3,506,575 matches
-
cazul italianului Luigi Ciotti. Este omul care luptă de o viață, prin toate mijloacele, cu un rău major al contemporaneității: Mafia. Cum poate sta o persoană în fața unei entități care câștigă din jafuri, camătă, taxe de protecție, violență și crimă mai mult decât întreaga Uniune Europeană? Devenit preot în 1972, s-a implicat în problemele comunității din Rivoli și a constatat că totul era controlat de Mafie - de la obținerea locurilor de muncă la traficul de droguri. Fără să se teamă că
Sacrificiul eroilor anonimi () [Corola-website/Journalistic/296302_a_297631]
-
evacuare, salvând astfel milioane de oameni. Un raport ulterior a arătat că dacă nu s-ar fi reușit acest lucru, ar fi avut loc o nouă explozie. La scurt timp, toți trei au murit din cauza radiațiilor ... Un sfert de secol mai târziu, un alt dezastru nuclear, cel de la centrala japoneză Fukushima, punea în evidență eroismul unor oameni de rând. Chiar dacă mulți angajați au fost trimiși acasă, unii au decis să rămână în spațiul contaminat, pentru a securiza situația. Unul dintre ei
Sacrificiul eroilor anonimi () [Corola-website/Journalistic/296302_a_297631]
-
mândria URSS”. Deși toți cei de la bord erau împotriva lui, Arkipov și-a exercitat dreptul de veto, a decis să nu se deschidă focul și să se predea, evitând o calamitate care ar fi putut distruge planeta. Ofițerul a murit mai târziu, din cauza expunerii la radiații. „Mulțumim, Vasili Arkipov!”, titra, în 2012, „The Guardian”. Au fost aceste exemple doar câteva dintre miile de povești despre oameni extraordinari (printre care se află și eroi ai presei libere), ale căror acte de eroism
Sacrificiul eroilor anonimi () [Corola-website/Journalistic/296302_a_297631]
-
ale căror acte de eroism sunt uneori recunoscute - cum este cazul acordării Premiului Nobel pentru Pace 2014 lui Kailash Satyarthi și Malala Yousafzai, doi luptători pentru drepturile copiilor și tinerilor - alteori rămân în anonimat. Este datoria societății să-i aducă mai des în prim-plan, în primele pagini ale publicațiilor sau în emisiuni televizate, ca modele într-o eră în care violența și fărădelegea beneficiază de o largă și constantă „publicitate”...
Sacrificiul eroilor anonimi () [Corola-website/Journalistic/296302_a_297631]
-
Cu 125 de ani în urmă, la 20 iunie 1891, se stingea din viață unul dintre cei mai străluciți oameni de stat și istorici ai României: Mihail Kogălniceanu. Figura sa a rămas emblematică pentru România modernă, mai ales datorită asocierii lui Kogălniceanu cu domnitorul Unirii, Alexandru Ioan Cuza. KogalniceanuNenumărate detalii pledează unanim în favoarea originalității creative, atât intelectuale, cât
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
Cu 125 de ani în urmă, la 20 iunie 1891, se stingea din viață unul dintre cei mai străluciți oameni de stat și istorici ai României: Mihail Kogălniceanu. Figura sa a rămas emblematică pentru România modernă, mai ales datorită asocierii lui Kogălniceanu cu domnitorul Unirii, Alexandru Ioan Cuza. KogalniceanuNenumărate detalii pledează unanim în favoarea originalității creative, atât intelectuale, cât și politice, a lui Mihail Kogălniceanu, cel care, la o mai atentă scrutare, se dovedește a fi fost mult
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
Figura sa a rămas emblematică pentru România modernă, mai ales datorită asocierii lui Kogălniceanu cu domnitorul Unirii, Alexandru Ioan Cuza. KogalniceanuNenumărate detalii pledează unanim în favoarea originalității creative, atât intelectuale, cât și politice, a lui Mihail Kogălniceanu, cel care, la o mai atentă scrutare, se dovedește a fi fost mult mai mult decât un mare om de stat - ministru de Interne și de Externe, președinte al Consiliului de Miniștri; a fost și un reputat istoric, scriitor, jurnalist, diplomat, președinte al Academiei Române, așadar
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
ales datorită asocierii lui Kogălniceanu cu domnitorul Unirii, Alexandru Ioan Cuza. KogalniceanuNenumărate detalii pledează unanim în favoarea originalității creative, atât intelectuale, cât și politice, a lui Mihail Kogălniceanu, cel care, la o mai atentă scrutare, se dovedește a fi fost mult mai mult decât un mare om de stat - ministru de Interne și de Externe, președinte al Consiliului de Miniștri; a fost și un reputat istoric, scriitor, jurnalist, diplomat, președinte al Academiei Române, așadar un mare om de cultură al epocii. Din toate
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
șase volume din „Letopisețele Valahiei și Moldovei”, fondarea revistei „Dacia Literară”, remarcându-se, în același timp, ca un profesor strălucit la Academia Mihăileană din Iași. Susținător înflăcărat al unionismului, înființează ziarul „Steaua Dunării”, este printre inițiatorii constituirii „Societății Unirea” (25 mai 1856) și ai Comitetului Central al Unirii de la Iași. Începea o carieră politică de marcă, ce l-a plasat printre cei mai străluciți demnitari ai statului român modern. În Divanul ad-hoc al Moldovei, Kogălniceanu este ales deputat de Dorohoi și
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
Mihăileană din Iași. Susținător înflăcărat al unionismului, înființează ziarul „Steaua Dunării”, este printre inițiatorii constituirii „Societății Unirea” (25 mai 1856) și ai Comitetului Central al Unirii de la Iași. Începea o carieră politică de marcă, ce l-a plasat printre cei mai străluciți demnitari ai statului român modern. În Divanul ad-hoc al Moldovei, Kogălniceanu este ales deputat de Dorohoi și se remarcă pentru calitățile sale oratorice și politice. La 5 ianuarie 1859, în ședința istorică a Adunării Elective din Moldova, pledează pentru
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
justiției, cu judecătoriile de plasă, tribunalele județene, curțile de apel, curțile de jurați și Curtea de Casație, care era totodată și instanța de recurs, sau legile referitoare la învățământ. Legea electorală scădea censul și sporea considerabil numărul alegătorilor. Dar cea mai importantă a fost legea rurală promulgată pe 14 august 1864, care desființa claca, iar sătenii clăcași deveneau proprietari liberi, țăranii primind pământ prin despăgubire, plătit în 15 ani, care nu putea fi înstrăinat timp de 30 de ani. Gruparea lui
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
care prevedea tranzitul trupelor rusești pe teritoriul României cu respectarea integrității și a drepturilor politice ale Principatelor Unite. Numele său avea să fie legat pentru totdeauna de Independența de stat a României. În ședința solemnă a Adunării Deputaților, din 9 mai 1877, Kogălniceanu rostea celebrul discurs ce proclama acest act măreț: „Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare.... Ce-am fost înainte de declararea rezbelului? Fost-am noi dependenți către turci? Fost-am noi provincie turcească? Avut-am noi pe sultan ca
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
am fost înainte de declararea rezbelului? Fost-am noi dependenți către turci? Fost-am noi provincie turcească? Avut-am noi pe sultan ca suzeran? Străinii au zis acestea; noi nu am zis-o niciodată. Așadar, domnilor deputați, nu am nici cea mai mică îndoială și frică de a declara în fața Reprezentanței Naționale că noi sîntem o națiune liberă și independentă”. Pe 10 mai, Independența era proclamată și în Senat, iar declarația promulgată de domnitorul Carol I și publicată în Monitorul Oficial. Kogălniceanu
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
ca suzeran? Străinii au zis acestea; noi nu am zis-o niciodată. Așadar, domnilor deputați, nu am nici cea mai mică îndoială și frică de a declara în fața Reprezentanței Naționale că noi sîntem o națiune liberă și independentă”. Pe 10 mai, Independența era proclamată și în Senat, iar declarația promulgată de domnitorul Carol I și publicată în Monitorul Oficial. Kogălniceanu ar fi putut să-și considere încununată opera politică, dar nu a încetat până la sfârșitul vieții să fie un militant pentru
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
dar și ca președinte al Academiei Române, sub cupola căreia, în 1891, în ședința solemnă care celebra 25 de ani de la fondarea acesteia, el rostea discursul „Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țărănimii”, care evoca, într-un adevărat testament politic, cele mai importante reforme la realizarea cărora jucase un rol decisiv, ca mare ctitor al României moderne.
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
termen de opt zile lucrătoare din momentul intrării în Belgia, este obligatorie înregistrarea sosirii străinilor; cetățenii români pot rămâne pe teritoriul belgian pentru o perioadă de până la maximum 90 de zile în șase luni, urmând ca pentru șederi pe perioade mai lungi să se obțină un drept de ședere din partea administrației locale și viză de „tip D”. Procedurile diferă în funcție de motivul șederii: exercitarea unei activități economice, studii, tratamente medicale etc.; începând cu 1 ianuarie 2007, studenții și persoanele ce vor exercita
Ce trebuie să ştim pentru a lucra legal [Corola-website/Journalistic/296320_a_297649]
-
obțină un drept de ședere din partea administrației locale și viză de „tip D”. Procedurile diferă în funcție de motivul șederii: exercitarea unei activități economice, studii, tratamente medicale etc.; începând cu 1 ianuarie 2007, studenții și persoanele ce vor exercita activități independente nu mai au nevoie de viză de lung sejur pentru a merge în Belgia; persoanele ce vor lucra ca angajați vor avea nevoie, în continuare, de permisul de lucru și viza „tip D”. Pentru verificarea condițiilor particulare de intrare și ședere prevăzute
Ce trebuie să ştim pentru a lucra legal [Corola-website/Journalistic/296320_a_297649]
-
de urgență (Cardul european de asigurare medicală); deținerea mijloacelor financiare necesare acoperirii cheltuielilor pe durata călătoriei; absența unei interdicții de intrare în spațiul Schengen. Cei care doresc să rămână pe teritoriul Olandei pentru o perioadă care excede trei luni nu mai au obligația de a obține, în prealabil, așa-numita Autorizație de ședere temporară (viza MVV) de la Ambasada Olandei la București și nici nu mai au obligația deținerii unui permis de rezidență valabil în Olanda. Aceștia trebuie să aplice direct la
Ce trebuie să ştim pentru a lucra legal [Corola-website/Journalistic/296320_a_297649]
-
Cei care doresc să rămână pe teritoriul Olandei pentru o perioadă care excede trei luni nu mai au obligația de a obține, în prealabil, așa-numita Autorizație de ședere temporară (viza MVV) de la Ambasada Olandei la București și nici nu mai au obligația deținerii unui permis de rezidență valabil în Olanda. Aceștia trebuie să aplice direct la municipalitatea pe raza căreia locuiesc pentru verificarea șederii legale, urmând procedura care se aplică în prezent statelor care au aderat la Uniune în 2004
Ce trebuie să ştim pentru a lucra legal [Corola-website/Journalistic/296320_a_297649]
-
legale și emiterea Cardului de identitate pentru cetățeni UE (EU/EER Card) presupune prezentarea documentelor care fac dovada motivului șederii pe teritoriul Olandei, respectiv: angajat cu contract de muncă pentru trei la 12 luni; angajat cu contract de muncă pentru mai mult de un an; angajat propriu (activitate independenta); furnizor de servicii; beneficiar de servicii; studiu; pensionar; inactiv economic; membru de familie al unui cetățean al Uniunii Europene.
Ce trebuie să ştim pentru a lucra legal [Corola-website/Journalistic/296320_a_297649]
-
de „Grup Media Litera” și realizată de Vasile Sturza, jurist și diplomat din Republica Moldova. Autorul are o îndelungată experiență politico-diplomatică, fiind pe rând ministru al Justiției, reprezentant al șefului statului pentru negocierile privind Transnistria, apoi Ambasador la Moscova și în mai multe capitale din statele balcanice (Belgrad, Sofia, Skopje și Tirana), iar în ultimii ani consilier prezidențial. Basarabia si destinul ei secret POPA Neîndoielnic, cartea este alcătuită nu doar cu mintea, ci și cu sufletul, din iubire pentru Basarabia și destinul
Adevăruri ascunse în culisele înţelegerilor secrete by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296330_a_297659]
-
Sturza (o culegere de documente, precedată de un consistent studiu introductiv) impresionează prin bogăția și varietatea informațiilor, multe dintre ele inedite, aduse în premieră în atenția cititorilor din România și Republica Moldova. Focalizată asupra intervalului dintre Unirea de la 1918, când după mai bine de un secol Basarabia revenea la sânul Patriei mamă, până la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, când această provincie și nordul Bucovinei intrau în componența marelui vecin de la răsărit, documentele adunate oferă o imagine cuprinzătoare asupra a ceea ce
Adevăruri ascunse în culisele înţelegerilor secrete by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296330_a_297659]
-
documentele adunate oferă o imagine cuprinzătoare asupra a ceea ce a reprezentat „chestiunea basarabeană” și impactul ei asupra eforturilor diplomației românești în perioada interbelică. Datorită ariei de cuprindere a documentelor, lucrarea depășește sfera strictă a subiectului anunțat în titlu, oferind informații mai largi asupra evoluțiilor, intereselor adesea divergente și înțelegerilor fluide care au marcat continentul european în deceniile trei și patru ale secolului al XX-lea și s-au repercutat, într-un fel sau altul, asupra României și a poporului român. Din
Adevăruri ascunse în culisele înţelegerilor secrete by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296330_a_297659]
-
la Moscova, la 23 august 1939, a Tratatului de neagresiune și a Pactului adițional secret (Ribbentrop-Molotov) de către URSS și Germania nazistă, care au marcat în mod tragic și pe termen lung situația țărilor central și est-europene, între care și România. Mai departe, un interes special pentru cititor îl prezintă o serie de documente, identificate de autor în arhivele sovietice, care dezvăluie intențiile reale ale URSS cu privire la România, dar și la alte state europene aflate în vizorul intereselor sovietice. Înregistrarea discuției lui
Adevăruri ascunse în culisele înţelegerilor secrete by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296330_a_297659]
-
granițelor europene după război”. În privința granițelor, Stalin viza realipirea Basarabiei și Nordului Bucovinei la URSS, dar și o extindere a teritoriului românesc „în vest, pe seama Ungariei, în cadrele căreia trăiesc astăzi până la 1,5 milioane de români” (op. cit., pp.495-496). Mai târziu, la începutul lunii iunie 1944, când România se afla încă alături de Germania, Comisia Comisariatului Poporului pentru Afaceri Externe al URSS de pregătire a tratatelor de pace și a organizării postbelice punea în discuție chestiunea viitorului Transilvaniei. Din punct de
Adevăruri ascunse în culisele înţelegerilor secrete by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296330_a_297659]