37,224 matches
-
cum s-a spus adesea, regională, tradiționalistă sau poporanistă, opera scrisă de C. se încadrează în mod evident în ceea ce se poate numi „literatură moldoveană”, prin modul de a percepe natura și sensul vieții, atât în poezie, cât și în proză. A rămas de altfel, în plan biografic, ieșeancă de-a lungul întregii vieți. Nostalgia traiului patriarhal, profunzimea trăirilor, liniștea care acoperă furtunile din adâncuri, contemplarea anotimpurilor și a viețuitoarelor fac parte din alchimia sufletească a spațiului care l-a dat
CAZIMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
lega o profundă afecțiune. Tristețea nu mai este o stare de spirit pasageră, ci devine o permanență, un mod de a trăi. Astăzi, poeta este mai cunoscută datorită poeziilor sale pentru copii (Jucării, 1938, Baba Iarna intră-n sat, 1954). Proza lui C. păstrează stilul molcom al poeziei și, în mare parte, sursele de inspirație. Amintirile din prima copilărie plutesc într-o atmosferă fabuloasă, în care copilul este un personaj care „piere” în prima zi de școală (A murit Luchi..., 1942
CAZIMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
București, 1957-1967; Versuri, pref. Const. Ciopraga, București, 1957; Poezii, București, 1959; Prietenii mei scriitorii..., București, 1960; Partidului de ziua lui, București, 1961; Poezii (1923-1963), pref. Const. Ciopraga, București, 1964; Cele mai frumoase poezii, pref. Const. Ciopraga, București, 1965; Scrieri în proză, I-II, introd. Const. Ciopraga, Iași, 1971-1972; Inscripții pe marginea anilor, îngr. și pref. George Sanda, Iași, 1973; Scrieri despre teatru, îngr. și pref. George Sanda, Iași, 1978; Ariciul împărat, București, 1985. Traduceri: M. Bulatov, Gâște călătoare, București, 1948; K.D.
CAZIMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
pentru a menține trează și activă grija de școală în dăscălime, pentru o viață culturală „luminoasă prin înțelepciune și bunătate” (Motive și rosturi, 1/1930). Rubrici: „Inițieri în filosofie”, „Însemnări”. Revista publică versuri semnate de D. Paltin, Ion Brădescu și proză de Gheorghe Bujoreanu, alături de numeroase medalioane dedicate unor scriitori români, semnate de Ștefan Pavelescu și N. Țane. C.A cuprinde și câteva recenzii, consemnări de apariții editoriale, articole despre învățământul românesc și străin, despre viața culturală a orașului și oameni
CETATEA ALBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286178_a_287507]
-
cu mișcarea legionara, va fi asasinat la 27 noiembrie 1940. În același prim număr, redacția propune concedierea profesorilor Mihai Ralea și Iorgu Iordan. În pofida opiniilor nedemocratice ale conducerii, se întâlnesc în coloanele publicației, în anii 1942 și 1943, versuri și proza, articole de istorie și teorie literară. Colaborează cu versuri D. Florea-Rariște, Al. Pogonat, G. Ursu, Ion Ojog, N. Tăutu (Ploua în stepa), George Lesnea (Nu pot s-ajung, Cântec pentru noi), Ion Pillat (Calendar), G. Tutoveanu (Să-mi cânte, Fir
CETATEA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286181_a_287510]
-
Florea-Rariște, Al. Pogonat, G. Ursu, Ion Ojog, N. Tăutu (Ploua în stepa), George Lesnea (Nu pot s-ajung, Cântec pentru noi), Ion Pillat (Calendar), G. Tutoveanu (Să-mi cânte, Fir de nalba), Magda Isanos (Spital), Virgil Carianopol (Ana), iar cu proza, Octav Dessila (un fragment din românul Așa a fost), Eusebiu Cămilar (Fugă Rozalinei), Al. Lascarov-Moldovanu (Despre Ion). Dintre articole, se rețin: Gr. Scorpan, Neologismele lui Creangă, Radu Vulpe, Ilirii și formarea neamului românesc, Toponimia antică a pământului moldovean, C.D. Loghin
CETATEA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286181_a_287510]
-
Gazeta susține politica oficială de întărire a legăturilor cu Germania lui Hitler. Comentarea evenimentelor politice și militare ocupă spațiul cel mai întins. Alături de cronici militare, economice, sociale și politice, în care este elogiată politica lui Hitler, C. v. publică versuri și proză, cronici literare, teatrale și muzicale. Semnează articole de fond Ion Sân-Giorgiu, M. Manoilescu, D. I. Cucu. Cronicile literare aparțin lui G. C. Nicolescu, cele teatrale lui Dragoș Protopopescu, în timp ce cronica muzicală e scrisă de Tudor Ciortea. Colaborează cu versuri Ion Pillat
CHEMAREA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286189_a_287518]
-
fond Ion Sân-Giorgiu, M. Manoilescu, D. I. Cucu. Cronicile literare aparțin lui G. C. Nicolescu, cele teatrale lui Dragoș Protopopescu, în timp ce cronica muzicală e scrisă de Tudor Ciortea. Colaborează cu versuri Ion Pillat (Credință, 1940), Radu Gyr și Ion Sân-Giorgiu, cu proză, Radu Tudoran, V. Copilu-Cheatră, iar cu articole de istorie literară, Mihail Dragomirescu, M. Isbășescu. Alți colaboratori: Romulus Vulcănescu, Vintilă Horia, P. V. Haneș, Al. Raicu. I.H.
CHEMAREA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286189_a_287518]
-
pe tot parcursul apariției. Tonalitățile prea grave determină uneori, din partea altor reviste, reacții de moderare, întrucât „ Frazele grandilocvente, patriotismul strident, potrivit într-un cuvânt de început devine supărător când se repetă prea des” („Carpații”, 6-7 / 1955). C. l. publică poezie, proză, eseu, studii (istorice și politice). Un spațiu larg se acordă republicării, integral sau fragmentar, de texte literare aparținând marilor scriitori români: M. Eminescu (Doina), Lucian Blaga (Spațiul mioritic), Alecu Russo (Cântarea României), G. Coșbuc, I. Creangă, Panait Cerna, O. Goga
CETATEA LUMINII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286180_a_287509]
-
în 1966, cu volumul de schițe și povestiri Omul de un milion. În 1978 este premiat de Asociația Scriitorilor din Timișoara pentru Amintiri inventate și pentru Iubirea, Chiajna și eu. Mărirea și decăderea lui Alior Sfoiag. Romanele și culegerile de proză scurtă ale lui C. se axează pe descrierea și căutarea de semnificații în lumea faptului mărunt, a existențelor mediocre sau ratate. Scriitorul are, în ciuda aparent insignifiantelor subiecte, un spirit de observație care radiografiază cu precizie momente, conștiințe, destine aparținând intervalului
CERNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286175_a_287504]
-
eșecul intervine atunci când sufletele nu reîntineresc și nu se revitalizează spiritual. Cele câteva încercări dramatice ale lui C. (Cireșică și visele, cea mai semnificativă) nu au vigoarea necesară confruntării cu publicul. O anume înzestrare dramaturgică persistă totuși în mai toate prozele sale, unde limbajul e alert, dialogul abundă, iar spiritul colocvial e dominant. Caracteristici stilistice permanente sunt umorul, satira, șarja, ambiguitatea expresiei. C. a tradus din lirica slovacă (în colaborare) și e prezent în numeroase volume colective și antologii publicate în
CERNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286175_a_287504]
-
1987; Cartierul sonor, București, 1989; Privind peste umăr, I, București, 1990; Evadare din paradis, Timișoara, 1993; Jocul de-a Robinson, Timișoara, 1997. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, Necesitatea de a fi tu însuți, TR, 1966, 36; Nicolae Manolescu, Conformismul și inconformismul prozei, CNT, 1966, 36; Marian Popa, Ofensiva faptului mărunt, GL, 1966, 38; Eugenia Tudor, Laurențiu Cerneț, „Omul de un milion”, GL, 1967, 1; Sânziana Pop, „Experiențele lui Ionete”, LCF, 1968, 11; Magdalena Popescu, „Arșița”, GL, 1968, 33; Viola Vancea, „Câteva luni
CERNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286175_a_287504]
-
trăit”, O, 1972, 1; Cornel Ungureanu, „Amintirile unui mincinos”, O, 1974, 43; Eugen Dorcescu, „Bărbatul la 30 de ani” și „Draga noastră președintă”, O, 1976, 33; Dumitru Velea, Ambiguitatea cotidianului, VR, 1977, 3; Eugen Dorcescu, Unitatea morală a omului în proza lui Laurențiu Cerneț, O, 1977, 46; Ion Arieșanu, „Amintiri inventate”, O, 1978, 49; Sorin Titel, Divertisment și umor negru, RL, 1979, 14; Radu Ciobanu, Moda jurnalelor, TR, 1983, 4; Marian Odangiu, „Salt în mâine”, O, 1984, 50; Voicu Bugariu, „Salt
CERNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286175_a_287504]
-
din 1993 publică suplimentul cultural-științific „Alma Mater Crisiensis” al Universității din Oradea, iar din 1994 rubrica „Pro juventute aperta”, susținută de Flaminia Faur. Literatura are aici un loc de seamă, redacția fiind interesată să promoveze în primul rând valorile locale. Poezia, proza și teatrul, în egală măsură cu articolele, eseurile și recenziile literare, ocupă pagini întregi în fiecare număr. Sunt închinate numere omagiale lui Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Titu Maiorescu, N. Iorga ș.a., cu preponderență în relația acestora cu Transilvania: Constantin Mălinaș
CELE TREI CRISURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286160_a_287489]
-
și Săptămâna Teatrelor Naționale, care se înscriu între primele festivaluri românești de teatru. A coordonat, fiind coautor, elaborarea studiului monografic Teatrul Național din Cluj-Napoca (1919-1994), editat la sărbătorirea a 75 de ani de activitate ai instituției clujene (1995). Debutează cu proză în revista „Steaua” (1965). Colaborează cu recenzii, cronici de teatru și film, eseuri, poezie și proză la revistele „Tribuna”, „Steaua”, „Teatrul”, „România literară”, „Apostrof”. A scris scenarii pentru teatrul radiofonic (Procesul Memorandului, difuzat la Radio Cluj). Debutul său editorial îl
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
coautor, elaborarea studiului monografic Teatrul Național din Cluj-Napoca (1919-1994), editat la sărbătorirea a 75 de ani de activitate ai instituției clujene (1995). Debutează cu proză în revista „Steaua” (1965). Colaborează cu recenzii, cronici de teatru și film, eseuri, poezie și proză la revistele „Tribuna”, „Steaua”, „Teatrul”, „România literară”, „Apostrof”. A scris scenarii pentru teatrul radiofonic (Procesul Memorandului, difuzat la Radio Cluj). Debutul său editorial îl reprezintă studiul monografic Zaharia Bârsan (1978), o biografie și o evaluare a activităților variate (actor, regizor
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
revistei (acțiune condusă chiar de C.), ajunge director. Debutează editorial în 1976. A primit premiile revistelor „Amfiteatru” (1975) și „Luceafărul” (1976), Premiul Uniunii Scriitorilor (1983) și al filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor (1983), Premiul UTC (1983), Premiul Uniunii Scriitorilor pentru proză (1997) și poezie (1998). Din 1997, este secretarul Asociației Scriitorilor din Craiova. Când a venit vremea antologiei de autor - moment specific de cumpănă în cariera oricărui poet -, C. și-a pus lirica sub semnul heracliteismului: „O poezie deschisă, o poezie
CHIFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
voastră zilnică/n-am să mor niciodată/vă aștept totdeauna pregătit,/ atent, am oricând o mână liberă pentru voi -/vă rog frumos, cereți-mi rouă”), vigoarea, sănătatea fizică și prospețimea fiind elemente omniprezente nu doar în poezia, ci și în proza autorului. Realul eruptiv (1979) indică apropierea de filosofie, lecturile din Rilke și Heidegger încep să-și pună pecetea pe ceea ce O interpretare a purgatoriului (1982), dar mai ales Lamura și Omul nețărmurit (1987) vor impune ca definitiv în scrisul lui
CHIFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
ca definitiv în scrisul lui C.: palimpsestul. Deschiderea aglutinantă ce definea „heracliteismul” (conceptul e preluat de la Anton Dumitriu, care opunea „eleatismul” static devenirii perpetue însemnate de Heraclit) ajunge să copleșească suflul liric. Drept pentru care poetul se va orienta către proză. Impasul în care l-a adus conceptualizarea excesivă, preocuparea deosebită față de construcție, de structurarea etajată a discursului, laolaltă cu pofta de noi spații de istorie și exemplaritate au fost condițiile prime de trecere a poetului la epicul autoscopic ( Unde se
CHIFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
când pitorești, când crude: privirea poetului și plăcerea intelectualizării concretului produc pagini cu figuri atractive, precum Liviu Gorgota. În Valul și stânca - bine denumit de critică „roman-palimpsest” - protagonistul (Alexandru Bretan) respiră tradiția intelectualului interbelic, a „inadaptabilului camilpetrescian”, dar și a prozei de atmosferă istorică (coborârea în timp, către lumea sfârșitului de veac XIX, cu o Românie în stilul lui Duiliu Zamfirescu și Nicolae Filimon). Ceea ce obosea la lectura poeziei lui C. (artificialitatea, făcăturile greoaie, aglomerarea planurilor și a mizelor) ajunge calitate
CHIFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
susținut doctoratul cu teza Postmodernismul românesc. Într-un interviu publicat în „Dilema” (1996), C. declara senin că „se ignoră ca poet”, că „se săturase cu desăvârșire de propria-i poezie” atunci când a scris Levantul (1990, Premiul Uniunii Scriitorilor), că numai proza îl captivează, că fenomenul colectiv-generaționist e ceva cu totul apus și lipsit de orice relevanță, că romanul Travesti (1994, Premiul ASPRO) este un „semieșec” ș.a.m.d. Adevărul e că poetul a fost poate excedat de uriașa paraliteratură și de
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
semi) automat, C. scria o carte despre erotica eminesciană, unde aplicațiile psihanalitice ale doctorilor Vlad și Nica se sublimau în viziuni verbale de crudități amețitoare. Publicată abia în 1992, Visul chimeric, cartea despre Eminescu reprezintă „șperaclul” în viziunile freudian-daliniene ale prozei lui C., unde „totul” e regressus ad uterum mixat cu subteranele prozelor lui Sábato & Co. Visul (completat și reeditat sub titlul Nostalgia, 1993; Premiul Academiei Române) avea să fie cartea unui prozator excepțional, dăruit regal cu viziuni de cel mai pur
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
ale doctorilor Vlad și Nica se sublimau în viziuni verbale de crudități amețitoare. Publicată abia în 1992, Visul chimeric, cartea despre Eminescu reprezintă „șperaclul” în viziunile freudian-daliniene ale prozei lui C., unde „totul” e regressus ad uterum mixat cu subteranele prozelor lui Sábato & Co. Visul (completat și reeditat sub titlul Nostalgia, 1993; Premiul Academiei Române) avea să fie cartea unui prozator excepțional, dăruit regal cu viziuni de cel mai pur romantism și în cel mai profund suprarealism (vecin, din acest unghi, cu
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
Kafka, Baltrusaitis, Blake, Mircea Eliade, Bulgakov, Fournier, Durand, toți și toate, în numele unei atmosfere de o amețitoare abisalitate, ireversibil sub semnul morții și învierii, al cuplului adamic (Cezara eminesciană și analiza lui Mircea Eliade din Insula lui Euthanasius sunt structurale prozei lui C.), al lui „Purus.a”, indicul. Visul (REM, Gemenii, Organistul) este un manual complet de mitologie psihanalitică. Specificul fantasticului cărtărescian rezidă în chiar această ars combinatoria de mister psihologic și feerie agresivă, de ingenuitate și demonism, de Bradbury, meraviglia
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
eul propriu, așa cum arată amplul roman Orbitor (I-II, 1996-2002, proiectat în trei volume). Deschiderile pe orizontală oferite în Visul de statutul gemelarității și ambigeniei se închid acum în favoarea sondărilor informației genetice individuale (capitolul dedicat neamului Badislavilor vine parcă din proza sud-americană), cu antenele sacralității imemoriale (înrudiri cu Nașteri mistice de Mircea Eliade, cu studiile lui Jung și Kérény despre copilul divin ș.a.). Nu există structură narativă în Orbitor fără un subtext referențial, fie că este vorba de psihanaliză, mitologie sau
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]