4,648 matches
-
zidari, Mult înveselea Dacă o vedea, Iar Manea turba, Mândra-și săruta, În brațe-o lua, Pe schele-o urca, Pe zid o punea Și, glumind, zicea: "Stai, mândruța mea, Nu te speria, Că vrem să glumim Și să te zidim!". Ana se-ncredea Și vesel râdea. Iar Manole ofta Și se apuca Zidul de zidit, Visul de-mplinit. Zidul se suia Și o cuprindea Pân' la gleznișoare, Pân' la pulpișoare. Iar ea, vai de ea! Nici că mai râdea, Ci mereu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Iar ea, vai de ea! Nici că mai râdea, Ci mereu zicea: "Manole, Manole, Meștere Manole! Ajungă-ți de șagă, Că nu-i bună, dragă. Manole, Manole, Meștere Manole! Zidul rău mă strânge, Trupușoru-mi frânge!". Iar Manea tăcea Și mereu zidea. Zidul se suia Și o cuprindea Pân' la gleznișoare, Pân' la pulpișoare, Pân' la costișoare, Pân' la țâțișoare. Dar ea, vai de ea, Tot mereu plângea Și mereu zicea: "Manole, Manole Meștere Manole! Zidul rău mă strânge, Țâțișoara-mi plânge
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Iar cei meșteri mari, Calfe și zidari, Cum sta pe grindiș, Sus pe coperiș, Vesel se mândreau Ș-apoi răspundeau: Ca noi, meșteri mari, Calfe și zidari, Alții nici că sînt Pe acest pământ! Află că noi știm Oricând să zidim Altă mănăstire Pentru pomenire, Mult mai luminoasă Și mult mai frumoasă". Domnu-i asculta Și pe gânduri sta, Apoi poruncea Schelele să strice, Scări să le ridice. Iar pe cei zidari, Zece meșteri mari, Să mi-i părăsească Ca să putrezească Colo
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
mamă înspăimântată. Să constatăm, în trecere, că este vorba de o legendă, așa cum a arătat J. Brun, pe care o regăsim peste tot, a clădirii care se năruiește pe măsură ce este construită și care devine trainică numai prin virtutea unei făpturi zidite de vie. În Serbia, fortăreața albaneză de la Scutari a fost supusă aceste crude condiții. De trei ani, frații Vukašin, Uglješa și Gojko Mrnjavčević plăteau trei sute de zidari ca să înalțe fortăreața. Dar noaptea totul se prăbușea. Într-al patrulea an, zâna
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
VI-lea, sfântul Odran este îngropat de viu în temelia mănăstirii Sfântul Columba pentru a exorciza demonii distrugători care năruiau în fiecare noapte munca de peste zi. În 1463, când digul de la Nogat s-a rupt, țăranii au îmbătat și au zidit un vagabond sub temelia noului dig. În Turingia, un copil a fost aruncat în fundația castelului de la Liebenstein. Bietul micuț mânca o bucată de pâine în timp ce pietrele se ridicau, spunându-i parcă în joacă mamei aflate de față: "Mamă, te
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
mamei aflate de față: "Mamă, te văd! Mamă, încă te văd puțin! mamă, nu te mai văd deloc". Sub fortificațiile din Copenhaga a fost închisă o fetiță, așezată în fața unor prăjituri și jucării. La podul de la Arta, arhitectul și-a zidit soția, al cărei tremur face încă să vibreze construcția. La Galam, în Africa, un băiat și o fată au fost îngropați de vii sub poarta orașului. În 1850, în regiunea Tenasserim, doi condamnați la moarte a fost îngropați de vii
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
sub temelia caselor în construcție. În 1843, femeile din Halle, în Germania, și-au ascuns copiii, convinse că unul avea să fie răpit pentru a fi îngropat sub noul pod. În 1870, despre lordul Leigh s-a spus că a zidit un om sub podul de la Stoneleigh. În 1880, după ce pilonii unui pod în construcție fuseseră de două ori luați de fluviu, în rândul populației bhil din junglă s-a răspândit zvonul că unul dintre ei avea să fie jertfit pe
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
comună, aproape finalizat în 1989, spațios și modern, în care se spera înființarea unui liceu pentru fii de țărani buni la învățătură dar cu o stare materială precară, desemnează un crez dar și o biruință, a profesorului Gh. Apătăchioae. A zidit în suflete dar și la propriu, adăugându-se ctitorilor locului, începând cu acel faimos hatman Iordache Costache Boldur-Lățescu ce a lăsat în urmă cu aproape un secol și jumătate Școala Costăchească. în ansamblu monografia comunei Hudești este o cartedocument, dar
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cele mai vechi sate din comună. în documentele istorice este atestat și sub alte denumiri: Mlinăuți, Milianăuți, Mlenăuți. într-o perioadă de timp, sătenii au denumit satul Manolea, după numele slugerului Toader Manole care a fost proprietarul moșiei și a zidit biserica din sat. Se pare că satul a fost mai în câmp și a fost mutat mai către pădure după cum putem vedea și după harta lui Bawr din 1774. Probabil că era undeva pe lângă Pârâul Morii având în vedere că
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fost reparată și de C. Frunză, fost proprietar pe o parte din Mlenăuți și Oroftiana, acoperind-o cu șindrilă. Leon Balasinovici a șindrilit pridvorul. Oamenii din sat susțin că aici a fost adusă o icoană de la o biserică din Basarabia, zidită de Ștefan cel Mare. în 1896 cărămizile de jos au fost înlocuite cu scânduri, s-a văruit în interior și s-a reînnoit acoperișul prin stăruința preotului Gh. Dumitriu. în 1903 s-a înălțat turnul de 3 m și s-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
eliberați toți cei închiși și nejudecați. Duminica era o zi fericită pentru cei întemnițați, deoarece primeau ajutoare (hrană și îmbrăcăminte) de la credincioșii veniți la slujbe. În Țara Românească mînăstirile au fost cele mai dure sisteme de detenție. Vlad Țepeș a zidit la 1457 mînăstirea Snagov ca loc principal de surghiun al boierilor care i se opuneau. "Sub cuvînt că ei trebuiau să facă rugăciuni spre a se pocăi și a li se ierta greșelile, erau duși într-o cameră ca să se
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mînăsire avea o altă cameră de tortură dotată cu sofisticate mecanisme de schingiuire. Ambele camere au fost deființate abia la jumătatea secolului al XIX-lea. Mînăstirile cu "regim special" s-au înmulțit în secolele XVI-XVII în ambele țări românești: Dobrovăț zidită de Stefan cel Mare în 1503 în Vaslui, Bisericani zidită de Ștefăniță Vodă în 1520 în Neamț, Mărgineni ridicată de Șerban Cantacuzino în 1509 în Prahova, Mislea construită de Pătrașcu Basarab în 1557 în Prahova, Pîngărați ctitorită de Alexandru Lăpușneanu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mecanisme de schingiuire. Ambele camere au fost deființate abia la jumătatea secolului al XIX-lea. Mînăstirile cu "regim special" s-au înmulțit în secolele XVI-XVII în ambele țări românești: Dobrovăț zidită de Stefan cel Mare în 1503 în Vaslui, Bisericani zidită de Ștefăniță Vodă în 1520 în Neamț, Mărgineni ridicată de Șerban Cantacuzino în 1509 în Prahova, Mislea construită de Pătrașcu Basarab în 1557 în Prahova, Pîngărați ctitorită de Alexandru Lăpușneanu în 1564 în Neamț, Plătărești ridicată de Matei Basarab în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
drumul celui mai frumos tânăr..... Ai să vezi îndată cât s-a făcut de mare și frumos!” Mi-am dat seama că, fără să vreau, identific abstractul Facultății de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată cu concretul oamenilor care au zidit-o și al celor care o slujesc și o întineresc astăzi, și că, spre deosebire de Socrate, care a fost condamnat să se otrăvească pentru că a ofensat zeii și a corupt tineretul, Ei sunt condamnați să ducă povara unei Creații de referință
OMAGIU CELOR NĂSCUŢI CU DARUL DE A ZIDI. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru BITOLEANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_999]
-
ea. Sunt convins că ar fi fost anostă, că ar fi fost fără sens, pentru că Lumea presupune oameni, care trebuie să o facă frumoasă, să o înnobileze. Iar dintre oameni, se desprind Oamenii, care sunt predestinați cu darul de a Zidi!
OMAGIU CELOR NĂSCUŢI CU DARUL DE A ZIDI. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru BITOLEANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_999]
-
fie piatra Dumnezeu și să-l afli pe Dumnezeu în piatră. Apoi își strânse haina întunecată și se îndepărtă în înserare fără să mi se mai arate vreodată. Domn al Întunecimii și Morții, Mirabilis își continuă existența în Dyer, care zidește toată viața biserici ale răului, într-o lume a răului, în care nu e nimic rău să uzi fiecare monument cu sânge. Cartea e astfel construită că nici măcar nu ne răzvrătim împotriva a ce se întâmplă. Suntem doar fericiți că
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mănușă de catifea (cum spune un vers), sensibilitate anxioasă, mai mult decât vulnerabilă, Ruth Fainlight scrie vertical, dar lectura ei e un zigzag exasperant al sensibilității. 3.7. Mimi Khalvati: Poeta din zid Legenda meșterului Manole, cel care și-a zidit femeia pentru a putea înălța cea mai falnică biserică, nu e doar a spațiului românesc. În multe culturi întâlnim mitul creatorului care sacrifică iubirea operei. Mimi Khalvati reface mitul atunci când scrie cu ochiul Desperado pentru ironie, zădărnicie dar și tragic
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
e doar a spațiului românesc. În multe culturi întâlnim mitul creatorului care sacrifică iubirea operei. Mimi Khalvati reface mitul atunci când scrie cu ochiul Desperado pentru ironie, zădărnicie dar și tragic Femeia din zid: E inutil să discutăm de ce-au zidit-o. Au motivele lor. Alăpta un prunc. Era zidită și nu mai avea mult. Chiar și când bănuiau că n-a rămas din ea decât țărâna și duhul, sânul ei nu uita ritmul, în zori, la apus, laptele curgea încăpățânat
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
încăpățânat ca spaimele ce aveau să bântuie satul. Copilița supse la zid, scoase dulceața din piatră și crescu până ce prin crăpături nu mai treceau decât aer și ierburi și atunci încetă să sugă. Demult de tot. Poezia lui Mimi Khalvati zidește la temelie iubirea vie a autoarei pentru lumea reală, dar și pentru multele irealități paralele din gândurile ei. Versurile ei sunt un triumf repetat asupra suferinței, o îmblânzire a ireversibilului, dar și o afirmare a forței. Este vorba de forța
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de forța fragilității, de readucerea la ființă a trecutului, de puterea memoriei și de instinctul supraviețuirii, toate esențiale existenței umane. Curajul poetic al lui Mimi Khalvati de a se confrunta cu marile teme existențiale vine tocmai din faptul că el zidește inima poetei în fiecare poem. Deși s-a născut la Teheran și poartă un nume coborât direct din O mie și una de nopți, trăgându-se parcă din Șeherazada, Mimi Khalvati e o poetă britanică sută la sută. Ea se
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
amintiri ca fierul roșu, de violențe ce curg spre prezent. Poeta nu se mai simte acasă acolo; spațiul primilor ani de existență o apasă. Bucuria ei este poezia, iar acest suflet încercănat e jertfa de real pe care poeta o zidește în opera închipuirii ei. Cât despre al doilea râu de mâhnire (după zbaterea între două identități, două lumi, două timpuri), acesta este tot o zbatere de data aceasta între două iubiri. Nevoia de cuplu este esențială. Toate poemele sunt poeme
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în pagina scrisă. Mimi Khalvati ne face să simțim pentru scurtul răgaz care e lectura că literatura are puterea să ne împace cu lumea. Izvorul acestei bucurii, atunci când o citim pe Mimi Khalvati, este sufletul ei, pe care cuvintele îl zidesc de viu. 3.8. Philip Larkin: Poetul reticent Născut în 1922, anul publicării simultane a două opere de căpătâi ale Fluxului conștiinței (Ulysses de Joyce și The Waste Land de T.S. Eliot), amândouă rodul unei cizelări îndelungi și elaborate, Philip
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să trec prin inerentele greutăți legate de acomodarea ca om și specialist în 4 (patru) țări cu sisteme sociale diferite. Construită pe tradițiile milenare ale poporului Român, facultatea noastră păstrează nealterată menirea Almei Mater. Facultatea noastră are puterea cuvântului care zidește.
MESAJ CĂTRE FACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ DIN IAŞI. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Constantin D. Pitis () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1008]
-
roagă fiii dumneavoastră cu genunchile plecate, cu fețe rușine, se roagă la dumneavoastră cu plecăciune, să le dați iertăciune, că Dumenezeu, luni a făcut cerul, pământul și Raiul, marți l-a împodobit cu tot ceea ce este pe dânsul, miercuri a zidit pe strămoșul nostru Adam cu oase din piatră, cu sânge din mare după chipul și asemănarea Sfintei Sale; Dumnezeu a văzut că nu este bine să steie omul singur pe Pământ și l-a adormit pe strămoșul nostru Adam, i-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cu sânge din mare după chipul și asemănarea Sfintei Sale; Dumnezeu a văzut că nu este bine să steie omul singur pe Pământ și l-a adormit pe strămoșul nostru Adam, i-a luat o coastă din stânga sa și a zidit-o pe strămoașa noastră Eva. Când Adam s-a trezit din somn, a văzut- o pe Eva lângă el, s-a înspăimântat și a strigat la Dumnezeu. - Ce este asta, Doamne ? iar Dumenezeu i-a răspuns: - “Nu te înspăimânta, Adame
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]