38,366 matches
-
ciocanul, reunite prin două bare drepte, fixate cu ajutorul unor nituri și așezate pe un suport de lemn. Pe teritoriul României au fost descoperite doar două baliste de acest fel, în localitățile Orșova și Gornea. Una dintre ele se află la Muzeul din Cluj, iar cealaltă la Muzeul de Istorie din București. Se presupune că aceste dispozitive datează din secolul IV după Cristos. Arma de la Cluj putea să proiecteze o săgeată cu o asemenea forță încât putea străpunge scutul de fier al
Manubalistă () [Corola-website/Science/321481_a_322810]
-
fixate cu ajutorul unor nituri și așezate pe un suport de lemn. Pe teritoriul României au fost descoperite doar două baliste de acest fel, în localitățile Orșova și Gornea. Una dintre ele se află la Muzeul din Cluj, iar cealaltă la Muzeul de Istorie din București. Se presupune că aceste dispozitive datează din secolul IV după Cristos. Arma de la Cluj putea să proiecteze o săgeată cu o asemenea forță încât putea străpunge scutul de fier al adversarului de la o distanța de 800
Manubalistă () [Corola-website/Science/321481_a_322810]
-
a împiedica descoperirea vasului și fuga cuiva, vasul a fost ars la 23 ianuarie 1790 în actualul Golf Bounty. Unele resturi ale ei, cum ar fi pietrele de balast, încă se mai văd în acele ape. Cârma este expusă la Muzeul Fiji din Suva. O ancoră a lui "Bounty" a fost recuperată în 1957 de Luis Marden în Golful Bounty. Comunitatea din Insula Pitcairn a prins viață cu perspective bune. Era hrană din abundență, apă și pământ pentru toți, iar clima
Revolta de pe Bounty () [Corola-website/Science/321492_a_322821]
-
Bounty", și la 8 iunie este sărbătoarea națională a Insulei Norfolk, comemorare a sosirii în 1856 a coloniștilor de pe Insula Pitcairn. Luis Marden a descoperit epava lui "Bounty" în ianuarie 1957. După ce a descoperit o cârmă a vasului într-un muzeu din Fiji, el i-a convins pe editorii și publiciștii lui să-l lase să facă scufundări lângă Insula Pitcairn, unde fusese găsită cârma. În ciuda avertismentelor unui localnic, Marden a făcut scufundări mai multe zile în periculoasele vârtejuri de lângă insulă
Revolta de pe Bounty () [Corola-website/Science/321492_a_322821]
-
arhitect român, reprezentant al arhitecturii autohtone de la începutul secolului al XX-lea până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial. Și-a consacrat întreaga viață dezvoltării județului Prahova și, în special, a orașului Ploiești, prin fondarea Bibliotecii Nicolae Iorga a Muzeului Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”, contribuind totodată la viața culturală a României. Printre cele mai importante construcții proiectate se numără Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul, Halele Centrale, Palatul de Justiție, Palatul Școalelor Comerciale, Banca Creditul Prahovei și Cinematograful Scala. A
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
solemnă s-a adus un omagiu arhitectului și a fost inaugurat bustul său, amplasat în curtea școlii. Dorind să dezvolte viața culturală a orașului său, el a lansat numeroase inițiative care au îmbogățit Județul Prahova cu unele dintre primele sale muzee și instituții culturale. Susținut de personalități marcante din Ploiești și de Nicolae Iorga, a pus bazele primului muzeu de istorie, primei biblioteci publice precum și primului muzeu de arte frumoase. În jurul lui 1914, ajutat de către Nicolae Iorga care a intervenit la
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
să dezvolte viața culturală a orașului său, el a lansat numeroase inițiative care au îmbogățit Județul Prahova cu unele dintre primele sale muzee și instituții culturale. Susținut de personalități marcante din Ploiești și de Nicolae Iorga, a pus bazele primului muzeu de istorie, primei biblioteci publice precum și primului muzeu de arte frumoase. În jurul lui 1914, ajutat de către Nicolae Iorga care a intervenit la Ion Duca, pe atunci ministru al instrucției, pentru salvarea de la distrugere a unei clădiri istorice datând din secolul
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
a lansat numeroase inițiative care au îmbogățit Județul Prahova cu unele dintre primele sale muzee și instituții culturale. Susținut de personalități marcante din Ploiești și de Nicolae Iorga, a pus bazele primului muzeu de istorie, primei biblioteci publice precum și primului muzeu de arte frumoase. În jurul lui 1914, ajutat de către Nicolae Iorga care a intervenit la Ion Duca, pe atunci ministru al instrucției, pentru salvarea de la distrugere a unei clădiri istorice datând din secolul al XVIII-lea și păstrată în forma sa
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
pentru salvarea de la distrugere a unei clădiri istorice datând din secolul al XVIII-lea și păstrată în forma sa originală : casa negustorului Hagi Prodan. În 1919, în timp ce ocupa funcția de arhitect-șef al orașului, a preluat inițiativa fondării unui "mic muzeu regional de etnografie și artă religioasă" al județului Prahova, în interiorul acestei case. Acest imobil a găzduit și primul muzeu al orașului denumit inițial "muzeul județului" sau "muzeul Prahovei". După lansarea unui apel public, a unei subscripții încununată cu succes, și
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
originală : casa negustorului Hagi Prodan. În 1919, în timp ce ocupa funcția de arhitect-șef al orașului, a preluat inițiativa fondării unui "mic muzeu regional de etnografie și artă religioasă" al județului Prahova, în interiorul acestei case. Acest imobil a găzduit și primul muzeu al orașului denumit inițial "muzeul județului" sau "muzeul Prahovei". După lansarea unui apel public, a unei subscripții încununată cu succes, și beneficiind de ajutorul preoților și învățătorilor, el a adunat din tot județul numeroase piese valoroase de artă. Muzeul avea
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
În 1919, în timp ce ocupa funcția de arhitect-șef al orașului, a preluat inițiativa fondării unui "mic muzeu regional de etnografie și artă religioasă" al județului Prahova, în interiorul acestei case. Acest imobil a găzduit și primul muzeu al orașului denumit inițial "muzeul județului" sau "muzeul Prahovei". După lansarea unui apel public, a unei subscripții încununată cu succes, și beneficiind de ajutorul preoților și învățătorilor, el a adunat din tot județul numeroase piese valoroase de artă. Muzeul avea să fie dotat cu piese
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
ocupa funcția de arhitect-șef al orașului, a preluat inițiativa fondării unui "mic muzeu regional de etnografie și artă religioasă" al județului Prahova, în interiorul acestei case. Acest imobil a găzduit și primul muzeu al orașului denumit inițial "muzeul județului" sau "muzeul Prahovei". După lansarea unui apel public, a unei subscripții încununată cu succes, și beneficiind de ajutorul preoților și învățătorilor, el a adunat din tot județul numeroase piese valoroase de artă. Muzeul avea să fie dotat cu piese de mobilier, veștminte
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
primul muzeu al orașului denumit inițial "muzeul județului" sau "muzeul Prahovei". După lansarea unui apel public, a unei subscripții încununată cu succes, și beneficiind de ajutorul preoților și învățătorilor, el a adunat din tot județul numeroase piese valoroase de artă. Muzeul avea să fie dotat cu piese de mobilier, veștminte și icoane uitate prin podurile clădirilor din județ. Nicolae Iorga, la acea vreme Președinte al Comisiei Monumentelor Istorice, s-a implicat și a oferit multe alte piese cu valoare istorică. Mutate
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
prin podurile clădirilor din județ. Nicolae Iorga, la acea vreme Președinte al Comisiei Monumentelor Istorice, s-a implicat și a oferit multe alte piese cu valoare istorică. Mutate în subsolul clădirii Prefecturii din Ploiești în perioada 1940-1944, mobilierul și obiectele muzeului au fost în final pierdute sau furate în timpul perioadei comuniste. Au fost înlocuite cu alte obiecte colectate de către profesorul Nicolae Simache, care a beneficiat de ajutorul arhitectului. Denumit "Muzeul Hagi Prodan" începând cu 1953, muzeul a fost redenumit pe 18
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
subsolul clădirii Prefecturii din Ploiești în perioada 1940-1944, mobilierul și obiectele muzeului au fost în final pierdute sau furate în timpul perioadei comuniste. Au fost înlocuite cu alte obiecte colectate de către profesorul Nicolae Simache, care a beneficiat de ajutorul arhitectului. Denumit "Muzeul Hagi Prodan" începând cu 1953, muzeul a fost redenumit pe 18 iunie 2005 : "Casa de Târgoveț din Secolul al XVIII-lea - al XIX-lea". Colaborator în domeniile politic și cultural al lui Nicolae Iorga, arhitectul participă activ din 1920 la
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
perioada 1940-1944, mobilierul și obiectele muzeului au fost în final pierdute sau furate în timpul perioadei comuniste. Au fost înlocuite cu alte obiecte colectate de către profesorul Nicolae Simache, care a beneficiat de ajutorul arhitectului. Denumit "Muzeul Hagi Prodan" începând cu 1953, muzeul a fost redenumit pe 18 iunie 2005 : "Casa de Târgoveț din Secolul al XVIII-lea - al XIX-lea". Colaborator în domeniile politic și cultural al lui Nicolae Iorga, arhitectul participă activ din 1920 la "Cursurile de vară" (denumite "Universitatea Populară
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
Dumitru Munteanu-Râmnic, precum și de către primarii succesivi ai orașului dintre care Ștefan Moțoiu, important comerciant local, care a adus o semnificativă contribuție financiară acestei inițiative. În cadrul "Fundației Culturale Nicolae Iorga", creată în 1930 și prezidată de către arhitect, pinacoteca avea să devină Muzeul de Artă. A fost inaugurată de către arhitect în noiembrie 1931. Discursul de inaugurare este reprodus "in extenso" în "Amintiri". În 1965 muzeul a fost mutat în clădirea actuală, Palatul "Ghiță Ionescu", ce fusese până atunci sediul prefecturii județului. În "Arhitectura
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
acestei inițiative. În cadrul "Fundației Culturale Nicolae Iorga", creată în 1930 și prezidată de către arhitect, pinacoteca avea să devină Muzeul de Artă. A fost inaugurată de către arhitect în noiembrie 1931. Discursul de inaugurare este reprodus "in extenso" în "Amintiri". În 1965 muzeul a fost mutat în clădirea actuală, Palatul "Ghiță Ionescu", ce fusese până atunci sediul prefecturii județului. În "Arhitectura în Ploești, studiu istoric" și "Monografia orașului Ploești" apar fotografii, o listă a tuturor picturilor expuse, precum și lucrări remarcabile, aflate în 1938
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
fost mutat în clădirea actuală, Palatul "Ghiță Ionescu", ce fusese până atunci sediul prefecturii județului. În "Arhitectura în Ploești, studiu istoric" și "Monografia orașului Ploești" apar fotografii, o listă a tuturor picturilor expuse, precum și lucrări remarcabile, aflate în 1938 în muzeu. Acestea din urmă se aflau în vechiul local al Băilor Municipale. Unele acuarele și picturi în ulei au fost semnate de Toma T. Socolescu și donate muzeului, există și în prezent, la fel ca și anumite lucrări ale pictorului Toma
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
o listă a tuturor picturilor expuse, precum și lucrări remarcabile, aflate în 1938 în muzeu. Acestea din urmă se aflau în vechiul local al Băilor Municipale. Unele acuarele și picturi în ulei au fost semnate de Toma T. Socolescu și donate muzeului, există și în prezent, la fel ca și anumite lucrări ale pictorului Toma Gh. Tomescu, dar nu sunt expuse în sălile instituției (prin amabilitatea personalului muzeului, în august 2009 acestea au fost prezentate Laurei Socolescu, moștenitoarea arhitectului). În anii 1930
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
acuarele și picturi în ulei au fost semnate de Toma T. Socolescu și donate muzeului, există și în prezent, la fel ca și anumite lucrări ale pictorului Toma Gh. Tomescu, dar nu sunt expuse în sălile instituției (prin amabilitatea personalului muzeului, în august 2009 acestea au fost prezentate Laurei Socolescu, moștenitoarea arhitectului). În anii 1930, a creat la Păulești o bibliotecă și un muzeu. În 2010, biblioteca continua să existe, dar patrimoniul său inițial fusese pierdut în timpul celui de-al Doilea
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
anumite lucrări ale pictorului Toma Gh. Tomescu, dar nu sunt expuse în sălile instituției (prin amabilitatea personalului muzeului, în august 2009 acestea au fost prezentate Laurei Socolescu, moștenitoarea arhitectului). În anii 1930, a creat la Păulești o bibliotecă și un muzeu. În 2010, biblioteca continua să existe, dar patrimoniul său inițial fusese pierdut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, păstrând totuși un tablou semnat de Toma Gh. Tomescu. A organizat și a finanțat cursuri agricole gratuite în viticultură și cultura
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
apropiați se număra și pictorul român Toma Gh. Tomescu, originar din Vălenii de Munte din județul Prahova, pentru care a construit o casă în aceeași localitate în 1926-1927. El a achiziționat numeroase lucrări ale lui pe care le-a donat "muzeului Prahovei". Membru al unei importante familii românești, fost lider politic din județul Prahova, Toma T. Socolescu a refuzat să intre în organizația comunistă a arhitecților, ceea ce a dus la etichetarea sa ca dușman al poporului, fiind apoi amenințat, șantajat și
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
strategic al Hârlăului, prin poziția cvasicentrală în cadrul Moldovei medievale. În anul 1486, el a refăcut din temelii clădirile vechii curți domnești, dându-le o mare extindere. El a pus o pisanie, găsită în anul 1871 și aflată astăzi în patrimoniul Muzeului de Artă al României din București, în care stau scrise următoarele: "„Binecinstitorul și de Hristos iubitorul, Io Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a făcut aceste case, care s-au început a
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
locul unde a fost mormântul voievodal s-a descoperit într-o tainiță un adevărat tezaur format din monede și alte podoabe. În biserică s-a aflat și mormântul zugravului Gheorghe din Tricala. Lespedea sa funerară se află în prezent la Muzeul Național de Artă al României de la București. Pe piatră se află următoarea inscripție în limba slavonă: "„Acest mormânt este al robului lui Dumnezeu, meșterul Gheorghe zugravul, venit din țara Tricalei; și a răposat la viața veșnică [în zilele binecinstitorului... în
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]