitați, căutați și citiți: Milton G. Lehrer, Ardealul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
dacă lansa ideea că românii vor sta acasă, dacă investitorii englezi vor veni în România. Microbul restricției forței de muncă românești, începând cu 1 ianuarie 2007, a cuprins și Ungaria. Și Ungaria? Va fi vai de capul nostru! Vor rămâne ungurii cu oțetarii neculeși, cu toată paprika și cu tot gulașul. Să vezi cum derivă cazul: ungurii de gr. I nu vor să primească la lucru pe ungurii de gr. II și pe secui, spre disperarea lui Marko udemeristul, care, buricându-se
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
restricției forței de muncă românești, începând cu 1 ianuarie 2007, a cuprins și Ungaria. Și Ungaria? Va fi vai de capul nostru! Vor rămâne ungurii cu oțetarii neculeși, cu toată paprika și cu tot gulașul. Să vezi cum derivă cazul: ungurii de gr. I nu vor să primească la lucru pe ungurii de gr. II și pe secui, spre disperarea lui Marko udemeristul, care, buricându-se în parlamentul din București, zice că ia apărarea României. Vreți să vă primească ungurii în Ungaria
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cuprins și Ungaria. Și Ungaria? Va fi vai de capul nostru! Vor rămâne ungurii cu oțetarii neculeși, cu toată paprika și cu tot gulașul. Să vezi cum derivă cazul: ungurii de gr. I nu vor să primească la lucru pe ungurii de gr. II și pe secui, spre disperarea lui Marko udemeristul, care, buricându-se în parlamentul din București, zice că ia apărarea României. Vreți să vă primească ungurii în Ungaria lor? Nimic mai simplu. Opriți exportul de lemn din Harghita-Covasna către
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
derivă cazul: ungurii de gr. I nu vor să primească la lucru pe ungurii de gr. II și pe secui, spre disperarea lui Marko udemeristul, care, buricându-se în parlamentul din București, zice că ia apărarea României. Vreți să vă primească ungurii în Ungaria lor? Nimic mai simplu. Opriți exportul de lemn din Harghita-Covasna către Ungaria. Dacă nici așa nu se învață minte că trebuie să te ai bine cu vecinul, schimbați cursul Tisei, Someșului, Crișurilor și Mureșului și lăsați-i fără
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în ciuda „frăției” dintre țările cu democrație populară, socialiste, Ungaria a agitat permanent problema Transilvaniei, a etnicilor maghiari, având în spate URSS și, apoi, Rusia. Urmărind în timp relațiile româno-maghiare, vom observa că, ori de câte ori s-a pus la București problema Basarabiei, ungurii au ridicat problema Transilvaniei, și n-o făceau de capul lor, nu că nu i-ar fi dus capul, urmărindu-se potolirea și stingerea „conflictului” teritorial dintre România și URSS. Ani de zile am fost îndoctrinați cu prietenia dintre popoare
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Transilvaniei, și n-o făceau de capul lor, nu că nu i-ar fi dus capul, urmărindu-se potolirea și stingerea „conflictului” teritorial dintre România și URSS. Ani de zile am fost îndoctrinați cu prietenia dintre popoare, dintre români și unguri, pornindu-se de la ideea că oamenii muncii nu au ce împărți, nu au sau au stins motivele de dispută și nemulțumire. Tema creștină a iubirii aproapelui a fost transpusă în ideologia și morala proletară, însă numai unii au înțeles că
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Într-o mai veche discuție care ușor a alunecat spre raporturile româno-ungare, am spus, și nu mă dezic, că, la nevoie, pot crede în prietenia româno-ungară, invers niciodată. Afirmația mea se bazează pe faptul că nu avem în comun cu ungurii decât două însușiri: a) ne încălzim la același soare și b) mâncăm sărat. Dacă cineva crede că, având atât de puțin în comun, se poate construi o prietenie și o frățietate, căutate zadarnic de românii ardeleni în cadrul revoluției de la 1848-1849
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în această iluzie, dar să nu iasă la rampă, încercând să ne convingă pe toți. Așa s-a ajuns ca dintr-un popă reformat să se facă episcop și erou al revoluției române, deși el a fost și este spion ungur, dușman declarat al românilor și României, care agită permanent și nepedepsit ideea separării și dezmembrării României. Acest popă vrea să joace rolul chibritului care aprinde vâlvătaia, uitând un amănunt nesemnificativ: chibritul arde primul! „Săracul popă”, mă tem să n-o
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]