3,506,575 matches
-
nume de sfinți date străzilor orașului, îl pune pe al lui Zola în locul lui Saint Jean. Mai mult: pe zidul bisericii Saint Jean aplică o plăcuță care se vede și azi: Place E. Zola, grand écrivain aux idées matérialistes. Să mai traduc? În 1920, piața cu pricina e rebotezată Bossuet. Casa natală a marelui orator religios se află, ca din întîmplare, în piața cu pricina. Materialistul Zola îl alungase pe Saint Jean și e, la rîndul lui, alungat de Bossuet, după cum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
Unde să fie plasat numele lui Zola? Se găsește o altă piață, Morimont, dar, ironie, e locul rezervat pe vremuri execuțiilor capitale. Timpul trece, istoria se uită, piața Morimont e reamenajată și devine, sub numele lui Zola, una din cele mai frumoase din Dijon, "rezervată adepților lui Epicur", după cum scrie un ziar local. "Doi tineri critici literari au părăsit redacția României literare pentru simplul motiv că refuzau să tămîieze ierarhiile literaturii române din anii comunismului", scrie dl C. Nistorescu în editorialul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
și-au enunțat punctul de vedere despre terorism după tragedia de la Teatrul de Varietăți din Moscova și după arestarea suspecților pentru crimele în serie de la Washington atribuite, generic, unui lunetist. Editorialistul NAȚIONALULUI e de părere că "Strategia lunetistului nu are mai nimic diferit de aceea a teroriștilor.[...] Lunetistul rade cîte unul în piața publică, teroriștii rad sute, împreună cu ei înșiși. Nu atît furia îi împinge către crimă, cît ma-"nipularea.[...] Teroriștii par un fel de marionete cărora li s-a spălat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
și incapabilă să îndrepte măcar un firișor din prostia, îngustimea și ignoranța ei." Cu această logică a generalizării răului comis de cîțiva, editorialistul cotidianului citat combină filosofia Ecleziastului cu teoria darvinistă, vădit deprimat că în secolul 21 omenirea produce teroriști. Mai pragmatic, Cornel Nistorescu scrie în EVENIMENTUL ZILEI: "Teroarea [...] din cele două mari capitale ale lumii nu face decît să mai atragă o dată atenția asupra aceluiași fenomen. Mijloacele se schimbă mereu, prețul urmînd a fi plătit în continuare de oameni nevinovați
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
de cîțiva, editorialistul cotidianului citat combină filosofia Ecleziastului cu teoria darvinistă, vădit deprimat că în secolul 21 omenirea produce teroriști. Mai pragmatic, Cornel Nistorescu scrie în EVENIMENTUL ZILEI: "Teroarea [...] din cele două mari capitale ale lumii nu face decît să mai atragă o dată atenția asupra aceluiași fenomen. Mijloacele se schimbă mereu, prețul urmînd a fi plătit în continuare de oameni nevinovați. Vieți contra bani sau contra scopuri politice scăpate din marja negocierilor. Consecința: un sentiment de insecuritate care ajunge pînă la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
cît timp viața oamenilor rămîne o simplă monedă de schimb." Privind lucrurile, la zi, directorul Evenimentului ajunge și el la aceeași concluzie ca editorialistul Naționalului, că omul de rînd a ajuns mijlocul prin care terorismul poate obține ceea ce dorește sau mai bine zis ceea ce își închipuie că poate obține. Căci dacă mergem pînă la capăt, de la uriașa tragedie de la 11 septembrie din anul trecut pînă la crimele lunetistului de la Washington și la luarea de ostatici de la Moscova, teroriștii s-au lovit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
a lichida terorismul, sînt uciși și oameni nevinovați. În Breful ei, Tia Șerbănescu se întreabă pe bună dreptate în CURENTUL: Dacă acesta e un succes - din 700 de ostatici, 90 sînt morți, iar 500 în spital (numărul morților a fost mai mare, n. Cr.) atunci ori este un succes amar, ori rușii nu prea mai știu ce înseamnă un succes." De fapt, am adăuga noi, în această operațiune se pare că n-a contat cîți mor nevinovați, ci numai anihilarea teroriștilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
întreabă pe bună dreptate în CURENTUL: Dacă acesta e un succes - din 700 de ostatici, 90 sînt morți, iar 500 în spital (numărul morților a fost mai mare, n. Cr.) atunci ori este un succes amar, ori rușii nu prea mai știu ce înseamnă un succes." De fapt, am adăuga noi, în această operațiune se pare că n-a contat cîți mor nevinovați, ci numai anihilarea teroriștilor. Efectul e că astfel se poate ajunge la ideea că teroriștii ar fi putut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
ce înseamnă un succes." De fapt, am adăuga noi, în această operațiune se pare că n-a contat cîți mor nevinovați, ci numai anihilarea teroriștilor. Efectul e că astfel se poate ajunge la ideea că teroriștii ar fi putut fi mai buni cu victimele lor decît cei care i-au anihilat pe teroriști. Ceea ce Cronicarul refuză să creadă.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
George Arion George Arion: Stau în fața unui laptop deschis - un IBook care nu cântărește un kilogram - o mică bijuterie în domeniu. Intru în programul de e-mail - pe ecran se afișează mai multe căsuțe ca un tabel insolit. Duc săgeata la "New" (laptopul are mouse încorporat) și pe ecran îmi apare o comandă imperativă: "Compose a mail message". În căsuța TO scriu "corlucpa@mailbox.ro". În căsuța SUBJECT scriu "Interviu România literară
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
dv. Mi-ați cerut întrebări în scris, respect "regula jocului". Până la urmă am convenit să comunicăm prin poșta electronică. Cum vi se pare acest mijloc de comunicare modern? E o pierdere? E un câștig? Modifică relațiile dintre oameni? Sunt ei mai apropiați decât pe vremea când se foloseau porumbeii voiajori - dau acest exemplu pentru ca să ne amuzăm și să alungăm crisparea inerentă la începutul oricărui dialog, chiar dacă e purtat între oameni care se cunosc de multă vreme. Paul Cornea: Poșta electronică e
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
și în care sunt incluse și câteva interviuri, n-am aflat nimic despre familia dv. Cum erau tatăl, mama dv.? Ce visau să devină copilul lor? În ce fel v-au înrâurit? - Provin dintr-o familie săracă. Tatăl meu, cel mai vârstnic între patru frați orfani, a trebuit să-și caute o slujbă de timpuriu, ca să-și întrețină familia. A fost un autodidact, neputându-și duce la capăt nici măcar studiile gimnaziale. Era însă un mare cititor și iubitor de carte. Își
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
bine până în ultimii doi ani. Prietenii apropiați și-o amintesc producîndu-se cu cronici rimate la aniversările mele. Am primit în casa părintească o educație laică, de un social democratism blînd și generos, cu un puternic accent pe muncă și valori, mai idealistă din partea tatălui, mai pragmatică din partea mamei. Ce ar fi vrut ai mei să devin? S-ar fi bucurat probabil să continui medicina, pe care o începusem în anii războiului, la Colegiul Onescu (pentru studenți evrei). Dar au acceptat fără
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
ani. Prietenii apropiați și-o amintesc producîndu-se cu cronici rimate la aniversările mele. Am primit în casa părintească o educație laică, de un social democratism blînd și generos, cu un puternic accent pe muncă și valori, mai idealistă din partea tatălui, mai pragmatică din partea mamei. Ce ar fi vrut ai mei să devin? S-ar fi bucurat probabil să continui medicina, pe care o începusem în anii războiului, la Colegiul Onescu (pentru studenți evrei). Dar au acceptat fără probleme decizia mea de
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
mei... În genere, tata avea de principiu să păstreze orice și de aceea era în permanent conflict cu exigențele gospodărești ale mamei. Din cînd în cînd, o curățenie prin casă elimina o parte a surplusului, dar ceea ce rămînea era oricum mai mult decît ce fusese aruncat. De fapt, riscam mereu să fim inundați în hîrtie tipărită. În aceste condiții, vă dați seama că lecturile mele au fost timpurii și haotice. Încă din clasele primare am descoperit universul fascinant al ficțiunii și
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
liceului, iar cu fișe, de altfel, într-o organizare foarte personală, am început să lucrez de-abia în universitate. Prima carte memorabilă, pe care, la 7-8 ani, am învățat propriu vorbind să citesc, trecînd de la silabisire la recunoașterea simultană a mai multor cuvinte, de la efortul de a decodifica la lectura silențioasă, pur oculară, cu ritm propriu de performare a fost Călătoria lui Nils Holgerson, romanul Selmei Lagerlof. Iar prima specializare a constituit-o domeniul senzaționalului foiletonistic: Aventurile submarinului Dox, Cei trei
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
douăzeci de ani, și celelalte. A venit și vremea biografiilor romanțate; erau pe-atunci la modă Stefan Zweig și Emil Ludwig; am citit tot ce se tradusese din ei. Am început să descopăr apoi în biblioteca de-acasă și cărți mai semnificative. Din ceața amintirii emerg câteva titluri: Crimă și pedeapsă, Don Quijote, Hedda Gabler (întâmplarea de a fi dat tocmai peste "acest" Ibsen!), Etzel Andergast de Jakob Wasserman, Neamul Șoimăreștilor și Zodia cancerului, Răscoala (nu însă Ion, care, la prima confruntare
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
am sfârșit prin a învăța acceptabil limba... - Dialoghez cu un istoric literar. Înainte însă de a cunoaște istoria literaturii ați venit în contact cu istoria pe care o trăim cu toții. Care au fost "semnele vremii" care vi s-au dezvăluit mai întâi? - Mi-am făcut liceul în timpuri sumbre. Semnalele pe care mi le-a dat Istoria au fost contradictorii. Cele mai multe, rele: cotirea țării spre un regim totalitar, aplicarea legală a discriminării rasiale, antisemitism din partea unor profesori și a unor colegi
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
colegi mi-au arătat constant prietenie, fără a părea că se sinchisesc de vântul de nebunie ce sufla peste țară. Îmi face plăcere să-l amintesc printre aceștia pe Liviu Ciulei. Au fost și câteva întâmplări ieșite din comun. Cea mai extraordinară îmi pare inițiativa fostului subdirector al liceului, Dem. P. Toader, al cărui nume îl rostesc cu gratitudine și respect. Într-o zi, în timpul guvernării Goga-Cuza, l-a chemat pe tata la școală, ținându-i - cum aveam să aflu peste
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
mea din conducerea UTC și transferarea ca director general adjunct în Ministerul Culturii. O veritabilă criză identitară am traversat în 1956, când am reușit să-mi procur, pe căi ocolite, scrisoarea deschisă a lui Hrușciov despre crimele lui Stalin. Nu mai puțin m-a impresionat reprimarea sălbatică a revoluției maghiare. Și totuși nu eram încă pregătit s-o rup cu comunismul. În anii ce au urmat, procesul de auto-elucidare a continuat. Am trăit pe pielea mea, în 1958, și spectacolul umilitor
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
umană viabil. Așadar, în anii ’70, mă aflam în convalescență, aproape vindecat de boala comunismului. Dar continuam să rămân membru de partid. E o duplicitate pe care am regretat-o și o regret. Ea nu-mi face onoare. Așa cum am mai spus-o, mi-a lipsit curajul de a intra în dizidență. Mi-am ales însă un profil jos, m-am retras din orice activitate publică, m-am refugiat în teoria literară, un domeniu în care puteam lucra liber, fără compromisuri
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
interzis să deveniți poet sau prozator? Sau ați arătat cuiva primele încercări și acela v-a descurajat? Și critic literar ați refuzat să deveniți. Să fie vorba de o spaimă în fața actualității pe care o presimțeați că va deveni tot mai opresivă? Când ați realizat pe ce cale trebuie să mergeți? - În tinerețe mi-am exersat condeiul în diverse genuri, în primul rând, firește, în poezie, dar și în proză. Am început mai multe romane, chiar și o piesă de teatru
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
pe care o presimțeați că va deveni tot mai opresivă? Când ați realizat pe ce cale trebuie să mergeți? - În tinerețe mi-am exersat condeiul în diverse genuri, în primul rând, firește, în poezie, dar și în proză. Am început mai multe romane, chiar și o piesă de teatru. Toate tentativele acestea erau expresii ale căutării identitare ori revanșe ficționale asupra unor situații inconfortabile. S-a întâmplat însă că mă interesa mult mai mult să citesc decât să scriu, că resimțeam
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
în poezie, dar și în proză. Am început mai multe romane, chiar și o piesă de teatru. Toate tentativele acestea erau expresii ale căutării identitare ori revanșe ficționale asupra unor situații inconfortabile. S-a întâmplat însă că mă interesa mult mai mult să citesc decât să scriu, că resimțeam mai puternic nevoia de a înțelege mecanismele lumii decât de a-mi explora interioritatea. Eram și extrem de ocupat cu studiile: urmăream cursuri diverse la Litere, Filozofie, Istorie, petreceam mult timp în biblioteci
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
multe romane, chiar și o piesă de teatru. Toate tentativele acestea erau expresii ale căutării identitare ori revanșe ficționale asupra unor situații inconfortabile. S-a întâmplat însă că mă interesa mult mai mult să citesc decât să scriu, că resimțeam mai puternic nevoia de a înțelege mecanismele lumii decât de a-mi explora interioritatea. Eram și extrem de ocupat cu studiile: urmăream cursuri diverse la Litere, Filozofie, Istorie, petreceam mult timp în biblioteci, aveam și activități în organizația de tineret. De altă
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]