8,047 matches
-
sănătate; scrie; scurt timp; din scurt; seară; somn; spiriduș; sport; sprinten; sprintenaș; stare; stres; strica; strică; taxi; tăcere; TGV; la timp; timpuriu; tîrziu; un număr; a uni; Universitate; uran; urgență; vacuum; a venit; vid; vii; vină; vine; vino!; vis; viteaz; vitează; vitejie; viteza; viu; vîj vîj!; vînt; vorbește(1); 779/191/59/132/0 ridica: greutate (70); sus (43); greu (30); putere (24); urca (24); greutăți (21); forță (19); coboară (18); lua (18); coborî (15); mîna (15); puternic (15); efort (14
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
poluare; pomi; populat; port național; poveste; primire; priveliște; proști; Punghina; pustietate; puțină lume; rai; raion; regiune; reședință; ruralitate; sarmale; sat; satelit; sănătate; sărac; sărăcăcios; sătuc; sătul; spulber; stabilitate; sub pădure; tăcere; teren; termopane; treabă; trecut; țăranii; țigani; urît; viață; village; viteaz; vorbe/bîrfe (1); 793/227/84/143/0 sămînță: viață (38); floare (33); rod (31); roadă (27); soarelui (27); plantă (26); grîu (24); fruct (21); floarea-soarelui (19); bob (18); boabe (16); dovleac (13); început (13); pămînt (13); sîmbure (13); miez
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Libertății(3); tare(3); artist(2); Avram Iancu(2); celebru(2); chip(2); comemorare(2); creație (2); eleganță (2); față(2); frică(2); importantă(2); încremenire(2); înlemnit(2); legendă(2); Lenin(2); măreț(2); măreție (2); merit(2); Mihai Viteazul(2); mîndrie(2); moarte(2); model(2); neclintire(2); neclintit(2); operă(2); ornament(2); pietre(2); porțelan(2); prostie(2); răceală(2); semn(2); solid(2); stană de piatră(2); static(2); statuie(2); stîncă(2); fărăsuflet (2); trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sigur pe sine; siguranță; sine; soț; stăpînă; sufletist; superior; supremație; sus; nu știu; tataia; tată; teamă; pe tine; tiranie; tortură; a tot avut; totul; tren; trist; tu; tutore; țigan; ură; de urmat; urs; vechi; vecin; viață; pe viață; violent; violență; viteaz; voință(1); 758/236/72/164/0 stea:cer(156); lumină(68); astru(43); dorință(35); luceafăr(34); lună(34); noapte(34); căzătoare(30); strălucire(26); strălucitoare(20); oare(19); speranță(16); vis(9); polară(8); noroc(7); univers(7
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); forță(2); frumos(2); înălțime (2); maiestuos (2); măreție(2); Mihai Eminescu (2); miros(2); nuc(2); parc(2); pin(2); poveste(2); rădăcini(2); susținere (2); tei(2); toamnă(2); trainic(2); trăinicie(2); vechime(2); veșnicie (2); viteaz(2); vînt(2); voinic(2); admirație; aer; alb; alune; ani; Arad; arbor; aur; axa lumii; bani; biologie; bloc; bogat; butoi; cal; capac; cădea; căzut; chip; copac mare; copac străvechi; copac vechi; copilărie; democrați; dor; dulap; durabilitate; etern; excursie; foioase; galben
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
galben (2); impediment (2); insecte (2); înălțime (2); încercare (2); moarte (2); necaz (2); necunoscut (2); neliniște (2); noapte (2); nou (2); panică (2); pedeapsă (2); plăcere (2); plîns (2); sentiment (2); speriat (2); stres (2); supărare (2); ură (2); viteaz (2); accident; alee noaptea; alergat; anevoios; angoasă; animal; animale; apă; de apă; de arici; ascuns; atenție; aur; bacalaureat; bătrînețe; bleah!; bucă; bucurie; caiet; casă bîntuită; căprioară; ceas; de cineva; de cîine; claustrofobie; constrîngere; coșmar; creier; cristal; cuțit; degete; dezgust; deznădejde
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
inversă; realizat; regret; reușită; risipit; roz; scurt; seară; senin; spaimă; speranțe; spulberat; straniu; superstiție; tineresc; trezire; tulburare; țintă; uitat; unire; univers; de vară; vedetă; venin; vis; visare; vise; vită; vizionare; viziune; 365 zile; zmeură (1); 789/236/64/172/0 viteaz: curajos (173); curaj (70); erou (54); puternic (46); Mihai (43); voinic (33); brav (29); Ștefan cel Mare (16); Mihai Viteazul (13); breaz (12); voievod (11); bărbat (9); luptător (8); mare (8); putere (8); haiduc (7); neînfricat (7); isteț (6); îndrăzneț
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
univers; de vară; vedetă; venin; vis; visare; vise; vită; vizionare; viziune; 365 zile; zmeură (1); 789/236/64/172/0 viteaz: curajos (173); curaj (70); erou (54); puternic (46); Mihai (43); voinic (33); brav (29); Ștefan cel Mare (16); Mihai Viteazul (13); breaz (12); voievod (11); bărbat (9); luptător (8); mare (8); putere (8); haiduc (7); neînfricat (7); isteț (6); îndrăzneț (6); luptă (6); sabie (6); eu (5); poveste (5); soldat (5); tare (5); cal (4); domnitor (4); fricos (4); iute
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
parașută; păsările; pelican; pene; pericol; periculos; a plana; a pleca; plecare; pluti; porc; prorogare; puișorii; rapid; rîndunea; senzație; senzații tari; spectacol; speranță; spiderman; la stele; stewardesă; sunet; superman; pe sus; tare; trăiesc; trist; unde?; unic; urc; USA; val; visa; visător; viteaz; viteză; voință; de vultur; zbor; zbura; zburător; zmeu; un zmeu mare (1); 803/172/49/123/0 zbura: pasăre (139); avion (97); libertate (81); aripi (53); pluti (26); fluture (22); sus (20); cer (17); păsări (17); liber (15); aer (11
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de N. Gane, Povești populare de Lev Tolstoi, Basmele românilor de Ispirescu, Iancu Jianu de N.D. Popescu, Furnica de Emil Gârleanu, Viața și pildele lui Esop ș.a. La întrunirile culturale se vorbește despre „istoria românilor până la Ștefan cel Mare”, „Mihai Viteazul”, „drepturile și datoriile cetățenești”, „albinărit”, „anatomia, fiziologia și higiena omului”, „pomicultura”, „sericicultura”, iar la 19 februarie 1928 profesorul Eugen Neculau susține expunerea „Starea economică a satului nostru poate fi îndreptată prin pomicultură, avicultură, apicultură și sericicultură”. Se dau serbări, se
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Conferințele erau grupate pe cicluri și tematici, ca de exemplu: Ciclul îndrumări agricole („Situația agricolă a satului nostru”; „Starea agricultorilor în alte țări”; „Mașinile în agricultură”; „Îngrășămintele artificiale”; „Prejudecăți în agricultura săteanului român”); Ciclul istorie („Chipuri din trecutul neamului”; „Mihai Viteazul”; „Războiul de Independență”); Ciclul geografic și științele naturii („Rasele omenești”; „Câmpia Dunării”; „Africa”; „O expediție la Polul Nord”; „Viața în fundul mărilor”). Cele două grupuri de metode, verbale, de propagandă (lecții, conferințe, producții artistice) și cele demonstrative erau îmbinate armonios și dozate
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
nani, copilaș, / Dragul mamii fecioraș, / Că mama te-a legăna / Și mâna ți-a săruta / Ca pe-o floare, dragă, aleasă, / Ca pe-un îngerel în fașă. / Nani, nani, cu mama, / Că mama te-a descânta, / Să te faci un viteaz mare / Ca domnul Ștefan cel Mare, / Să fii viteaz la război, / S-aperi țara de nevoi. / Nani, nani, puiul meu, / Tare drag te mai am eu, / Să fii `nalt, să fii frumos, / Ca un soare luminos!"149 Repetiția paralelistică pune
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
legăna / Și mâna ți-a săruta / Ca pe-o floare, dragă, aleasă, / Ca pe-un îngerel în fașă. / Nani, nani, cu mama, / Că mama te-a descânta, / Să te faci un viteaz mare / Ca domnul Ștefan cel Mare, / Să fii viteaz la război, / S-aperi țara de nevoi. / Nani, nani, puiul meu, / Tare drag te mai am eu, / Să fii `nalt, să fii frumos, / Ca un soare luminos!"149 Repetiția paralelistică pune în evidență înveșnicirea trăirilor lăuntrice, planul exterior ipostaziind transfigurările
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
O ieșit ist făt frumos. / Și cere scufă și salbă / Să se ducă-n lumea albă. Cere cal de călărie / Și o stea la pălărie, / Ca să treacă de pustie; / Și mai cere un cal breaz, / Că-i fecior de om viteaz; Dă-i măicuț-un oboroc, / Ca să-și cate de noroc. Și mai dă-i măicuț-o sită, / Ca să-și cate de ursită; Și mai fă maic-o plăcintă, / S-o mâncăm până la nuntă. / Ca grâul N. N. să crească / Și-ntru mulți ani să trăiască
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mea, / Să-mi tot cânte, cânte-n față, / Și seară, și dimineață. De-ar fi cucul voinicel, / Mi l-aș prinde argățel / Și cămăși subțiri i-aș toarce / Și l-aș purta cum îmi place. / De-ar fi cucul un viteaz, / El mi-ar trece de necaz; / Dar e cucul păsărea, / El cântă pe rămurea / Și zboară pe unde vrea, / Nu-i pasă de jalea mea!"287 Dorința umană, de înstăpânire a timpului, transformă spațiul liric într-o imprecație, negată de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ce striga mereu din el: / "Sai, bădiță ortomane, / Că m-ajunge la ciolane! / Sai, bădiță, de mă scoate, / Că m-apuc' fiori de moarte!" / Iată-n lungul drumului / La puțul porumbului / Că venea, mări, venea / Pe balaur de-ntâlnea / Un viteaz de ortoman / Pe-un cal negru dobrogean. / "Măi balaur! striga el, / Lasă trupul tinerel, / Că te curm pe jumătate / Să-mi răscumpăr din păcate." / Șarpele se zvârcolea / Și cu șapte limbi grăia: / "Ortomane, / Hoțomane! / Bate-ți negrul / Pe de-a-ntregul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nu mă tăia, / Nu mă las de prada mea, / Ist copil chiar din pruncie / Maica sa mi l-a dat mie, / Că ades îl blestema / Și-i zicea când îl culca": "Culcă-te, alină-te / Șarpele sugă-mi-te!" / Cel viteaz de ortoman / Izbea negrul dobrogean / Și cu pala lui cea nouă / Pe balaur tăia-n două, / Apoi trupul înghițit, / Plin de rane, otrăvit, / El în cârcă-l ridica, / Sus, la stână se urca / Și în lapte mi-l scălda, / De
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
șanț zăcem...” Acasă mai citeam alte versuri ale lui Coșbuc, ca cele din poemul “Moartea lui Fulger”, versuri care răspundeau zbuciumului și neputințelor noastre în fața vieții nenorocite pe care o înduram dar care ne dădeau totuși speranțe. „Război e, de viteji purtat! Viața-i datorie grea Și lașii se-ngrozesc de eaSă aibă tot cei lași ar vrea De neluptat... Nu cerceta aceste legi, Că ești nebun de le-nțelegi!” Dar mai învățam acasă și alte versuri ale lui Coșbuc, de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
de surse, scrise de mână, multe dintre ele aproape analfabete. In toate declarațiile, oficiale sau mai puțin oficiale, se spune că a fost arestat prima dată în noaptea de 15-16 august 1952, pe motiv că a fost șeful cuibului „Mihai Viteazul” și apoi șef de garnizoană la legionari dar a fost eliberat în același an din lipsă de probe. In aceleași acte se spune că în anul 1935, în timpul studenției la Cernăuți ar fi aderat la legionari, dar nu este nici o
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
în acest sens. Apoi la Ceamurlia ar fi fost șef de cuib și șef de garnizoană. In legătură cu asta în dosar sunt două foițe, din 1940, cu același conținut, ca niște chitanțe, cu semnătura lui, cu denumirea cuibului „Mihai Viteazul” în care se face un mic raport pe tema discuțiilor din acea ședință în legătură cu schimbul de bulgari și macedoneni și cu mobilizarea pentru data de 8 noiembrie, probabil de ziua regelui. In afară de aceste note mai sunt niște fișe din
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
În poemul "În lunga noapte" din "Istoria unei secunde", Adrian Păunescu evocă istoria într-o atitudine romantică la care antiteza trecut-prezent amintește de "Epigonii" lui Eminescu. A. Păunescu realizează, și el, o hiperbolă în care se integrează Bălcescu și Mihai Viteazul. Țara este martorul vechiului și al noului. Se repune în discuție locul omului, cu posibilitățile ce se deschid spre voința și conștiința lui, legate de istorie. Principiile, căutarea absolutului, metafizica își fac de data aceasta loc în poezie, cu succes
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
apleacă și meditează: "Si-atunci vedem că veacul e al tău/ că binele apare brusc din rău/ că harul tău născut a fost din plânsu-ți... și singuri în cortegii sociale/ cuprinși de lene și de un patos sfânt/ lași uneori, viteji din când în când/ dar gata, ca nebunii și ca proștii/ să aruncăm prudențe și odăjdii." În acest context este evocată figura lui Bălcescu și a lui Mihai Viteazul. Figura lui Bălcescu apare obsesiv în cadrul volumului: "Nicolae Bălcescu la gurile
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sociale/ cuprinși de lene și de un patos sfânt/ lași uneori, viteji din când în când/ dar gata, ca nebunii și ca proștii/ să aruncăm prudențe și odăjdii." În acest context este evocată figura lui Bălcescu și a lui Mihai Viteazul. Figura lui Bălcescu apare obsesiv în cadrul volumului: "Nicolae Bălcescu la gurile Dunării", "Mormântul lui Bălcescu". Țara, istoria, revolta stau sub semnul lui Bălcescu; și țara, și brazda, și dealul poartă în ele anii revoluției. Stafia lui Bălcescu bântuie țara, căutându
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
vândut la străin/ taie-mi cu sabia labele/ fratele meu, Abele" Mutul Zugrafu desenează mari bătălii într-o suită de tablouri: Podul Înalt, Șălimbăr, Sarmisegetuza și Oituz, și portretele lui Ștefan, al lui Harmăn, al lui Purice și al altor viteji, cu faptele lor eroice "adormite în urice". Astfel, tot ce a fost măreț și nobil a avut rezonanțe în timp, sub forma unor experiențe într-o tradiție de umanitate și umanism. Împreună cu "Cavalerul trac", "Zoosophia" împinge istoria și vechimea poporului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
se va metamorfoza, din trupul lui va crește pământul și iarba Traciei. În lumea Traciei rezistă numai cei puternici, cei neputincioși și bicisnici dispar. Manimazos își va alege fecioara, încercându-și arcul menit să prăsească în inima crăiesei pe viitorii viteji ai Traciei. Cuvintele Traciei s-au desprins din buruieni, din iarbă. Logoslavia este buruiana cuvântului cuvintelor, a cuvântului talisman. În cuvânt se concentrează toate forțele, toate sevele, toate tainele omului și ale facerii: "Pe Manimazos îl pustiau cuvintele/ spusul și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]