3,550 matches
-
potera pe el, să-l caute în buzunare cine l-a botezat, să vedem din ce noroi de carne s-a născut și ce hazna are în loc de inimă. Și când mai aflați că iar se arată la televiziune, stingeți becul, vârâți-vă capul sub plapumă, faceți-vă că nu-l auziți, că nu-l știți! Ciuma, Holera, Lepra veneau și treceau, ăsta nu se mai termină Doamne, apără și ferește! Un român din Canada, septembrie 1984, difuzată la 11 noiembrie 1984
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și proiectare. Vorbeam despre faza de proiectare a produsului. Să vedem ce i se întâmplă odată cu trecerea la faza de pregătire a fabricației. Având în vedere erorile de fond ale concepției datorate, așa cum spuneam, în primul rând birocrației care-și vâră nasul în problemele cercetării, o mare parte din sculele, dispozitivele și verificatoarele proiectate riscă să fie executate inutil sau chiar să fie casate. Încep reclamațiile și propunerile beneficiarilor. Ele sunt însă tardive, pentru că toate eventualele dotări suplimentare încep să se
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
anului 2004 pare, ca În atâtea alte pagini de forță ale prozatoarei, caligrafiată, fără grabă, În amar și tandrețe, cu bisturiul pe piele. „Mă mișcam cu destulă greutate și aveam dureri. Ca să fac să mai Întârzie puțin cineva cu mine, vâram o bancnotă În buzunarul fiecărui halat de infirmieră-asistentă care intra pe ușă... Vecina de cameră mi-a dezvăluit cum Își negociase tariful operației, mi-a dat cifre și m-a sfătuit să fac la fel. Toaleta, firește, nu avea hârtie
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de aur, cu monogramă, piesă de podoabă a portului național săsesc, purtat doar de sărbătorile noastre tradiționale - un fel de marcă de identificare cu micul și straniul nostru cosmos săsesc. Mama mea putea și ea foarte bine să mi-l vâre pe furiș În valiză, când am plecat la brigada comunistă. Dacă o făcea, procedam ca D-voastră (sau ca «eroul» din Lipova). Nu știu precis când l-am purtat pentru ultima oară, În orice caz Înainte de 1939. De atunci, Îl
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
era minimă, fără ea chestiunea devenea „pur academică”. Porția sa dublase șansele Profesorului, afirmă, În acea clipă, resemnată și implacabilă, Rațiunea, În urechile și sufletul victimei. Brusc, se aud Însă strigătele Profesorului, care alerga spre deposedat și, fulgerător, Îi și vârâse porția În gură, să fie sigur că nu se mai produce vreo aiureală. Grăbit să se Întoarcă la locul său, să evite glonțul destinat nedisciplinaților, Profesorul are totuși timp să vadă chipul uluit al tânărului și să murmure: „Cum adică
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
scos apoi mâinile din buzunare și mi-am întins degetele ca să se zvânte transpirația. Parcă eram Henry Fonda înainte de atac, în Warlock. Orice s-ar spune, îmi place foarte mult Warlock. După ce mi s-au uscat complet palmele, mi-am vârât iar mâinile în buzunare și am început să număr a treia oară. Dacă totalul de acum era identic cu unul din cele două anterioare, nu era nici o problemă. Oricine greșește. Date fiind condițiile în care am socotit... Am fost încordat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
haine acolo. Doar umerașe și grămăjoare de naftalină. Imediat mi-am imaginat că era de fapt un culoar secret care ducea cine știe unde. Altfel ce sens ar fi avut să mă echipeze în halul în care mă aflam și să mă vâre acolo? Tânăra a rotit un mâner de metal din colț și în clipa aceea o parte din perete s-a deschis spre interior, ridicându-se precum portbagajul unei mașini. În abisul acela era întuneric beznă, dar am avut senzația că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
că nu mi-aș dori să fiu clamă dacă ar fi să mă reîncarnez. Nu mi-ar plăcea să fiu supus tratamentului pe care i-l aplicase bătrânul clamei din scrumieră. — După informațiile pe care le am, Întunegrii își cam vâră nasul în treburile Simbolatorilor, zise bătrânul. Nu insinuez că sunt în cârdășie, dar vreau să subliniez că sunt extrem de precauți, iar Simbolatorii se cam pripesc uneori. Nu se poate pune problema cooperării... decât cu foarte puțini, probabil. Oricum, nu e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de conversiune nu este încă pus la punct, trebuie să recunoaștem. Mai e mult până acolo. Cercetările nu au avansat cine știe cât sub acest aspect. — Dar eu n-am spus că e nevoie de o capcană cu dublă conversiune, zise bătrânul, vârându-și o altă clamă în pielița unghiei. De data aceasta era degetul mijlociu de la mâna dreaptă. — Și-atunci? — Ar fi de încercat soluții noi de transfer al datelor. Dacă era vorba doar de spălat creiere, nu te chemam pe tine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
am fost foarte bine instruiți în sensul ăsta și știu ce am de făcut. Nu las eu dușmanii să pună laba pe date. Am scos din buzunarul secret al pantalonilor un portofel dintr-o foiță flexibilă de metal și am vârât lista acolo. În afară de mine, nimeni nu poate deschide portofelul acesta din pricina cifrului secret. În clipa în care cifrul este accesat de altcineva, tot conținutul se distruge automat. — Bravo! spuse bătrânul admirativ. Am băgat portofelul în buzunar. Ce-ar fi să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
bătaia brizei reci de primăvară. Lumina lunii cădea vertical, făcând să sclipească pietrele de pavaj de la picioarele noastre. Aerul era umed și atmosfera părea apăsătoare. Părul ei era prins într-o coadă pe care o adusese în față și o vârâse în palton. — Ai un păr tare frumos! am zis. — Mulțumesc. — Nu ți l-a mai lăudat nimeni? — Nu, ești primul. — Ce senzație ai când ți se face un compliment? — Nu știu, zise ea cu mâinile în buzunare. Dar nu cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
așa că am închis briceagul. Hai, întinde-o de-aici! I-am înapoiat portofelul. — Vă mulțumesc mult! Dar ce mă fac acum? M-au plătit și eu nu le pot da obiectul cerut. Nu știam ce să zic. Simbolatorii - ei își vârâseră nasul aici, băgam mâna-n foc! - nu erau prea amabili de felul lor. Nu știai niciodată la ce să te aștepți. Făceau doar ce le trecea lor prin cap. Puteau foarte bine să-i scoată ochii individului sau pur și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
creierului și pentru permutări, trebuie să fac doar ce mi se cere. Dacă nu-mi convine, nu-mi rămâne decât să renunț la meseria de Computator. Și n-am de gând să fac așa ceva. În ciuda faptului că Sistemul își cam vâră nasul peste tot, nu cunosc altă meserie care să-mi permită atâta libertate de mișcare, care să-mi ofere atât de multă independență. Plus că se plătește foarte bine. Dacă reușesc să muncesc astfel timp de cincisprezece ani, adun suficienți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
largul mării. Nu poți îngrădi nimănui dreptul ăsta. — Nu aparțineți nici de Sistem, nici de Fabrică. Aveți un cu totul alt mod de a privi lucrurile. Probabil că faceți parte dintr-un grup independent și vânați și voi partea voastră... vârându-vă în treburile altora. Poate mai mult în ale celor de la Fabrică. Am dreptate? — Vezi? Nu ți-am zis eu? E deștept individul! îi spuse Pitic lui Matahală. Uriașul încuviință. — Mult prea multă minte pentru un individ care locuiește într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Mă bucur că am reușit să schimbăm câteva vorbe. Am să-ți mai mărturisesc ceva. Avem un plan. În momentul de față suntem cu un pas înaintea Simbolatorilor, dar sistemul nostru nu e atât de puternic ca Fabrica. Dacă își vâră nasul unde nu le fierbe oala, ne dau la o parte, ba chiar ne strivesc. Ca să evităm o asemenea situație, trebuie să le dăm de lucru. Înțelegi? — Da, înțeleg. Și încă foarte bine. Dar nu putem face lucrul ăsta singuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Își Începe de altfel romanul după modelul Străinului: cu primele zile scurse după moartea tatălui (de astă dată) lui Michel. Primele pagini sunt așternute cu gînduri cinice sau pe șleau vulgare despre tatăl mort, “un bătrîn tîmpit care și-a vîrÎt pula groasă În păsărica mamei” (În traducerea mea; În cea a lui Emanoil Marcu, mai pudic, „i-ai pus-o cu temei bătrînei”). Demarat În trombă, branșat la rezervorul trivialităților amare și al imaginilor șocante cu atît mai mult cu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
sate, spune Radu Rosetti. La 15 iulie 1668 pomelnicul cu moșiile vistiernicului Gheorghe Ursache era mai lung decât cuprinderea satelor pe care le stăpânea în ținuturile Suceava, Neamț, Bacău, Tecuci, Tutova, Vaslui, Lăpușna, Orhei, Soroca, Cernăuți, Dorohoi, Cârligătura, - Vodă Duca vârându-l în închisoare și supunându-l la cazne care au avut drept rezultat slobozirea pentru vistierie a 250 pungi de bani, „o sumă spăimântătoare pentru acea vreme"; Miron Costin care critica cu asprime orânduielile lui Cantemir, fusese și el Mare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
boeri se făcea sau prin avere - pârghia materială a înnobilirii ori prin contact social. Se știe de toți cât de mult face contactul, și cum oamenii nuli ca pricepere însamnă ceva într-o țară, numai prin faptul că s-au vârât în sufletul unuia și altuia și s-au poftit cu loc ori fără loc, cu vreme ori fără vreme. Ceia ce azi e considerat de omul onest ca o lingușire, ca un semn de lacheism - și slavă domnului mulți lachei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care istoria tace. - „Frumos băiat, e copilul d-tale de casă, a cui ficior este, Jupân logofete? - A boerului V. Cogălniceanu ot Huși. - Văd că-i harnic și deștept;- Să-i căutăm o slujbă, că e curățel. Și așa se vârau în slujbele statului tinerii ficiori de boeri. Trebuia să fii copil de casă a cutărui boer mare, ca să poți ajunge ceva. Și cu cât boerul era mai protipendadă, cu atâta numărul copiilor de casă creștea, iar la Vodă erau cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în schimbul capului său și a libertății, să îmbrățișeze frumoasa meserie de călău, ce stătea vacantă. Mai toți refuzară; unul singur primi: acesta fu Gavril Buzatu, un țigănoi colos la trup, slut la față și cu o privire fioroasă de te vâra în friguri la cea dintâi ațintire. La 18 aprilie 1839, Gavril debută în noua lui meserie, punând ștreangul în gâtul tovarășului și a prietenului său Ion Chetrariu. O dată cu întâia sa operație de curățire a societății de un criminal, spăimântător, Gavril
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se repeziră în jurul meu și mă îmbrățișară, vărsând lacrimi" (10.409-414)34. Datorită acestei ierburi, drogul își pierde efectul, iar Ulise nu se lasă dus la porcărie, inversează rolul agresatului cu cel de agresor și nu cedează avansurilor lui Circe. "vâră-ți mai bine sabia în teacă și vino în pat cu mine și, după ce ne-om iubi, să ne jurăm credință unul altuia!" (10.333-335)35, dar Ulise nu se lasă amăgit de argumentele acestei "Șamane Kirkè ("Vrăjitoare") contrar celor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
agenți șfiscaliț umblau În cartierele evreiești, prin acele case unde nu erau decât văduve și orfani, scoteau de sub capul acestor nenorociți pernele și desbrăcau șde haineț și băteau până la sânge, iar lucrurile luau direcții necunoscute. Perceptorii acestor ștafete ale morții vârau groaza În populația evreiască. N’avei cui să te plângi și nimeni nu asculta pe «jidanii care au tras În armată»; nu era milă pentru ei. Acești zbiri, care scoteau pernele, lăsând goi și desculți, văduvele și orfanii, urmăreau plata
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
ontogenetică. Dezvoltarea în adolescență este interpretată holist, ca fiind determinată de o rețea dinamică de situații biologice, sociale, istorice și culturale, în care orice modificare asupra unei componente are efecte asupra tuturor celorlalte la mai multe niveluri. Adolescenții, prin specificul vâr stei lor experimentează schimbarea în multiple situații de viață. Diferențele individuale din cadrul rețelei dinamice se exprimă într-o varietate de modificări comportamentale, care duc la un conflict între acceptarea socială și realizarea aptitudinală, adică atingerea standardelor de performanță apreciate de
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
explorarea spațiului cu o rachetă construită prin mijloace proprii; îi place să deseneze și să picteze; A dorit să practice karate și o face în continuare, cu pasiune; Se bucură în mod egal de compania adulților și a celor de vâr sta sa, dar se dorește un partener egal de discuții și acțiune al adulți lor; Este obișnuit să i se spună adevărul și are o bună capacitate de înțelegere a situațiilor; Când 1-am întrebat ce locuri are vrea să
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
alimentație județene și a municipiului București prin reprezentanții împuterniciți ai acestora. Eliberarea licențelor de fabricație către agenții economici solicitanți se face de către direcțiile generale pentru agricultură și alimentație județene și a municipiului București, cu recuperarea costului editării formularelor, încasările respective vârându-se la bugetul de stat. Anexă 1 ------- la regulament -------------- ACTIVITĂȚILE, PRODUSELE ȘI PRESTĂRILE DE SERVICII pentru care Ministerul Agriculturii și Alimentației acorda licențe de fabricație I. Industria laptelui 1. Colectarea, transportul și preluarea materiilor prime și a semifabricatelor (lapte, cas
ORDIN Nr. 83 din 6 octombrie 1995 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la acordarea licenţelor de fabricaţie agenţilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul producţiei de produse alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112217_a_113546]