3,506,575 matches
-
contează - Antenă 1. Dar între această întîlnire și o posibilă renaștere a F.S.N.-ului, fie și din bucăți, diferența e că între mașină Dacia înainte și după venirea francezilor de la Renault. Deocamdată mașină e aceeași, dar a început să nu mai fie la fel, ca imagine, iar în viitor va fi altfel și la preț și la motor. Dacă privim fostul F.S.N. că pe o Dacie din anii ^90-^91 e greu de crezut că ea ar putea renaște doar pentru că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17562_a_18887]
-
învinsă de simplul fapt că n-a reușit să se metamorfozeze. F.S.N.-ul a dispărut, printre altele și pentru că era oricum condamnat la dispariție. Ca să evolueze, el s-a fracturat. Dar în urma acestei fracturări n-a rezultat aceeași politică în mai multe variante, ci o serie de prototipuri politice cu succese și înfrîngeri diferite. Între F.S.N.-ul din ^90 și oricare dintre partidele de azi ai căror reprezentanți la vîrf s-au întîlnit la Cluj, deosebirea e mult mai mare decît
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17562_a_18887]
-
politică în mai multe variante, ci o serie de prototipuri politice cu succese și înfrîngeri diferite. Între F.S.N.-ul din ^90 și oricare dintre partidele de azi ai căror reprezentanți la vîrf s-au întîlnit la Cluj, deosebirea e mult mai mare decît asemănarea. Elementul comun de astăzi e nostalgia care nu există decît în termeni tehnici, pentru alegători. În presă se speculează asupra faptului că P.D.S.R.-ul și Ion Iliescu sînt în fruntea sondajelor de opinie, ceea ce ar obligă oarecum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17562_a_18887]
-
P.D. și de P.D.S.R, pentru a se asigura de voturi în anul 2000. Astfel, că întîlnirea de la Cluj nu are cum să ducă la renașterea F.S.N.-ului, ci ea a consemnat existența unor slăbiciuni lăuntrice în aceste partide. Slăbiciuni mai importante, deocamdată, decît punctele lor țări. * Un personaj interesant din acest punct de vedere e fostul premier Stolojan care poate fi privit, de la distanță, drept numitorul comun, ca tehnocrat, între feluritele ipostaze ale F.S.N. De fapt, un semn al acestei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17562_a_18887]
-
tot un fel de confruntare preelectorala între liderii unor partide care s-au rupt dintr-un partid inițial. * La vremea lor diverși înși ai lumii interlope care aveau procese în calitate de pîrîți au stat liberi pînă s-au hotărît că e mai bine să fugă din țară decît să dea nas în nas cu justiția. Alții stau nearestați de ani de zile, deși au omorît oameni cu mașinile pe care le-au condus. În schimb Vali Sterian a fost arestat după accidentul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17562_a_18887]
-
deși au omorît oameni cu mașinile pe care le-au condus. În schimb Vali Sterian a fost arestat după accidentul provocat parțial de el. Accidentul auto în care un șofer de autobuz s-a ferit de Sterian și a lovit mai multe mașini mici, la rînd. Cronicarul nu vrea să spună că Vali Sterian nu e vinovat, dar cînd sînt atîția infractori dovediți care sînt judecați în libertate, de ce trebuia că Vali Sterian să fie arestat? E el un pericol public
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17562_a_18887]
-
Ioana Pârvulescu Stefan Jonsson (n.1961) este critic literar și redactor la Dagens Nyheters, cel mai important cotidian din Stockholm. Între 1998 și 2000 a fost bursier la Getty Research Institute din Los Angeles. Umanistul Stefan Jonsson se întrevede în toate cele patru cărți scrise pînă acum, care au ca temă comună omul prins în lanțul
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
Omul fără însușiri fac parte din prelegerea ținută cu acest prilej. Robert Musil a scris odată un scurt eseu despre uși, în care propunea o teză destul de excentrică: " Ușile sunt lucruri ce țin de trecut, chiar dacă, din când în când, mai apare câte o ușă din dos pe la concursurile de arhitectură." Recurgând la jargonul cvasi-științific tipic pentru satira sa, Musil definește ușa ca pe "un cadru dreptunghiular de lemn, fixat în perete, de care este atașată o planșă mobilă." În opinia
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
însă, nu durează o veșnicie, nici măcar ușile. Dacă nu ne-am despărțit încă de ele, aceasta este doar din motive sentimentale, ne asigură Musil. Noile metode de construcție fac inutil trasul cu urechea pe la uși. Acum când pereții nu sunt mai groși sau mai izolatori fonic decât ușile, oricine poate sta oriunde, auzind astfel tot ce se spune în orice colț al casei. Micul text al lui Musil este, pe rând, istorie a arhitecturii, critică socială și pură zeflemea. Tocmai datorită
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
o veșnicie, nici măcar ușile. Dacă nu ne-am despărțit încă de ele, aceasta este doar din motive sentimentale, ne asigură Musil. Noile metode de construcție fac inutil trasul cu urechea pe la uși. Acum când pereții nu sunt mai groși sau mai izolatori fonic decât ușile, oricine poate sta oriunde, auzind astfel tot ce se spune în orice colț al casei. Micul text al lui Musil este, pe rând, istorie a arhitecturii, critică socială și pură zeflemea. Tocmai datorită ideilor sale neobișnuite
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
ușile, oricine poate sta oriunde, auzind astfel tot ce se spune în orice colț al casei. Micul text al lui Musil este, pe rând, istorie a arhitecturii, critică socială și pură zeflemea. Tocmai datorită ideilor sale neobișnuite, argumentația sa rezonează mai limpede: noile metode de construcție produc corpuri noi precum și noi moduri de a percepe lucrurile și de a stabili relații cu ceilalți. Ceea ce devine demodat în modernitate nu este, în primul rând, ușa ca instrument prin care se culeg informații
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
între o societate în care construcțiile erau o artă individualizată și una în care acestea nu sunt altceva decât asamblarea de module prefabricate. În epoca betonului armat, reprezentativă pentru cel de-al doilea mod de a construi, subiectivitatea umană nu mai poate fi aranjată dihotomic în spațiu interior și exterior, privat și public.[...] Pentru gânditori precum Heidegger, Joseph Roth sau Gaston Bachelard, modernitatea urbană ilustrează, în modul cel mai grăitor, procesul prin care identitățile individuale dispar ca urmare a rapidei standardizări
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
pentru cel de-al doilea mod de a construi, subiectivitatea umană nu mai poate fi aranjată dihotomic în spațiu interior și exterior, privat și public.[...] Pentru gânditori precum Heidegger, Joseph Roth sau Gaston Bachelard, modernitatea urbană ilustrează, în modul cel mai grăitor, procesul prin care identitățile individuale dispar ca urmare a rapidei standardizări a vieții. O atitudine asemănătoare îi este atribuită lui Musil de către acei comentatori care pornesc de la ceea ce aș numi o concepție expresivistă a subiectivității. Această concepție definește subiectul
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
o recunoaște ca fiind expresia eului său interior și având în vedere faptul că eroul lui Musil nu are conștiința acestui lucru, atunci ajungem la concluzia că eroul trăiește înstrăinat de modul său autentic de a fi. Așa cum voi demonstra mai departe, Musil vine cu un scenariu diferit. Reprezentarea subiectivității și a spațiului urban în Omul fără însușiri subminează concepția expresivistă despre subiect. Afirmația potrivit căreia ușile își pierd funcția în modernitate sugerează deja că naratorul lui Musil reconfigurează coordonatele spațiale
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
sociale se combină permanent formând noi configurații. Problemele pe care le ridică abordarea expresivistă se ivesc în momentul în care obsevăm că orașul modern, așa cum apare el la începutul secolului al XX-lea, constituie un fel de spațiu "post-individual". Cele mai remarcabile reprezentări ale orașului din Omul fără însușiri sunt acelea care aduc în prim-plan funcționalitatea și abstracțiunea metropolei. În capitolul opt al romanului, imaginea orașului ia amploare, sugerând un posibil destin al omenirii: Aerul și pământul alcătuiesc un imens
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
răstimpuri, țepene ca niște paravane pliante, dure ca matrița unui tipograf, complete - căci altfel nu se poate spune - atât de complete și desăvârșite, încât alături de acestea simțeai că ești doar o ceață inutilă, o anemică răsuflare pentru care Dumnezeu nu mai are timp. În acest moment, își dori să fie un om fără însușiri." Pasajul aduce o înlănțuire de metafore ce asociază spațiului urban densitatea și soliditatea unei pietre, ariditatea unui peisaj selenar, rigiditatea "paravanelor pliante", duritatea și durabilitatea unei matrițe
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
convertește în efortul de a-și salva propria individualitate. Și, pentru că spațiul exterior este iremediabil reificat, nucleul subiectivității autentice ia forma unei interiorități care, oricât de ciudat ar părea, nu-și poate afla un corespondent în exterior. Ceea ce este și mai ciudat este faptul că subiectul musilian nu va găsi semnificația înlăuntrul său, după cum nu a găsit-o nici în formele sociale și spațiale din afara sa. De fiecare dată când încearcă să-și exprime eul profund, se lovește de clișee și
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
în formele sociale și spațiale din afara sa. De fiecare dată când încearcă să-și exprime eul profund, se lovește de clișee și stereotipuri, ajungând în cele din urmă să se rătăcească într-un peisaj interior de obiecte mentale pietrificate. Nu mai avem voci interioare," se plânge, la un moment dat, unul dintre personaje. Cu alte cuvinte, nu mai există substanță, identitate, dincolo de ceea ce numim "eu", "sine", "ego" sau "subiect". Nu doar lumea exterioară, ci și procesele mentale apar ca niște combinații
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
se lovește de clișee și stereotipuri, ajungând în cele din urmă să se rătăcească într-un peisaj interior de obiecte mentale pietrificate. Nu mai avem voci interioare," se plânge, la un moment dat, unul dintre personaje. Cu alte cuvinte, nu mai există substanță, identitate, dincolo de ceea ce numim "eu", "sine", "ego" sau "subiect". Nu doar lumea exterioară, ci și procesele mentale apar ca niște combinații întâmplătoare de elemente străine. Ceea ce se întâmplă în interiorul minții, ne lămurește naratorul, nu este decât o simplă
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
de luciditate halucinantă, este denunțată neputința metaforelor interiorității și exteriorității de a reprezenta subiectul în modernitate. Aflat în fața unei ferestre, Ulrich privește demonstranții mărșăluind pe stradă. Experiența pe care o trăiește este atât de neobișnuită, încât merită să fie citată mai pe larg: În timp ce privirile i se mai perindau încă de la chipurile cu guri dechise, amenințătoare, la cele pline de entuziasm, aflate mai departe, iar mintea refuza să mai asimileze ceva din acest spectacol, o stranie transformare puse stăpânire pe el
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
interiorității și exteriorității de a reprezenta subiectul în modernitate. Aflat în fața unei ferestre, Ulrich privește demonstranții mărșăluind pe stradă. Experiența pe care o trăiește este atât de neobișnuită, încât merită să fie citată mai pe larg: În timp ce privirile i se mai perindau încă de la chipurile cu guri dechise, amenințătoare, la cele pline de entuziasm, aflate mai departe, iar mintea refuza să mai asimileze ceva din acest spectacol, o stranie transformare puse stăpânire pe el. "Nu mai pot continua cu viața asta
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
demonstranții mărșăluind pe stradă. Experiența pe care o trăiește este atât de neobișnuită, încât merită să fie citată mai pe larg: În timp ce privirile i se mai perindau încă de la chipurile cu guri dechise, amenințătoare, la cele pline de entuziasm, aflate mai departe, iar mintea refuza să mai asimileze ceva din acest spectacol, o stranie transformare puse stăpânire pe el. "Nu mai pot continua cu viața asta, și nici nu mă mai pot împotrivi ei!" simțea el; dar mai simțea, de asemenea
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
care o trăiește este atât de neobișnuită, încât merită să fie citată mai pe larg: În timp ce privirile i se mai perindau încă de la chipurile cu guri dechise, amenințătoare, la cele pline de entuziasm, aflate mai departe, iar mintea refuza să mai asimileze ceva din acest spectacol, o stranie transformare puse stăpânire pe el. "Nu mai pot continua cu viața asta, și nici nu mă mai pot împotrivi ei!" simțea el; dar mai simțea, de asemenea, în spatele lui, camera cu picturile mari
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
larg: În timp ce privirile i se mai perindau încă de la chipurile cu guri dechise, amenințătoare, la cele pline de entuziasm, aflate mai departe, iar mintea refuza să mai asimileze ceva din acest spectacol, o stranie transformare puse stăpânire pe el. "Nu mai pot continua cu viața asta, și nici nu mă mai pot împotrivi ei!" simțea el; dar mai simțea, de asemenea, în spatele lui, camera cu picturile mari de pe perete, cu biroul cel lung, stil Empire, cu liniile rigide, perpendiculare ale draperiilor
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
cu guri dechise, amenințătoare, la cele pline de entuziasm, aflate mai departe, iar mintea refuza să mai asimileze ceva din acest spectacol, o stranie transformare puse stăpânire pe el. "Nu mai pot continua cu viața asta, și nici nu mă mai pot împotrivi ei!" simțea el; dar mai simțea, de asemenea, în spatele lui, camera cu picturile mari de pe perete, cu biroul cel lung, stil Empire, cu liniile rigide, perpendiculare ale draperiilor și ale șnururilor de clopoțel. Aceasta părea acum o mică
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]