4,194 matches
-
Istoria sa: numele zeiței Diana a devenit în românește zâna, prin varianta intermediară, dziana; un derivat este zânatec, cu sensul de zăpăcit, nebun, luat de Diana (de zâne). Ipoteza etimologică a lui Eliade se bazează pe importanța cultului Dianei: "Sânzienele, zâne mai degrabă binevoitoare, au împrumutat numele lor importantei sărbători creștine a sfântului Ioan Botezătorul"11. Am considerat necesar apelul la lingviști pentru a lămuri acestă etimologie. Dacă pentru lexemul zână, există părerea unanimă că provine din Diana 12, cu privire la numele
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a lui Eliade se bazează pe importanța cultului Dianei: "Sânzienele, zâne mai degrabă binevoitoare, au împrumutat numele lor importantei sărbători creștine a sfântului Ioan Botezătorul"11. Am considerat necesar apelul la lingviști pentru a lămuri acestă etimologie. Dacă pentru lexemul zână, există părerea unanimă că provine din Diana 12, cu privire la numele Sânzienelor etimonurile au variat între Sanctae Dianae și Sanctus Johannes (Sextil Pușcariu stabilește etimonul Diana, pentru cuvântul zână, în schimb, în numele sărbătorii, cel de-al doilea element de compunere este
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
necesar apelul la lingviști pentru a lămuri acestă etimologie. Dacă pentru lexemul zână, există părerea unanimă că provine din Diana 12, cu privire la numele Sânzienelor etimonurile au variat între Sanctae Dianae și Sanctus Johannes (Sextil Pușcariu stabilește etimonul Diana, pentru cuvântul zână, în schimb, în numele sărbătorii, cel de-al doilea element de compunere este Johannes 13; Al. Rosetti consideră varianta corectă "Sanctus Johannes, cu un singular refăcut, Sânziană"14, deși etimologia cuvântului zână o notează ca fiind din lat. Diana 15, arătând
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Sanctus Johannes (Sextil Pușcariu stabilește etimonul Diana, pentru cuvântul zână, în schimb, în numele sărbătorii, cel de-al doilea element de compunere este Johannes 13; Al. Rosetti consideră varianta corectă "Sanctus Johannes, cu un singular refăcut, Sânziană"14, deși etimologia cuvântului zână o notează ca fiind din lat. Diana 15, arătând și modificările fonetice care au condus la această formă 16; interpretarea din lat. sanctus dies Iohannis este recunoscută și de Al. Graur 17. Despre etimologia cuvântului Sânziană, un singular refăcut după
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
etimologia cuvântului Sânziană, un singular refăcut după Sânziene, vorbește și Marius Sala, atribuindu-i originea din Sanctus Iohannes (varianta intermediară, Sândziană)18. O altă ipoteză etimologică este cea a lui Vasile Pârvan care preia de la Sextil Pușcariu etimonul Diana pentru Zâna și consideră că Sânziana se revendică din Sancta Diana, fiind "o formă eufonică, analogistică, de ordin secundar" a lui Sânzana, iar închinătorii Dianei - Dianatici, zănatici 19. Pe urmele lui Vasile Pârvan, pentru E. Lozovan, faptul că Sânziana, zeitate lunară, provine
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Sanctae Dianae există și la Alexandru Ciorănescu 21, însă pusă sub semnul probabilității, ca și contaminarea cu Sanctus Iohannes. În aceeași variantă de interpretare, Mihai Vinereanu 22 consideră cuvântul Sânziană o formă compusă din sân- (*saln-, *seln-) și *diena (zeiță, zână), care a trecut prin formele mai vechi *Saldiena și * Sandiena, "zeița soarelui". Autorul stabilește legătura între etimologia cuvântului și celebrarea sărbătorii în perioada solstițiului de vară, când soarele se află în deplinătatea forței lui. Punctul de plecare în elaborarea teoriei
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Drăgaică, "Drăgaicele sunt un fel de Șoimane, Rusalii sau Sfinte care opăcesc pe oameni"26). Victor Kernabach face distincția între Ileana Cosânzeana (a cărei etimologie incertă o găsește în cosângeana) sau Ileana Simziana, personaj feminin al basmelor mitologice românești, considerată zână, fecioară sapiențială, zână htonică și Iana Sânziana, divinitate selenară, sora-iubită a Soarelui de care fuge27. Mai plauzibilă apare ipoteza lui Romulus Vulcănescu care trece în revistă credințe, mituri sau legende despre luna ca reduplicare mitică a soarelui 28; ipostazele ei
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
un fel de Șoimane, Rusalii sau Sfinte care opăcesc pe oameni"26). Victor Kernabach face distincția între Ileana Cosânzeana (a cărei etimologie incertă o găsește în cosângeana) sau Ileana Simziana, personaj feminin al basmelor mitologice românești, considerată zână, fecioară sapiențială, zână htonică și Iana Sânziana, divinitate selenară, sora-iubită a Soarelui de care fuge27. Mai plauzibilă apare ipoteza lui Romulus Vulcănescu care trece în revistă credințe, mituri sau legende despre luna ca reduplicare mitică a soarelui 28; ipostazele ei sunt fie feminine
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
constitui într-o făptură mitică net feminină, luna, cu ipostaza ei antropomorfă, Ileana Cosânzeana"30. Pe baza referințelor din balada Soarele și luna, Romulus Vulcănescu identifică "trei transsimboluri ale atributelor ei mitice, care trădează cele trei aspecte ale ipostazei: ca zână selenară, ca zână a florei medicinale și ca zână a mării (s.a)"31. Această perspectivă relevă complexitatea mitologică a Ilenei Cosânzene și relativizează distincția foarte fermă între zână htonică (Ileana Cosânzeana) și zeitatea lunară (Iana Sânziana)32, având în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
făptură mitică net feminină, luna, cu ipostaza ei antropomorfă, Ileana Cosânzeana"30. Pe baza referințelor din balada Soarele și luna, Romulus Vulcănescu identifică "trei transsimboluri ale atributelor ei mitice, care trădează cele trei aspecte ale ipostazei: ca zână selenară, ca zână a florei medicinale și ca zână a mării (s.a)"31. Această perspectivă relevă complexitatea mitologică a Ilenei Cosânzene și relativizează distincția foarte fermă între zână htonică (Ileana Cosânzeana) și zeitatea lunară (Iana Sânziana)32, având în vedere că Diana
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ipostaza ei antropomorfă, Ileana Cosânzeana"30. Pe baza referințelor din balada Soarele și luna, Romulus Vulcănescu identifică "trei transsimboluri ale atributelor ei mitice, care trădează cele trei aspecte ale ipostazei: ca zână selenară, ca zână a florei medicinale și ca zână a mării (s.a)"31. Această perspectivă relevă complexitatea mitologică a Ilenei Cosânzene și relativizează distincția foarte fermă între zână htonică (Ileana Cosânzeana) și zeitatea lunară (Iana Sânziana)32, având în vedere că Diana este zeitate cinegetică și lunară deopotrivă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
atributelor ei mitice, care trădează cele trei aspecte ale ipostazei: ca zână selenară, ca zână a florei medicinale și ca zână a mării (s.a)"31. Această perspectivă relevă complexitatea mitologică a Ilenei Cosânzene și relativizează distincția foarte fermă între zână htonică (Ileana Cosânzeana) și zeitatea lunară (Iana Sânziana)32, având în vedere că Diana este zeitate cinegetică și lunară deopotrivă. De altfel, interpretarea lui Kernbach nu se susține etimologic, deoarece Cosânzeana își are etimologia în sânziana (zeița Soarelui)33 și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
o consideră incertă 34. În acest sens, Ivan Evseev are în vedere o interpretare lingvistică și mitologică, drum care duce la solstițiul de vară și la mitologia florii de sânziană și evidențiază evoluția "de la o divinitate lunară (Diana), la o zână (Iana Sânziana sau Ileana Cosânzeana), iar de aici la o plantă (sânziana)"35. În Enciclopedia sa onomastică, Christian Ionescu interpretează numelui Ileana, pe care o consideră formă populară foarte răspândită și specific românească, ca având originea într-un foarte vechi
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de a fi scos făptura nelumească din universul ei și de a fi încercat să o ucidă. Vina lui Scarlat se datorează faptului că a nu rostit descântecul ființei la scoaterea din fântână a frumoasei, și că a nesocotit sfatul Zânei Rujalina de a învăța să citească pentru a putea rosti acest descântec din "cartea vrăjitorilor". Zâna Rujalina care intuise natura lui Scarlat, una măcinată de "dorințe mari" ("El vrea să fie stăpân peste destinele altora, iar gândurile acestea sunt mai
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ucidă. Vina lui Scarlat se datorează faptului că a nu rostit descântecul ființei la scoaterea din fântână a frumoasei, și că a nesocotit sfatul Zânei Rujalina de a învăța să citească pentru a putea rosti acest descântec din "cartea vrăjitorilor". Zâna Rujalina care intuise natura lui Scarlat, una măcinată de "dorințe mari" ("El vrea să fie stăpân peste destinele altora, iar gândurile acestea sunt mai presus de puterile lui") încearcă să-l salveze oferindu-i "cheia tuturor frământărilor" sale, o pană
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
acestea sunt mai presus de puterile lui") încearcă să-l salveze oferindu-i "cheia tuturor frământărilor" sale, o pană: "Cu ea vei învăța să scrii, iar strădania ta nu va rămâne nerăsplătită"176. Disprețul lui Scarlat pentru acest dar al zânei pecetluiește, pentru totdeauna, porțile tainei. Destinul lui, după uciderea ființei de abur, va fi unul comun: S-a însurat și a făcut copii mulți, pe care nu i-a învățat niciodată drumul spre fântânile de sânge", uitând de cartea magică
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
porțile tainei. Destinul lui, după uciderea ființei de abur, va fi unul comun: S-a însurat și a făcut copii mulți, pe care nu i-a învățat niciodată drumul spre fântânile de sânge", uitând de cartea magică și de pana zânei Rujalina. Trimiterea la basmul Frumoasei din Lapte aduce înainte similitudini în ce privește povestea de dragoste cu o ființă nepământeană, moartea violentă (în roman, moartea "adevăratei fete a Moruzeștilor"); Frumoasa din Lapte este Arghira (personaj care apare și în Pe strada Mântuleasa
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
operei lui Mircea Eliade cu basmul folcloric 784*. Basmul Tinerețe fără bătrânețe..., cules de către Petre Ispirescu, pare a fi "necunoscut în literatura folclorică europeană", după cum apreciază Lazăr Șăineanu în vasta sa lucrare, Basmele românilor, interpretându-l în ciclul intitulat Tipul zânelor promise 785**. Schema lui proprie, care nu se mai regăsește în folclorul altor popoare a determinat o clasificare aparte a lui786. Basmul povestește despre un împărat și o împărăteasă, tineri și frumoși, dar care nu au copii. Neputința lor de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
o pădure deasă și păzit zi și noapte de fiare sălbatice. Calul îl poartă în zbor pe Făt-Frumos pe deasupra pădurii și atinge vârful unui copac punând toată pădurea în mișcare; toate fiarele se dezlănțuie, dar sunt potolite de apariția drăgălașei zâne - doamna palatului. Făt-Frumos și-a împlinit dorința - rămâne aici și se căsătorește cu zâna cea mai mică. Fericit și pururea tânăr, el are voie să se plimbe oriunde în acest paradis cu excepția Văii Plângerii. Urmărind un iepure ajunge însă în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în zbor pe Făt-Frumos pe deasupra pădurii și atinge vârful unui copac punând toată pădurea în mișcare; toate fiarele se dezlănțuie, dar sunt potolite de apariția drăgălașei zâne - doamna palatului. Făt-Frumos și-a împlinit dorința - rămâne aici și se căsătorește cu zâna cea mai mică. Fericit și pururea tânăr, el are voie să se plimbe oriunde în acest paradis cu excepția Văii Plângerii. Urmărind un iepure ajunge însă în această zonă interzisă și e cuprins de un dor nestăpânit de părinții săi. Neputând
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
timpului uman" care își face loc în momentul uciderii iepurelui 816. În sprijinul demonstrației că ținutul în care a ajuns tânărul este fals sunt dovezile că timpul istoric nu dispare: el este rememorat de prinț în momentul când le povestește zânelor istoria lui, apoi, există un eșantion uman, Valea Pângerii, și iepurele, "agent funerar în gramatica mitului"817. În nuvela lui Eliade, bătrânului profesor de italiană, urmărit de Divina Comedie, plecarea din lumea ființei îi este anunțată de un trandafir (așa cum
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ce se bat în capete și "se va zvidui de orice tristețe și va căpăta tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte". După mai multe încercări inițiatice Făt-Frumos găsește fântâna (care aparținea Scorpiei Pământului) și se scaldă în ea, deși Zâna fântânii îl avertizează că "bine n-are să-i fie". Pleacă spre curțile împărătești, dar nu mai găsește pe nimeni. Trecuseră mai bine de o sută de ani, părinții săi muriseră, doar Ileana Cosânzeana îl mai aștepta, căci nu putuse muri
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
el: "Ce mai îmi folosește mie Tinerețe fără bătrânețe... dacă n-am pe nimeni pe lume?" Basmul muntenesc are o profunzime cu mult mai mare atât în ce privește ideea operei (plecând să caute nemurirea, eroul găsește alături de ea și pe frumoasa zână, doamna palatului Tinereții fără bătrânețe..., "cu care se și însoți nu după multă vreme", așadar iubirea se însoțește cu nemurirea) cât și la nivelul formei; astfel, mesajul nu mai este explicit și moralizator ca în varianta oltenească, ci deschis interpretărilor
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
însoți nu după multă vreme", așadar iubirea se însoțește cu nemurirea) cât și la nivelul formei; astfel, mesajul nu mai este explicit și moralizator ca în varianta oltenească, ci deschis interpretărilor. Basmul muntenesc integrat de către L. Șăineanu, în ciclul "Tipul zânelor promise", în care mai includea încă patru variante: "I. varianta ardeleană - Ileana Constânțeana, II. varianta ardeleană - Lina Rujulina, III. varianta ardeleană - Floarea și Florea, IV. varianta ardeleană - Fiica a nouă mame". (Lazăr Șăineanu, Basmele române..., Editura Minerva, București, 1978, p.
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ardeleană - Ileana Constânțeana, II. varianta ardeleană - Lina Rujulina, III. varianta ardeleană - Floarea și Florea, IV. varianta ardeleană - Fiica a nouă mame". (Lazăr Șăineanu, Basmele române..., Editura Minerva, București, 1978, p. 247) Autorul antologiei arăta că acest motiv al promisiunii unei zâne copilului care plânge, pentru a înceta din plâns și a se naște nu l-a întâlnit în nici una din colecțiile străine de basme. Toate aceste patru variante se desfășoară pe aceeși schemă: copilului i se promite o zână pentru a
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]