6,856 matches
-
o neliniște nedefinită, care crește cu fiecare gură de aer pe care o iei. În acel teatru erau oameni îngroziți. O simțeam. Și groaza lor îi putea face periculoși. Capitolul treisprezecetc "Capitolul treisprezece" —Shirley Lowell? zise Janey, pe un ton vag. N-am auzit de ea. Ai idee câte actrițe în devenire sunt pe lumea asta? Indiferent de moment, aproximativ nouăzeci și cinci la sută din actori nu au de lucru. Avea un impresar? Nu știu. Tocmai terminase teatrul. —Unde? Ridicai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
venit poliția. Vor să vorbească cu Violet, dacă se simte mai bine. Dură cam un sfert de oră până ce haosul emoțional care urmă ajunse să se potolească. Deci crezi că s-a sinucis? zise Hawkins. — N-am nici cea mai vagă idee, zisei eu. Abia dacă-l cunoșteam. Uneori își arăta colții către mine când treceam pe coridor, dar cam la atât se reducea interacțiunea noastră. Făcea asta cu toată lumea; nu doar cu mine. În ultima vreme, de când cu găsirea corpului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
dar, la momentul respectiv, nu ne-ar fi scos dintr-ale noastre ceva mai puțin grav decât o revoltă pe cinste, ca-n Brixton 1, cu tot tacâmul de mașini care vin să devasteze foișorul. La un moment dat, avusesem vaga impresie că aud niște țipete, dar, cum nu mi se păruseră a fi decât proiecții ale sunetelor pe care le-aș fi scos chiar eu dacă Hugo nu mi-ar fi ținut mâna la gură, nu le-am dat prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
bucurie. Cineva răuvoitor ar fi zis că-i place să-și etaleze cunoștințele superioare, dar eu consideram că e cu adevărat interesată să cunoască mecanismele lăuntrice ale oamenilor. Era o observatoare înnăscută și sesiza cele mai mărunte gesturi, cele mai vagi ciudățenii de comportament, ca să le utilizeze în activitatea ei. —O cunoști bine pe MM? o întrebai eu, încercând să găsesc altceva în afară de „De unde știi?“ - îmi place să variez. Nu, nu chiar. Când am intrat la școala de actorie, ea era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
înțeleg firea. Nu-i pasă cu adevărat decât de proiectul la care lucrează într-un moment sau altul și-și bate capul numai cu ceea ce trebuie să facă pentru a-l vedea împlinit. În glasul lui Hazel era o umbră vagă de aprobare pe care am recunoscut-o imediat. Aveam impresia clară că vede la MM un spirit înrudit cu al ei. Am privit-o lung, încercând din răsputeri să găsesc o cale de a formula întrebarea care-mi stătea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
cuvânt: să-l faceți să cumpănească mai bine această temă. — E în regulă. Voi încerca! Lăsați aici acel studiu - care pare într-adevăr făcut de experți - și îi voi cere președintelui Jaén să-l citească în timpul călătoriei. Făcu un gest vag: E tot ce vă pot promite... Când grilajul mare de fier se închise în spatele lor și se văzură din nou în stradă, preotul comentă: — Același zgomot trebuie să-l fi făcut și poarta lui Pilat din Pont. — Bună! — Bună... — Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
de a câștiga voturi. Pentru popor, simbolul maturizării lor ca cetățeni și ridicarea lor în slăvi ca națiune. Din ziua în care au învățat să respecte Natura, au început să se considere cu adevărat „civilizați“. Mișcă din mâini într-un vag gest nedeslușit. În ziua în care și noi vom învăța să respectăm peisajul, indienii și animalele noastre, vom fi devenit cetățeni adulți și o națiune care își merită acest nume. Zâmbi ușor. Ce e rău în faptul că doresc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
și abrupte. Se Încolăciră În sus și-l purtară spre ultimele douăzeci și cinci de trepte până la ușa apartamentului său. Descuie ușa și intră, În sfârșit acasă. Îl Întâmpină mirosul de mâncare gătită, aromele amestecându-se Între ele. Astă-seară putea distinge aroma vagă de dovlecel, ceea ce Însemna că Paola făcea risotto con zucca, disponibil doar În anotimpul acesta, când dovleceii barucca durdulii și de-un verde-Închis erau aduși din Chiogga, de cealaltă parte a lagunei. Și după aceea? Pulpă de vită? Prăjită cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
dreapta În vreme ce trecea pe lângă oricare dintre străzile secundare În drum spre Rialto era o dovadă suficientă a acestui fapt. Ajungând la intersecția principală, coti la stânga și se Îndreptă jos spre piața de pește, Închisă acum, duminica, dar Încă emanând un vag iz de la peștele ce se vindea acolo de sute de ani. Traversă un pod, se Întoarse la stânga și intră Într-o pasticceria. Comandă o duzină de foietaje. Chiar dacă nu le mâncau pe toate la micul-dejun, era sigur că Chiara avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
lingându-și buzele, Hugo și-a spus că i-ar plăcea să fie acel bărbat. Când Amanda și-a depărtat încet picioarele și și-a dat faldurile rochiei la o parte, pentru a demonstra că nu avea nici cea mai vagă urmă de chiloți, Hugo a simțit că începe să i se învârtă capul pe umeri. —Dumnezeule, ce dor mi-a fost de tine, a mârâit el. Una dintre bretelele rochiei a căzut pe un umăr mătăsos. În timp ce degetul arătător descria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
din cauza efortului de a-și menține expresia serioasă, Hugo începuse să aibă dureri în piept. Acum Lotti ținea un discurs general referitor la sarcină, din care se înțelegea că era convinsă că nici unii dintre ei nu aveau nici cea mai vagă noțiune despre ce înseamnă graviditatea. Lecția era ilustrată cu ajutorul unui carton uriaș și foarte colorat reprezentând o secțiune transversală a corpului feminin însărcinat. Cartonul era proptit pe un șevalet. Hugo s-a cutremurat văzând rinichii colorați într-un roșu țipător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Dac-ai vrea să te deranjezi să te uiți. Una s-a uitat la ceas. — Eu uitat acum treizeci de secunde. Apoi s-a îndreptat către ușă. — Unde te duci? a urlat Amanda întinzându-se către ea într-un gest vag preventiv care aproape c-a făcut-o să cadă din pat. Și cu nenorocita mea de cezariană cum rămâne? Una și-a pus brațele curate pe piept. — Doctorul spus că cezariana nu necesară. Amanda s-a ridicat în fund, atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Concediul de paternitate mi se termină săptămâna viitoare. Lui Hugo nu-i venea să creadă ce auzea. În săptămâna care trecuse de la plecarea asistentei Harris, Amanda abia îl îngrijise pe Theo, și în plus el nu avusese nici cea mai vagă idee că nevastă-sa nutrea gânduri de-o asemenea natură. Cum dracu’ să se ocupe el tot timpul de Theo? Hugo nu știa nimic despre copii. Nu știa nici măcar cu ce cremă să-i dea la fund. —Ghinion, a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
pe care o ținea în cealaltă mână s-a vărsat direct pe încheietura lui. Hugo a simțit lichidul maro și călduț prelingându-i-se până la cot. Fir-ar al dracului! Altă cămașă distrusă, iar el nu avea nici cea mai vagă idee cum se scot petele. S-a lăsat din nou tăcerea. Alice a început să-și tragă mai aproape haina și geanta. Ei, mulțumesc pentru cafea, a zâmbit ea. Trebuie să plec. Pe sub masă, Hugo și-a frânt mâinile disperat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
mea e plecată tot timpul, iar eu m-am trezit, dintr-odată, responsabil de acest copil și sincer..., a făcut o pauză, trecându-și prin părul negru și neîngrijit o mână lipicioasă din cauza cafelei,... sincer, nu am nici cea mai vagă idee ce să fac cu el. Toată ziua doarme și toată noaptea urlă și..., Hugo s-a frecat la ochi,... de la baie până la culcare, inclusiv tot ceea ce se întâmplă în aceste două momente, totul e un dezastru. Nu vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
era una de șoareci de câmp. —Dumneavoastră l-ați cumpăra, dacă ați fi în locul nostru? l-a presat femeia, uitându-se îngrijorată la bolovanii din fața ei. Hugo a continuat să tacă. Era clar că oamenii nu aveau nici cea mai vagă idee ce însemna să transformi un hambar și câte cheltuieli, eforturi și stres implica. Chiar și atunci când era vorba de un hambar care era chiar hambar, nu cum era ăsta - un morman de pietroaie inutile așezate pe un câmp în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
ajutat destul pentru o seară. Hugo nu era numai politicos. Încerca să și tragă de timp. Nu voia ca Alice, pe care își dorea cu disperare s-o impresioneze, să-și dea seama că el nu avea nici cea mai vagă idee ce putea să gătească. De fapt, că nu știa să gătească. Că nu avea nimic cu care să gătească. Pe cine voia el să ducă de nas? Ochii i-au căzut pe meniul ponosit de la Taj Mahal, care era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
îl iubea pe el. Hugo spera că nu-și închipuise episodul ăsta. Luând în considerare starea în care fusese, îi era greu să fie sigur. Se întreba cum își scuzase Alice absența în fața lui Jake. Natura coabitării celor doi rămăsese vagă. Din puținele informații primite de la Alice, se părea că soții se hotărâseră asupra unui trai în comun destul de inconfortabil și asupra unui aranjament privind împărțirea sarcinilor legate de creșterea copilului. Hugo spera ca în timpul cinei să aibă ocazia să ridice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
jucăria aia i se păruse sinistră. Oare avusese o premoniție? —Și Laura - știi..., Amanda a clătinat din cap ca și cum nu i-ar fi venit să creadă. Ei bine, a fost uluitoare. Am subestimat-o. N-am avut nici cea mai vagă idee ce înțeleaptă e. Înțeleaptă. Hugo putea să găsească mulți termeni ca s-o descrie pe Laura. Dar ăsta nu era unul dintre ei. M-a ajutat să realizez ceea ce refuzasem să-mi dau voie să accept. Ochii Amandei se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
nou. În spatele Detectivului, pe banchetă, lângă impermebilul ud, Magicianul scoase un evantai și începu să-și facă vânt. Apoi își lăsă privirea să alunece spre fereastră, chicotind bucuros. O nouă farsă era pe cale să înceapă. La volan, Detectivul avu senzația vagă că are pe cineva în ceafă, pregătit să-i înfigă colți ascuțiți în carne. Întoarse repede capul, însă nu văzu pe nimeni. Totuși, senzația aceea continua să-l agaseze, inexplicabil. Înjură și dădu drumul la radio, iar cei de la Eagles
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Hopkins, autorul face o constatare interesantă: asistând la ceremonia noilor laureați ai școlilor de medicină mai sus amintite, a observat că versiunea jurământului lui Hypocrate, recitat de ei, era schimbată, iar cu trecerea anilor prescrierile etice erau prezentate tot mai vag și imprecis. A doua expresie a schimbării care a avut loc îi aparține lui R. A. McCormick, moralist american. În articolul său, Bioetica. Un gol moral? din revista America, relevă cinci factori care au contribuit la menținerea acestei situații de „gol
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
asta nu înseamnă că ea nu există. Este o altă lume!” i-a șoptit gândul - Deci, nu teoriile ori explicațiile, înșele, sunt lucrul pe care trebuie să-l acceptăm, să-l înțelegem...! murmură Iorgu. ”- Divinul!... Divinul, omule, este o zonă vagă nedescriptibilă!. Sacrul este o taină de nedezvăluit!... ”Credere si nu cerceta!”, așa zice dogma!” i-a șoptit gândul. Puținătatea înțelegerii noastre, nu poate ajunge până în adâncurile lăuntrice ale spiritului nostru. Chiar dacă scaperi de dișteptăciune. Dogma trebuie s-o accepți fără
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
peretele dinspre răsărit, în colț... iconița Sf. Gheorghe și un smoc de busuioc, de la ”Ziua Crucii”, pe policioara candelei. E curat, e liniște, e răcoare si miros bun a busuioc si mere... Aerul din iatac, lucrurile... par sfinte, par amintiri vagi din basme, din cărți citite de demult, care dau simțurilor un fior de evlavie si de mister. Horbota de la așternut, de la prostire, iconița cu stergar, soba, opaițul, grinda înegrită de vreme, scăunelul cu trei picioare... toate, toate păreau mărturii dintr-
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
de relief. În altă ordine de idei, cercetarea arheologică din spațiul Moldovei, pentru perioada amintită, cunoaște și îmbină două etape, petrecute și în bazinul bârlădean: una a descoperirilor întâmplătoare, care au scos la iveală vestigii, de regulă izolate, cu informații vagi și de multe ori neverificate sau nevalorificate prin săpături de amploare, și o a doua, a cercetărilor de suprafață și sistematice, ca urmare a intensificării activității științifice și a creșterii interesului pentru cunoașterea trecutului istoric. Privită în ansamblu, activitatea arheologică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cercetarea de teren nu s-a extins și în împrejurimi) oferă puține informații legate de ritul și ritualul funerar folosit de populația autohtonă la acea vreme. Prin corelarea acestor date cu altele, de aceeași factură, din Moldova, rezultă o imagine vagă asupra modului de înmormântarea al băștinașilor. Similar ceramicii, unde s-au distins două etape de evoluție (secolele V-VI și VI-VII), cu elemente comune, dar și cu diferențe, de regulă pozitive, în cazul mormintelor s-au observat modificări, în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]