3,506,575 matches
-
În acest moment al evoluției sistemului mondial, nimic nu mai aparține unui stat, unui popor în totalitate, în afară de cultura proprie. Iar dintre formele de exprimare culturală, scrisul, cartea, ca purtător al limbii, este, prin definiție, specific națională. Altfel spus, este singura garanție a identității unui popor. Nu cred că trebuie
Destinul cărţii by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296308_a_297637]
-
aparține unui stat, unui popor în totalitate, în afară de cultura proprie. Iar dintre formele de exprimare culturală, scrisul, cartea, ca purtător al limbii, este, prin definiție, specific națională. Altfel spus, este singura garanție a identității unui popor. Nu cred că trebuie mai mult decât să amintim Poporul Cărții, un popor supus unor teribile încercări de ștergere a identității, chiar a ființei sale, dar care s-a păstrat, care a supraviețuit și a progresat datorită Cărții.Ei bine, problema cărții românești este pe cât
Destinul cărţii by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296308_a_297637]
-
un popor supus unor teribile încercări de ștergere a identității, chiar a ființei sale, dar care s-a păstrat, care a supraviețuit și a progresat datorită Cărții.Ei bine, problema cărții românești este pe cât de complicată, pe atât de importantă, mai importantă decât multe dintre subiectele legii Siguranței Naționale. Prezervarea identității noastre naționale nu figurează în nici o strategie, pe nici o listă de ținte ale programelor instituțiilor statului român destinate a fi păzitoarele viitorului și integrității acestuia. Nici nu ar putea figura
Destinul cărţii by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296308_a_297637]
-
și reci care ne spun că procentul de analfabeți din România a atins 10%. Tot așa, producția de carte în limba română se găsește sub cifra absolută, mă refer la titluri, a anului 1989. Despre tiraje nici nu merită să mai deschidem subiectul. Fenomenul localizării culturii scrise - este vorba despre necirculația cărții pe întreg teritoriul național - duce la o firească necunoaștere a ansamblului, dar și la ciudate autonomii culturale generate de un neajuns tehnico-comercial: lipsa unui sistem național de difuzare a
Destinul cărţii by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296308_a_297637]
-
diferențelor religioase, de distrugere a unui fapt incontestabil: identitatea limbii sârbe cu limba croată. Sunt foarte multe asemănări în ceea ce privește destinul istoric al teritoriilor sârbo-croate și celor locuite de români, iar asta ne face să credem că nimic nu este imposibil, mai ales dacă s-a mai întâmplat și altora. Dezastrul iugoslav a fost posibil din cauza diferențierilor culturale, stimulate agresiv și cultivate cu insistență, nu a celor etnice, etnicitatea fiind aceeași pentru cei trei actanți ai războiului civil - Croația, Serbia și Bosnia
Destinul cărţii by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296308_a_297637]
-
unui fapt incontestabil: identitatea limbii sârbe cu limba croată. Sunt foarte multe asemănări în ceea ce privește destinul istoric al teritoriilor sârbo-croate și celor locuite de români, iar asta ne face să credem că nimic nu este imposibil, mai ales dacă s-a mai întâmplat și altora. Dezastrul iugoslav a fost posibil din cauza diferențierilor culturale, stimulate agresiv și cultivate cu insistență, nu a celor etnice, etnicitatea fiind aceeași pentru cei trei actanți ai războiului civil - Croația, Serbia și Bosnia.Desigur, în acest moment istoric
Destinul cărţii by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296308_a_297637]
-
și, înainte de toate, de cartea românească. A existat o binecuvântată contrabandă - contrabanda cu cărți, Badea Cârțan fiind unul dintre celebrii făptuitori. Cărțile au menținut vie unitatea de limbă, aspirația la unitatea națională, au făcut posibilă România Mare. Astăzi nu se mai face contrabandă decât cu țigări. Referitor la Timbrul Cărții, am o nedumerire - de ce nici un editor nu a găsit de cuviință să ceară introducerea timbrului real pe carte? Un timbru exact ca pe pachetele de țigări, pentru că tot le-am pomenit
Destinul cărţii by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296308_a_297637]
-
a se certifica existența unui contract de editare în regulă. Un oficiu al statului, ORDA, spre exemplu, ar gestina aceste timbre hologramă și așa s-ar asigura toate condițiile pentru respectarea legii dreptului de autor. Cred că ar fi cel mai important lucru. A considera cartea un bun cultural, garantul principal al unității statului, nu este o exagerare. Problema este alta - numărul celor care citesc, în general, dar mai ales al celor care citesc cărți, asemeni natalității, este în continuă scădere
Destinul cărţii by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296308_a_297637]
-
condițiile pentru respectarea legii dreptului de autor. Cred că ar fi cel mai important lucru. A considera cartea un bun cultural, garantul principal al unității statului, nu este o exagerare. Problema este alta - numărul celor care citesc, în general, dar mai ales al celor care citesc cărți, asemeni natalității, este în continuă scădere. Iar numărul analfabeților, ca și cel al deceselor, este din ce în ce mai mare. Iată adevărata problemă a statului român. Cât privește numărul scriitorilor, să nu ne îngrijorăm, DNA ne asigură
Destinul cărţii by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296308_a_297637]
-
aflați la putere de a înțelege vremelnicia poziției lor. Istoria personalităților românești care au plecat sau au fost obligate să -și părăsească Patria (mereu din aceleași motive) începe, probabil, în epoca modernă, cu Nicolae Milescu. Desigur, și înaintea Spătarului au mai fost mari oameni alungați din Țările Române, dar cred că el este cel dintâi intelectual care a luat calea străinătății. Tot el este primul care, în exil fiind, a lăsat în urma sa opere importante, valori inestimabile, contribuții recunoscute pe plan
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
acte de cruzime, trădări, apelul la forțe străine. Nimic nou. Milescu Spătarul (supranumele său indică o înaltă poziție în societate) nu a fost străin de lupta politică și a suportat consecințele acesteia. A fost victima unei măsuri barbare, i se mai spunea Cârnul, din cauza unei pedepse cu mutilarea nasului, administrată din porunca lui Constantin Cantemir Vodă, tatăl lui Dimitrie și drept urmare a plecat la Leipzig Milescu a rămas în istorie pentru altceva: pentru ceea ce a înfăptuit în exilul său. Opera sa
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
Europe. Exilații polonezi, italieni, ruși, unguri cutreieră lumea, încercând ca după înfrângerea Revoluției să găsească soluția dezrobirii popoarelor prinse în strânsorile imperiale. Generația celor de la 1848 din Principate a avut marii săi exilați, între care Nicolae Bălcescu este figura cea mai luminoasă, mai proeminentă. Este un exil politic, rezultatul unui conflict profund între două lumi, una muribundă, însă căutîndu-și soluțiile de prelungire a existenței prin soluții violente, represive, și o altă lume, care reprezenta dezvoltarea economică și schimbarea relațiilor sociale, dar
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
polonezi, italieni, ruși, unguri cutreieră lumea, încercând ca după înfrângerea Revoluției să găsească soluția dezrobirii popoarelor prinse în strânsorile imperiale. Generația celor de la 1848 din Principate a avut marii săi exilați, între care Nicolae Bălcescu este figura cea mai luminoasă, mai proeminentă. Este un exil politic, rezultatul unui conflict profund între două lumi, una muribundă, însă căutîndu-și soluțiile de prelungire a existenței prin soluții violente, represive, și o altă lume, care reprezenta dezvoltarea economică și schimbarea relațiilor sociale, dar care nu
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
și o altă lume, care reprezenta dezvoltarea economică și schimbarea relațiilor sociale, dar care nu găsea decât soluția unei schimbări prin forță, prin revoltă populară. Așa s-a întâmplat și în Valahia, iar consecințele sunt știute din cărțile de istorie. Mai puțin cunoscute sunt faptele exilului lui Nicolae Bălcescu. Circulă multe legende privind sfârșitul istoricului și omului politic, mort la Palermo, dar al cărui mormânt este și va fi necunoscut. O legendă este că și-a sfîrșit zilele în mizerie. Bălcescu
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
său care întruchipează amurgul unui regim și al unei clase sociale, prințul Salina. O altă legendă privește înhumarea marelui român în groapa comună a săracilor. Bălcescu a fost înhumat ca un om cunoscut și de onoare, însă nimeni n-a mai plătit taxa de prelungire a concesiunii mormântului și așa se face că osemintele sale au ajuns la groapa comună. Interesant este faptul că Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a trimis un aghiotant al său cu o sumă importantă de bani, cu
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
românească de secolul XXI? Bălcescu a luat calea îndepărtării de țară, iar în răstimp moștenirea sa ideatică, opera propriu-zisă și imaginea sa de model patriotic au căpătat dimensiuni și imagini impunătoare. Un gând răutăcios ne îndeamnă să spunem - cu cât mai departe, cu atât mai folositor. E doar o constatare confirmată de șirul exilaților exemplari care au urmat... I.L. Caragiale a luat decizia să plece, sătul de injuriile la adresa sa și mai ales a operei sale. Brâncuși a ales calea străinătății
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
Bălcescu a luat calea îndepărtării de țară, iar în răstimp moștenirea sa ideatică, opera propriu-zisă și imaginea sa de model patriotic au căpătat dimensiuni și imagini impunătoare. Un gând răutăcios ne îndeamnă să spunem - cu cât mai departe, cu atât mai folositor. E doar o constatare confirmată de șirul exilaților exemplari care au urmat... I.L. Caragiale a luat decizia să plece, sătul de injuriile la adresa sa și mai ales a operei sale. Brâncuși a ales calea străinătății pentru a fi înțeles
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
Un gând răutăcios ne îndeamnă să spunem - cu cât mai departe, cu atât mai folositor. E doar o constatare confirmată de șirul exilaților exemplari care au urmat... I.L. Caragiale a luat decizia să plece, sătul de injuriile la adresa sa și mai ales a operei sale. Brâncuși a ales calea străinătății pentru a fi înțeles și a sfârșit prin a fi hulit și batjocorit de însăși Academia Republicii Populare Române, în care voci ale unor intelectuali cu prestigiu și valoare certă au
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
de cât pe calea cea bună, românii au nevoie de aportul exilaților, au nevoie de ei pentru că în fapt ei sunt strigătul care se întoarce ca un ecou. Murmurul și gemetele nu au ecou. În ziua când românii nu vor mai pleca din țara lor pentru a putea să spună clar adevărul, abia atunci poporul român va fi în rând cu națiunile democratice, libere și suverane.
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
îl alcătuiesc „au fost dintotdeauna componente ale aceleiași civilizații, împărtășind rădăcini și valori intelectuale comune”. Grupul, cunoscut și sub denumirea de „V4”, își propunea la înființare, ca scop principal, accesul în Uniunea Europeană, lucru care s-a și întâmplat la 1 mai 2004. Pe frontispiciul entității politice stau declarații nobile, ca „depășirea liniilor artificiale care divizează Europa”, „alternativă la eforturile de integrare”, „încurajarea cooperării cu toate statele, în special cu vecinii”. La 25 de ani de la înființare, Grupul de la Vișegrad vădește o
Grupul de la Vişegrad şi coeziunea europeană () [Corola-website/Journalistic/296326_a_297655]
-
opoziția Grupului vine și din convingerea că problema refugiaților trebuie tratată cu ajutor acordat acestora acasă la ei și nu dând peste cap întreaga Europă. De aici și ideea împărtășită de toți membrii „V4” că politicile de la Bruxelles sunt greșite. Mai departe, deși aceste state au semnat Acordul de la Geneva și știu exact ce obligații internaționale există față de refugiați, nu se simt direct vizate să ofere azil celor care deja au ajuns în state sigure. „Ungarii, cehii, polonezii sau slovacii cred
Grupul de la Vişegrad şi coeziunea europeană () [Corola-website/Journalistic/296326_a_297655]
-
păreau să-și piardă răbdarea cu Grupul de la Vișegrad, care acționează invers față de cuvintele frumoase cu care pornea la drum în urmă cu un sfert de secol. Însă, imediat după „Brexit”, „V4” a căpătat o vizibilitate sporită și o influență mai mare, certificată de atitudinea binevoitoare a statelor fondatoare ale UE față de Grupul care a dat atâtea semne că vrea să-și implementeze propriile politici, dar care a devenit atât de necesar pentru... coeziunea europeană.
Grupul de la Vişegrad şi coeziunea europeană () [Corola-website/Journalistic/296326_a_297655]
-
Una dintre cele mai importante instituții pentru viitorul oricărei societăți este liceul. Referință pentru educație și performanța ulterioară în profesie, liceul este acea pepinieră fundamentală pentru proiecția valorii sociale a zilei de mâine. Printre liceele de marcă ale României stă la loc de frunte
Tradiţie de înaltă ţinută by Viorica Popa () [Corola-website/Journalistic/296329_a_297658]
-
și nu numai. Punctăm aici bucuria cu care Ioan Slavici își amintea de activitatea de dascăl la acest liceu, unde a predat Limba română și Filosofie: „A le da altora învățături a fost pentru mine întotdeauna o mulțumire și cele mai vii mulțumiri le-am avut (...) plimbându-mă cu elevii mei. Mai ales ca dascăl mi-am câștigat și pâinea de toate zilele și nu-mi aduc aminte să mi se fi întâmplat vreodată să fiu nemulțumit de învățăturile ce le-
Tradiţie de înaltă ţinută by Viorica Popa () [Corola-website/Journalistic/296329_a_297658]
-
amintea de activitatea de dascăl la acest liceu, unde a predat Limba română și Filosofie: „A le da altora învățături a fost pentru mine întotdeauna o mulțumire și cele mai vii mulțumiri le-am avut (...) plimbându-mă cu elevii mei. Mai ales ca dascăl mi-am câștigat și pâinea de toate zilele și nu-mi aduc aminte să mi se fi întâmplat vreodată să fiu nemulțumit de învățăturile ce le-am dat”. La rândul său, acad. D. Panaitescu - Perpessicius a predat
Tradiţie de înaltă ţinută by Viorica Popa () [Corola-website/Journalistic/296329_a_297658]