3,506,575 matches
-
până la sfârșitul celor două săptămâni de prognoză. Aversele însoțite de descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului se vor semnala local între 14 și 17 iunie, iar în celelate zile își vor face apariția doar izolat, mai ales după 18 iunie. La munte Vremea va fi calda pâna pe 13 iunie, cu medii ale valorilor maxime între 20 și 22 de și ale minimelor noctune între 10 și 12 grade. În perioada 14...22 iunie regimul termic
Vreme deosebit de caldă. Prognoza meteo pe regiuni pentru două săptămâni by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/24952_a_26277]
-
Conform celui mai recent studiu al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Germania a devenit a doua cea mai preferată destinație pentru emigranți după Statele Unite. În aceeași măsură se poate vorbi despre o preferință a imigranților calificați și în cazul Olandei și al
Migranţi calificaţi () [Corola-website/Journalistic/296314_a_297643]
-
Conform celui mai recent studiu al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Germania a devenit a doua cea mai preferată destinație pentru emigranți după Statele Unite. În aceeași măsură se poate vorbi despre o preferință a imigranților calificați și în cazul Olandei și al Belgiei. Peste un milion de imigranți ajungeau în Germania în 2012, iar numărul românilor și bulgarilor
Migranţi calificaţi () [Corola-website/Journalistic/296314_a_297643]
-
ajungeau în Germania în 2012, iar numărul românilor și bulgarilor creștea cu 20% față de anul anterior, potrivit unui raport guvernamental publicat la vremea respectivă de „Rheinische Post”. Atunci, din cei peste un milion de imigranți veniți în Germania (cu 14% mai mulți decât în 2011), aproximativ 117.000 erau români și 59.000 bulgari, ceea ce reprezenta o creștere de 20%. Trendul a continuat și în anii care au urmat, 2015 înregistrând un număr record de români sosiți în Germania.Ultimele date
Migranţi calificaţi () [Corola-website/Journalistic/296314_a_297643]
-
Germania a atins un nivel fără precedent: 8,2 milioane de persoane, reprezentând 10% din populația totală a țării. În aceste cifre statistice, românii ocupă primul loc în ceea ce privește creșterea procentuală (31,9%), arată datele Oficiului Federal de Statistică „Destatis”, care mai punctează că țara este în fața celui mai mare număr de străini înregistrat vreodată de la debutul colectării datelor statistice cu privire la acest indicator, în 1967. „Ne așteptăm ca în 2015 numărul românilor și bulgarilor care trăiesc în Germania să crească în continuare
Migranţi calificaţi () [Corola-website/Journalistic/296314_a_297643]
-
8,2 milioane de persoane, reprezentând 10% din populația totală a țării. În aceste cifre statistice, românii ocupă primul loc în ceea ce privește creșterea procentuală (31,9%), arată datele Oficiului Federal de Statistică „Destatis”, care mai punctează că țara este în fața celui mai mare număr de străini înregistrat vreodată de la debutul colectării datelor statistice cu privire la acest indicator, în 1967. „Ne așteptăm ca în 2015 numărul românilor și bulgarilor care trăiesc în Germania să crească în continuare. Dar nu sunt motive de îngrijorare, atât
Migranţi calificaţi () [Corola-website/Journalistic/296314_a_297643]
-
Mai întâi au fost munții. Apoi oamenii, care seamănă cu munții. Doar că nu sunt de piatră. Dar sunt, metaforic vorbind, aproape la fel de înalți ca ei. În Muntenegru, rar dacă vezi un om mărunt de statură. Cum sunt în jur de
Muntenegru, ţara oamenilor de la care au ce învăţa munţii by Ştefan Mitroi () [Corola-website/Journalistic/296292_a_297621]
-
dacă vezi un om mărunt de statură. Cum sunt în jur de 650 de mii de locuitori, poți spune că-n câteva săptămâni ai șansa să-i vezi cam pe toți. Dar la ce sau la cine să te uiți mai întâi? Pentru că Muntenegru este o țară în care totul, dar absolut totul, este de văzut. Nu știu din ce motiv, Dumnezeu a pus mai multă frumusețe aici decât în alte locuri de pe Pământ. Mănăstirile care urcă până spre marginea cerului
Muntenegru, ţara oamenilor de la care au ce învăţa munţii by Ştefan Mitroi () [Corola-website/Journalistic/296292_a_297621]
-
șansa să-i vezi cam pe toți. Dar la ce sau la cine să te uiți mai întâi? Pentru că Muntenegru este o țară în care totul, dar absolut totul, este de văzut. Nu știu din ce motiv, Dumnezeu a pus mai multă frumusețe aici decât în alte locuri de pe Pământ. Mănăstirile care urcă până spre marginea cerului pe munți, sunt, mă gândesc, semnul recunoștinței evalavioase a oamenilor, d-aia le-au și dus atât de sus. Și acolo au dus și
Muntenegru, ţara oamenilor de la care au ce învăţa munţii by Ştefan Mitroi () [Corola-website/Journalistic/296292_a_297621]
-
dus atât de sus. Și acolo au dus și drumurile, nu doar pentru a putea să ajungă la ele, ci și dintr-o parte a țării în alta. Ori încotro ai porni la drum, în Muntenegru ești nevoit să mergi mai tot timpul cu cerul la o jumătate de palmă desupra capului. Numai că nu prea poți să-l atingi, pentru că trebuie să fii atent la șosea, care se încolăcește ca un șarpe printre povârnișuri de piatră, țâșnește spre prăpăstii amețitoare
Muntenegru, ţara oamenilor de la care au ce învăţa munţii by Ştefan Mitroi () [Corola-website/Journalistic/296292_a_297621]
-
capului. Numai că nu prea poți să-l atingi, pentru că trebuie să fii atent la șosea, care se încolăcește ca un șarpe printre povârnișuri de piatră, țâșnește spre prăpăstii amețitoare peste care treci cu inima exact cât un purice. Și mai sunt și alții ca tine, fiecare cu puricele lui, zbătându-i-se, între spaimă și admirație mută, în piept. Cuiburi de sfințenie Chiar de cum intri în țară, venind dinspre Serbia, după vreo jumătate de ceas de mers, te ia în
Muntenegru, ţara oamenilor de la care au ce învăţa munţii by Ştefan Mitroi () [Corola-website/Journalistic/296292_a_297621]
-
cu puricele lui, zbătându-i-se, între spaimă și admirație mută, în piept. Cuiburi de sfințenie Chiar de cum intri în țară, venind dinspre Serbia, după vreo jumătate de ceas de mers, te ia în primire canionul Moraca, unul dintre cele mai spectaculoase din lume. Preț de câteva zeci de kilometri pășești cu picioarele de cauciuc ale mașinii pe marginea unei căldări de piatră în care fierbe apa unui râu de culoarea cerului, dar și a pădurilor din apropiere, adică albastră-verzuie, nu
Muntenegru, ţara oamenilor de la care au ce învăţa munţii by Ştefan Mitroi () [Corola-website/Journalistic/296292_a_297621]
-
nenumărate astfel de cuiburi sacre în Muntenegru. Multe chiar în vecinătatea stațiunilor turistice de la țărmul Mării Adriatice. Monahismul nu e tulburat nicicum de prezența turismului, se sprijină reciproc, iar împreună sprijină efortul țării de a se menține în topul celor mai frumoase destinații de vacanță din lume. La Monte Carlo, pe malul Adriaticii! Să tot alegi dintre zecile de stațiuni ce se înșiră pe litoralul muntenegrean al Adriaticii. Dacă nu-ți place la Bar, o zbughești la Sveti Ștefan, care e
Muntenegru, ţara oamenilor de la care au ce învăţa munţii by Ştefan Mitroi () [Corola-website/Journalistic/296292_a_297621]
-
lume. La Monte Carlo, pe malul Adriaticii! Să tot alegi dintre zecile de stațiuni ce se înșiră pe litoralul muntenegrean al Adriaticii. Dacă nu-ți place la Bar, o zbughești la Sveti Ștefan, care e la o aruncătură de val mai încolo. Dacă nu-ți convine nici aici, o tulești cât ai zice pește la Budva, adică alături, de unde, în caz că tot nu ești mulțumit, pornești spre Golful Kotor, ce tocmai îți face cu mâna. Cu mai multe mâini, de fapt, deoarece
Muntenegru, ţara oamenilor de la care au ce învăţa munţii by Ştefan Mitroi () [Corola-website/Journalistic/296292_a_297621]
-
la o aruncătură de val mai încolo. Dacă nu-ți convine nici aici, o tulești cât ai zice pește la Budva, adică alături, de unde, în caz că tot nu ești mulțumit, pornești spre Golful Kotor, ce tocmai îți face cu mâna. Cu mai multe mâini, de fapt, deoarece există o sumedenie de orășele aici, ale căror căsuțe ca de poveste vin până în marginea apei, cele mai multe dintre ele pregătite pentru musafiri. Poți zice, dacă rămâi peste noapte într-una, c-ai dormit cu Marea Adriatică
Muntenegru, ţara oamenilor de la care au ce învăţa munţii by Ştefan Mitroi () [Corola-website/Journalistic/296292_a_297621]
-
unde poți crede c-ai nimerit din greșeală la Monte Carlo. Greșeală pe care o poți repeta mergând la Monte Carlo, unde poți spune că te afli în Muntenegru, la Petrovac, Budva sau Herceg Novi. Lacul Skadar e o mare mai mică. Dar cu o putere de seducție la fel de mare. Satele pescărești de pe malurile lui sunt o încântare. Ca și satele-podgorii de pe înălțimile din preajmă. Pește, vin și trestii foșnind la atingerea lotcilor ce lunecă pe canalele acestei uimitoare delte de
Muntenegru, ţara oamenilor de la care au ce învăţa munţii by Ştefan Mitroi () [Corola-website/Journalistic/296292_a_297621]
-
acestea. Prețurile sunt ca localnicii: prietenoase. Istorie comună Românii au toate motivele să se simtă în Muntenegru aproape ca acasă. Păi, să privim un pic în istorie. În 1508, ieromonahul Macarie pleacă de la Cetinje, vechea capitală a Muntenegrului, unde tipărise mai multe cărți în slavonă, meșteșug pe care îl dobândise la Veneția, și se stabilește în Țara Românească, la mănăstirea Dealu, de lângă Târgoviște, unde înființează prima tipografie de pe meleagurile noastre. Congresul de la Berlin, din 1878, recunoaște, odată cu independența României, și independența
Muntenegru, ţara oamenilor de la care au ce învăţa munţii by Ştefan Mitroi () [Corola-website/Journalistic/296292_a_297621]
-
și se stabilește în Țara Românească, la mănăstirea Dealu, de lângă Târgoviște, unde înființează prima tipografie de pe meleagurile noastre. Congresul de la Berlin, din 1878, recunoaște, odată cu independența României, și independența Muntenegrului. Există în Muntenegru ruinele unei cetăți care se numește Bihor. Mai există o biserică vlahă în Cetinje, precum și un munte numit Caraula, după numele, spun istoricii, pe care-l dădeau turcii vlahilor de la nord de Dunăre, ziși și negri (kara-ulagh). Apropierea dintre țara noastră și Muntenegru este mai mare decât pot
Muntenegru, ţara oamenilor de la care au ce învăţa munţii by Ştefan Mitroi () [Corola-website/Journalistic/296292_a_297621]
-
se numește Bihor. Mai există o biserică vlahă în Cetinje, precum și un munte numit Caraula, după numele, spun istoricii, pe care-l dădeau turcii vlahilor de la nord de Dunăre, ziși și negri (kara-ulagh). Apropierea dintre țara noastră și Muntenegru este mai mare decât pot da de înțeles cei 500 de kilometri care le despart. La fix zeci ani de la desprinderea de Serbia, Muntenegru are toate șansele să intre vara acesta în NATO. România, îmi spune domnul Ferdinand Nagy, Ambasadorul nostru la
Muntenegru, ţara oamenilor de la care au ce învăţa munţii by Ştefan Mitroi () [Corola-website/Journalistic/296292_a_297621]
-
în acest demers. Se poate vorbi chiar de o susținere pornită din inimă. Și inima Muntenegrului știe lucrul acesta. De altfel, sunt cam la fel inimile țărilor noastre. Cum la fel sunt și oamenii. Cu deosebirea că muntenegrenii sunt ceva mai voinici decât noi. Însușire căpătată probabil de la munții pe care trăiesc. Mai aflu de la Ambasadorul nostru că muntenegrenii au o ciudățenie frumoasă, se poartă unii cu alții ca și cum ar fi rude între ei. Are cineva o bucurie sau un necaz
Muntenegru, ţara oamenilor de la care au ce învăţa munţii by Ştefan Mitroi () [Corola-website/Journalistic/296292_a_297621]
-
inimă. Și inima Muntenegrului știe lucrul acesta. De altfel, sunt cam la fel inimile țărilor noastre. Cum la fel sunt și oamenii. Cu deosebirea că muntenegrenii sunt ceva mai voinici decât noi. Însușire căpătată probabil de la munții pe care trăiesc. Mai aflu de la Ambasadorul nostru că muntenegrenii au o ciudățenie frumoasă, se poartă unii cu alții ca și cum ar fi rude între ei. Are cineva o bucurie sau un necaz, e prezentă întreaga comunitate. Le pasă, adică, de cel de alături, nu
Muntenegru, ţara oamenilor de la care au ce învăţa munţii by Ştefan Mitroi () [Corola-website/Journalistic/296292_a_297621]
-
lasă în nici o împrejurare singur. Și asta nu doar în comunitățile rurale. Viața urmează aceste reguli inclusiv în capitală. Nu sunt, adevărat, decât 650 de mii de toți. Dar solidaritatea, trăsătură ce nouă ne cam lipsește, îi face foarte puternici. Mai puternici parcă decât munții.
Muntenegru, ţara oamenilor de la care au ce învăţa munţii by Ştefan Mitroi () [Corola-website/Journalistic/296292_a_297621]
-
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a premiat cele mai prestigioase creații publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presă scrisă, audiovizuală, carte de gen - în cadrul unei manifestări de înaltă ținută. Alături de nume consacrate ale jurnalismului, au apărut și au fost evidențiate și nume noi de ziariști, realizatori, scenariști și
Premiile Uniunii Ziariştilor Profesionişti – Lansarea volumului „În balansul vremurilor”- () [Corola-website/Journalistic/296303_a_297632]
-
producțiile lor bucurându-se de recunoaștere.Un juriu alcătuit din profesioniști în domeniul mass-media, adevărate personalități ale jurnalismului, condus de prof. univ. dr. acad. Teodor Damian (New York), prof. acad. Victor Crăciun și prof. univ. dr. Mihail Diaconescu, a ales cele mai reliefante creații pentru fiecare secțiune în parte și pe câștigătorii Premiilor UZPR. Marele Premiu a revenit cărții „ÎN BALANSUL VREMURILOR”- „volum-reper al jurnalismului românesc”, după cum a punctat juriul, sub semnătura publicistului Carol Roman, director general al revistei „Balcanii și Europa
Premiile Uniunii Ziariştilor Profesionişti – Lansarea volumului „În balansul vremurilor”- () [Corola-website/Journalistic/296303_a_297632]
-
juriul, sub semnătura publicistului Carol Roman, director general al revistei „Balcanii și Europa”.Noul sediu al Bibliotecii bucureștene „Mihail Sadoveanu” a găzduit lansarea volumului premiat „În balansul vremurilor”, de Carol Roman. În cuvântul său, profesorul Ștefan Cazimir, după ce a remarcat mai multe atu-uri ale lucrării, a punctat faptul că deseori articolele care compun volumul sfârșesc prin a avea un ton amar, generat de observațiile lui Carol Roman, ca ziarist și cetățean, în fața involuțiilor din societatea românească. Apreciatul scriitor și ziarist
Premiile Uniunii Ziariştilor Profesionişti – Lansarea volumului „În balansul vremurilor”- () [Corola-website/Journalistic/296303_a_297632]