4,110 matches
-
esențială a limbii rămâne cea de comunicare, ei adăugându-i-se funcțiile identificate de Roman Jakobson” Pe lângă cele șase funcții menționate deja, R. Jcobson mai identifică o funcție magică a comunicării, bazată pe puterea incantatorie a cuvântului, prezentă în textele vrăjilor, farmecelor, descântecelor, practicilor magice; „detașându-se de lucru, cuvântul pare a-l domina cu ușurință, a- l guverna. El spune ceea ce nu există încă și reînvie ceea ce a dispărut”. Funcția profilactică. se manifestă prin rostirea cu voce mai puternică a
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
că anunțarea și discuția cu părinții este văzută ca o măsură-sancțiune. Figura 42: Implicarea școlii în prevenirea/combaterea consumului de droguri (perspectiva profesorilor) "Trebuie pedepsiți. Altfel fenomenul ia amploare. Când mai este exmatriculat cineva, parcă se trezesc puțin, așa, din vraja asta ( profesor, religie 38 ani). ...în clasele a IX-a și a X-a nu putem exmatricula copiii, putem să le scădem doar nota la purtare și asta nu prea contează pentru ei. Eu anunț directorul școlii, care anunță părinții
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
gând care cuprinde multiplicitatea unitară și armonică a ideilor tuturor ființelor. Iar în forma creată Sofia este frumusețea lumii cu toate formele ei, care nu e decât o transpunere a ideilor dumnezeiești în vizibilitatea creată. Sofia creată sau naturală e vraja, e frumusețea, e splendoarea care se degajează din înfățișarea armonioasă și maiestuoasă a Universului, care e revărsată asupra lui Dumnezeu. „Participând la creație, Sofia se revarsă în Universul întreg , îi imprimă formele mărețe... Toate lucrurile din lumea creată participă la
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
rostul. Dar ea rămâne oarecum în picioare, dacă privim religia sub aspectul subiectiv, sau sub aspectul psihologic. Ioan Climax, genialul analist psihologic al vieții ascetice, e gata bunăoară să interzică monahului muzica în timpul cultului. Din ce motiv? Melodia e o vrajă prin ea însăși. Dar cel care o cântă spre slava lui Dumnezeu, se poate lăsa furat nu de vraja și de sensul ei religios cât de felul cum singur o execută. În cazul acesta, spiritul executantului se prăbușește din zborul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
genialul analist psihologic al vieții ascetice, e gata bunăoară să interzică monahului muzica în timpul cultului. Din ce motiv? Melodia e o vrajă prin ea însăși. Dar cel care o cântă spre slava lui Dumnezeu, se poate lăsa furat nu de vraja și de sensul ei religios cât de felul cum singur o execută. În cazul acesta, spiritul executantului se prăbușește din zborul contemplației în admirația talentului propriu, în voluptatea cântării, a execuției. Am avea astfel în locul unui proces de dezmărginire a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
bisericească e istorie convertită și transfigurată în veșnicie. Omul ocupă în ea un loc imens fiindcă el e obiectul mântuirii, pentru care Hristos s-a întrupat luându-i chipul, înnobilându l și făcându-l astfel vrednic să fie glorificat de vraja penelului. Pictura religioasă e spiritualizarea omenirii în lumina gloriei cerești. Centrul ei de gravitate e dincolo de lumea vizibilă. Ea e frumusețea din lume văzută în cauza ei transcendentă, care e frumusețea divină. Procesul de autonomizare a picturii moderne e o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de august, când e mai strălucitor și mai misterios ca oricând. Nici un fel de artă n-a fost și nu va fi în stare să redea ceva din sublimitatea acestui spectacol. Și cu toate acestea, câte suflete nu încremenesc în vraja negrăită a contemplării lui! Am putea să înmulțim oricât aceste exemple. Dar e suficient pentru a demonstra absurditatea esteticii moderne, care ofensează cu asemenea idei magnifica frumusețe a naturii. E foarte adevărat că natura poate fi considerată cu un ochi
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ori să discutăm mai înainte despre valoarea și însemnătatea obiectului sau putem s-o facem după aceea, în momentul contemplației însă nu; atunci nu contează decât contactul intuitiv, comunicarea directă de la el la noi și de la noi la el, în vraja sub care ne ține înlănțuiți. Mergi bunăoară discutând cu un prieten pe marginea unei păduri dincolo de care știi că apune soarele, dar nu-l vezi. Ați ajuns la un luminiș. Deodată năvălește în ochi imensa flacără de aur a soarelui
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ci numai una de suplinire mângâietoare. Ea e ca o soră de caritate la căpătâiul unui bolnav. Guyau spunea despre poesie că e „cântecul de leagăn ce adoarme omenirea”. La fel se poate spune despre toate artele care pot cu vraja lor să adoarmă durerile, dar nu să le vindece pentru totdeauna. Arthur Schopenhauer vede în artă ceva mai mult decât un derivat al naturii: o forță care se ia la întrecere cu natura în sensibilizarea cât mai desăvârșită a ideilor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a poesiei, e valabilă pentru artă în general. Arta în sensul ei înalt nu este o imitație a naturii, fiindcă nu urmărește să ne reamintească natura așa cum este. Scopul ei e revelația în forme sensibile a tainelor de sus. în vraja ei participăm simbolic la lumea transfigurată sofianic în ordinea veșnică. Deosebită de toate lucrurile terestre, arta nu e o creație a naturii, ci a omului de geniu, care urmărește prin ea înfrângerea naturii și evadarea în regiuni superioare acesteia. Iar
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o trezește, e mai presus întotdeauna de ceea ce e convingător și plăcut; convingerea depinde de obicei de noi, în timp ce sublimul, adăugând cuvintelor o vigoare și o putere nebiruită, copleșește sufletul oricărui ascultător”. Extazul e limita supremă la care te ridică vraja estetică și dat fiind acest caracter al sublimului, se înțelege de ce el a chemat atenția cercetătorilor încă din antichitate și de ce ne interesează îndeosebi în raport cu extazul religios. Arthur Schopenhauer, pentru care răul existenței ar sta în voința oarbă a individuației
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a artei, care deschide parcă supape de siguranță spre nemărginire Iliadei, Odiseei, Eneidei și tragediilor. Sunt sigur că ceea ce ne atrage încă în aceste creații supraviețuind peste mii de ani nu e numai simpla fabulație a unor întâmplări omenești, ci vraja care le transfigurează împletind vremelnicia lor în canavaua de aur a ideii divine. Limitat în istoria de demult și în locuri streine de noi, obiectul pur omenesc al acestei arte plutește azi în văzduhul frumuseții ca o nacelă atârnată de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e, fără îndoială, această mare amiază fără început și fără sfârșit, a veșniciei. Dar precum în materia din care e făcută poartă principiul nimicniciei, tot astfel în sensul ce strălucește din ea arde o rază coborâtă din marea amiază. Prin vraja ei, respirăm în restriștea pământului ceva din boarea suavă a paradisului. Chemarea gemului nu e aceea de a mântui sufletele, ci de a le pune, prin seducția simbolurilor plăsmuite, în fața veșniciei. Căci dacă frumusețea e numele lui Dumnezeu și realitatea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
popoarele lumii au diverse datini și superstiții legate de Sărbători, fie ele creștine sau nu. Superstiția, așa cum este ea definită, apare ca o credință primitivă, bazată pe rămășițe ale magiei, pe admiterea forței spiritelor bune și rele, a miracolelor, farmecelor, vrăjilor, semnelor prevestitoare etc. Și cum românii nu fac excepție, vă voi prezenta câteva obiceiuri legate de Crăciun, moștenite din moș-strămoși... Se spune că Dumnezeu a lăsat Crăciunul ca omul să fie în această zi sătul. Cine nu are porc gras
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
zid. Aceste lecuitoare au făcut semenilor și mult bine, le-au salvat (cu mijloacele lor empirice) viețile de la pieire, chiar dacă uneori au greșit amarnic, din neștiință și nepricepere. Ele au folosit leacurile băbești pentru vindecarea oamenilor, precum și practicile magice, descântecele, vrăjile. Să ne închipuim că avem în față o astfel de femeie vârstnică. Descântătoarea e curată, spălată, primenită, îmbrăcată în strai strămoșesc, iar în acea zi a postit. Își face sfânta cruce, bate câteva mătănii, zice “Doamne ajută!” sau “Tatăl nostru” și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
S-au dus nouă și-ai venit opt, S-au dus opt și-au venit șapte, S-au dus două și-a venit una, S-a dus una și n-a venit niciuna. Baba descântătoare știe zeci de descântece și vrăji, pentru felurite boli, pentru deochi și speriat, pentru ursită și măritat, pentru mușcătură de șarpe, pentru om bețiv și creșterea părului. “Rețetele” sunt bine pregătite. La fel și “apa neîncepută”, cu forță magică, precum și o grămadă de obiecte folosite: cuțit
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
din câmp și s-o pună sub pernă. Alungarea țânțarilor din casă. Cu fum de tărâțe sau de iarbă mare. Pentru alungarea muștelor. Frunze de lemnul Domnului, chimion și cimbru. Pentru pureci. Pune noaptea sub pat și un pelin verde. Vrăji, farmece, blesteme Ochii - icoana inimii (elementul definitoriu al fizionomiei) Semnificații după culoarea ochilor: Albaștrii (închis) - individ cu idei profunde, însă convingeri nehotărâte; Albaștrii (intens) - spirit pasional, uneori nesăbuit și gelos; Albaștrii (deschiși) - puritate sufletească, dar și teren slab, îngăduință, slăbiciune
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mine rînduire și exprimare. Concluziile oscilau nelămurite, ca aburul. Cînd iată că, tot ceea ce bănuiam îl aflu trecut și gîndit (cu ce alte vizionare puteri) în această tulburătoare carte". Admirabilă este concizia prin care, în cîteva fraze e cuprinsă întreaga vrajă a Crailor: În desfăcutul suflet al Bucureștiului nocturn, umbra Penei Corcodușa și depărtata lumină a imaterialei Ilinca sînt zone de vibrație joasă și înaltă. Polii între care strălucesc culorile celor trei Crai de Curte: Pașadia, "Eu" și Pantazi. Toți brăzdați
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
către părinți, cler și superiori, mîndrie, îngîmfare, trufie și alte neascultări... A douăsprezecea vamă este aceea a mîniei... A treisprezecea vamă este a ceea a răzbunării... A patrusprezecea vama este aceea a uciderii... A cincisprezecea vamă este aceea a magiei: vrăji, amestec de otrăvuri, farmece, invocația demonilor, spiritism, etc... A șaisprezecea vamă este aceea a necurăției și a tot ce se raportă la acest păcat: gînduri scîrboase, dorinți și acte necurate, iubire trupească a persoanelor neunite prin căsătorie legitimă, priviri la
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Eureka, poetul american scrie: "Rătăcim, printre destinele existenței noastre pământești, înconjurați de Amintirile, vagi dar mereu prezente ale unui Destin mai vast - foarte îndepărtat în timp și infinit de înfricoșător"20. La rândul său, poetul român, se lasă atins de vraja viziunii platoniciene, si, într-un articol din 1928, declara, folosind o expresie voit paradoxala: Cunosc însă nepregetul că singura viața; singură sănătate, liniștea dincolo-luminătoare a sufletului. Singură noutate, un gând preexistent și regăsit: nu ca termen unui mers necesar, ci
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
poesc pentru că îl comentează sumar, în conferința despre Jean Moréas. Vezi Barbu, "Jean Moréas (Jean Pupadiamantopulos)", Conferința, 1947, în Versuri și proza, 1984, pp. 201-208. Cu poetul român se întâmplă ce s-a întâmplat cu toții cei care au căzut sub vraja creației și gândirii lui Edgar Poe: dinamizați de caracterul "provocator" al doctrinei sale poetice, fiecare "citește", în ele, altceva. 3 Edgar Allan Poe, Eureka, 1848, p. 130: "[Ț]he Universe ... is the most sublime of poems". 4 Autorul american însuși
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
problem". 61 Henri Bergson, "L'évolution créatrice", în Oeuvres, 1970, p. 538. 62 Idem, p. 539. 63 Ion Barbu, "Valéry și Dehmel", în Versuri și proza, 1984, p. 139: "Eseistul mi se pare mai important în Valéry decât însuși poetul Vrăjilor. Bucată Eureka, de exemplu, te obligă să saluți foarte adînc Omul Vincian din Valéry. Trebuie să ne mirăm totuși cum Valéry, care proclama autonomia poemei față de celelalte genuri literare, desfășoară în versuri oblonul material al unei retorice abia răscumpărata de
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
un împărat căruia nu-I plăcea acest anotimp. El pusese o vrăjitoare să facă să dispară Toamna. Când și-a dat seama că viața fără anotimpul dispărut este mai grea, a dorit să o readucă dar nu mai era posibil. Vraja s-ar fi destrămat numai dacă Toamna ar fi fost lăudată. Acest lucru se putea realiza prin recitarea unor poezii, interpretarea unor cântece, executarea unor lucrări plastice și activități gospodărești. SCENARIUL DEMERSULUI DIDACTIC MOMENTELE LECȚIEI OB OP CONȚINUTUL ESENȚIALIZAT ȘI
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Elena FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93167]
-
omului cu natura, spații de liniștire a zbuciumului omenesc, locuri de blândă singurătate, populate doar cu animale și păsări ce-și trăiesc, rareori tulburate de om, viața lor de la începutul lumii, pe care numai ființele locului o înțeleg. A inteles vraja ei în vorbe înțelepte tot George Călinescu : „Toți avem încredințarea că Sadoveanu e un mare poet al naturii. Îl socotesc că pe unul dintre cei mai grandioși contemplatori ai frumusețelor universului din literatura de pretutindeni și de oricând. Priveliștile și
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
artistic." Criticul a probat în peste patru decenii de activitate exegetică un mare scrupul față de cuvinte: "De viața neprevăzută, proliferantă, de foșnetul prea material al cuvintelor, de tot ceea ce agitația ascunsă a acestora rezervă prelungirilor inefabile ale operei literare, de vrajă, dar și de amenințarea lor, criticul se apără elaborând un întreg sistem strategic și consolidându-și pozițiile pe terenul ferm al rațiunii, al ordinii intelectuale." Acesta ar fi - în opinia lui Lucian Raicu - stratul prim al personalității criticului comentat; cel
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]