3,506,575 matches
-
-uri până în 2018, pentru urmărirea progreselor înregistrate. În esență, se avea în vedere accelerarea proceselor de reformă și sporirea oportunităților de natură economică, precum și încurajarea cooperării în regiune. Aceste obiective sunt importante, dar țările balcanice așteaptă mai mult, mai concret, mai eficient, pentru că timpul promisiunilor a trecut. Până în 2020, Comisia Europeană are în vedere sprijin de 1 miliard de euro pentru conectarea rețelelor regionale principale de transport, pentru sporirea fluenței legăturilor europene. Ce se va întâmpla cu certitudine nu se prea
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
Bruxelles. Situația existentă, și așa delicată, s-a complicat în plus prin examinarea, într-o serie de țări, în frunte cu Franța și Germania, a ideii unui sistem european dublu, în care unele țări ar fi parte a unei integrări mai profunde, iar altele beneficiare ale unui alt fel de integrare. Este impus de realitate și acceptat faptul că nivelul diferit de dezvoltare a țărilor din Balcani face că alinirea la standarele UE să fie inegală, dar ideea amintită a atras
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
din partea statelor interesate de aderare. Totuși, se acceptă sau nu, performanța în proiectele europene depinde de forța și capacitatea fiecărei țări de a le implementa. Din aceste considerente, optimismul afișat la Bruxelles privind integrarea Balcanilor în familia europeană impune tot mai mult dublarea atitudinii încrezătoare de o nouă strategie, care să pornească de la situația actuală din spațiul european. Asigurările pe care oficialii UE încearcă se le dea pentru dispersarea temerilor țărilor din regiune riscă să rămână fără ecoul scontat, din cauza situației
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
al spațiului balcanic, fost ministru de Externe suedez, Carl Bildt, care prudent, afirmă că „poarta europeană este deschisă Balcanilor, în ciuda faptului că s-au auzit zgomote diferite de la țările societății vest-europene”. Analiza realistă a momentului arată clar că UE este mai preocupată de propria salvare și de atitudinea în fața unor provocări majore decât de integrarea Balcanilor în Europa. Disponibilitatea blocului comunitar pentru o nouă abordare nu se întrevede curând, în acest context. De altfel, o privire sumară privind stadiul apropierii de
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
aderarea, considerând că este nedreptățită și așteaptă timpul când UE o va invita în marea familie europeană. Am prezentat succint situația țărilor din Balcani care doresc integrarea la UE, cu sublinierea că de ambele părți sunt probleme. Aceasta este realitatea, mai presus de orice declarații; orizontul de integrare a Balcanilor se află sub semnul nesiguranței. Către cine trebuie să se îndrepte speranțele Balcanilor? Tot spre Bruxelles, firește. Se așteaptă o nouă strategie privind relațiile UE cu Balcanii. Există conștiinta greutăților prin
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
Bruxelles, firește. Se așteaptă o nouă strategie privind relațiile UE cu Balcanii. Există conștiinta greutăților prin care trece Europa, dar se pornește de la ideea depășirii lor. Care va fi locul Balcanilor în marile proiecte europene, acum, când Europa comunitară pare mai divizată ca oricând pe foarte multe teme majore, deopotrivă interne și externe? Greu de estimat, dar rămâne întrebarea lui Henry Kissinger, de acum câteva decenii: „Eu dacă vreau să sun să vorbesc cu Europa, cine răspunde la telefon?”. Pe de
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
Echilibrul strategic mondial rămâne precar, relațiile interstatale între cei mari - labile și nesigure, evoluțiile - imprevizibile, surprizele - frecvente, căutările și tatonările - pe agenda tuturor, neliniștea - omniprezentă. Toată lumea pare să aștepte ceva, pentru că toată lumea e nemulțumită de ceva, parcă nimeni nu-și mai găsește locul în lume sau nu e mulțumit de situația prezentă. Este, cumva, starea de spirit din 1914, cea din 1939, fără ca aceasta să însemne, însă, un nou război mondial, desi harmalaia mediatică în lume, uneori chiar și pe la noi
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
grupări (Organizația de la Shanghai, Uniunea Eurasiatica, BRICS). Relațiile dintre protagoniștii statali și principalele alianțe ale lumii sunt, și ele, în tatonări și reevaluări. Statele Unite au rămas prima putere mondială (cu peste 55 la suta din cheltuielile militare ale lumii), dar mai spectaculoasă este schimbarea agendei de priorități externe a Washingtonului: dezangajarea treptată din Europa și Orientul Mijlociu și focalizarea pe Asia-Pacific. Rezultatul imediat este tranșant negativ - pierdere de influență în zonele trecute în plan subaltern, în profitul unor forțe ostile sau rivale
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
de priorități externe a Washingtonului: dezangajarea treptată din Europa și Orientul Mijlociu și focalizarea pe Asia-Pacific. Rezultatul imediat este tranșant negativ - pierdere de influență în zonele trecute în plan subaltern, în profitul unor forțe ostile sau rivale. Iar SUA par tot mai tentate de o politică „minimalistă” și de o monitorizare a treburilor mondiale „din spate”. În sfârșit, anul electoral prezidențial va spori coeficientul de expectativa, prudență, rezervă, inacțiune a Washingtonului. Cel puțin așa prevestesc evoluția numeroși comentatori occidentali. Uniunea Europeană trece printr-
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
din Beijing: „Succesele economice, împărțite la 1,3 miliarde de locuitori, devin foarte slabe, iar problemele socio-economice, multiplicate de 1,3 miliarde de locuitori, devin foarte mari. Chină rămâne încă o țară în curs de dezvoltare, nu putere mondială. Este mai degrabă o țară mare decât o țară puternică”. Rusia înscrie, de câțiva ani, o revenire și o prestație spectaculoasă în arenă mondială. Afirmarea să în lume, continuu ascendentă în timpul președințiilor lui Puțin, a stopat extinderea spre est a UE și
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
în timpul președințiilor lui Puțin, a stopat extinderea spre est a UE și a NATO, ca și intențiile europene și euroatlantice ale statelor post-sovietice europene. „Preinfarctul” relațiilor ruso-occidentale, cauzat de criza ucraineană, pare să se cicatrizeze, căci și în Europa unită (mai puțin „Nouă Europa”), și în Statele Unite, avantajele unor relații pragmatice cu Moscova încep să prevaleze asupra politicilor de forță și sancțiunilor. În plus, Washingtonul și capitalele europene realizează că sfidări acute la adresa păcii și securității internaționale nu pot fi gestionate
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
pește în sfert de veac cu impresia greșită că Rusia a pierdut Războiul Rece, ca a devenit o țară subalterna, ca multe altele, drept care trebue tratată ca atare. Iar nesocotirea rolului și locului Rusiei în lume este, pentru Puțin, cea mai mare ofensa care poate fi adusă țării sale. De aici înrăutățirea bruscă a atmosferei internaționale prin războaiele din Iugoslavia, Georgia, Ucraina, într-un fel acum și cel din Siria. Ne îndreptăm către un nou Război Rece? Nu, susține ambasadorul american
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
armamentului strategic - Iran, Afganistan; - SUA și Rusia și-au redus dramatic arsenalele nucleare, iar NATO și-a sporit capacitatea de apărare convențională (prin extinderea spre Est); - o competiție economică este exclusă, căci economiile SUA și UE sunt de 15 ori mai mari decât economia Rusiei. Lumea ar trebui, cu alte cuvinte, să se aștepte, cel puțin pentru următorii câțiva ani, nu la un război mondial, fie el și hibrid, ci mai degrabă la o pace hibrida. Pace hibrida însemnând, firește, si
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
exclusă, căci economiile SUA și UE sunt de 15 ori mai mari decât economia Rusiei. Lumea ar trebui, cu alte cuvinte, să se aștepte, cel puțin pentru următorii câțiva ani, nu la un război mondial, fie el și hibrid, ci mai degrabă la o pace hibrida. Pace hibrida însemnând, firește, si o sumedenie de disconforturi, inclusiv războaie locale.
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
în uniforme militare, în mod discret, ce au conturat fundalul scenei. În față, o imensă oaste de instrumentiști, Orchestra Simfonică Valahia, cu românași de-ai noștri. corul-alexandrov-red-army-choir-sala-palatului-bucuresti-9-octombrie-2016-07Și va trebui să remarcăm că sala era plină în primul rând de oameni mai mult în vârstă, între 45-70 de ani care dețineau amintiri și zestrea muzicală a trecutului. Cu toți urmăreau cu atenție programul pregătit de către rușii în uniforme. Și, spre evidenta mare surpriză a amintitului auditoriu, s-a asistat la un bogat
O poveste cu…cântec – Americani… în straie ruseşti by C. R. () [Corola-website/Journalistic/296356_a_297685]
-
care și veniseră la Sala Palatului. corul-alexandrov-red-army-choir-sala-palatului-bucuresti-9-octombrie-2016-28În partea a doua a programului, a continuat surpriza: muzică americană interpretată atât de coriștii ruși cât și de soliști ale căror nume nu ne-au fost dezvăluite, cu glas baritonal, de operă, de mai că îți venea să plângi ascultându-i, în loc să te cuprindă o stare de bine sau de satisfacție, conform predicației inițiale. În fine, ca să nu mai lungim vorba, au apărut și două vechi melodii rusești „Kalinka” și „Ochii negri”, ce au
O poveste cu…cântec – Americani… în straie ruseşti by C. R. () [Corola-website/Journalistic/296356_a_297685]
-
soliști ale căror nume nu ne-au fost dezvăluite, cu glas baritonal, de operă, de mai că îți venea să plângi ascultându-i, în loc să te cuprindă o stare de bine sau de satisfacție, conform predicației inițiale. În fine, ca să nu mai lungim vorba, au apărut și două vechi melodii rusești „Kalinka” și „Ochii negri”, ce au produs însă un veritabil vulcan în sală, de s-a ridicat lumea în picioare - cred că nu de indignare că au fost introduse în program
O poveste cu…cântec – Americani… în straie ruseşti by C. R. () [Corola-website/Journalistic/296356_a_297685]
-
cântece de aceeași sorginte, însă... disciplina militară este disciplină! În orice caz, avem impresia că „The Great Choir Red Army ALEXANDROV” a acceptat, în mod surprinzător, să prezinte în România, spre deosebire de spectacolul oferit bucureștenilor anul trecut, acest repertoriu american și mai puțin rusesc. Iar pe scena bucureșteană consemnăm că rușii s-au împăcat bine cu americanii! Și poate că, de sămânță, nu ar fi fost rău să fie intonat și un cântec românesc, căci, vorba ceea, eram la noi acasă și
O poveste cu…cântec – Americani… în straie ruseşti by C. R. () [Corola-website/Journalistic/296356_a_297685]
-
La 1 ianuarie 2017 se împlinește un deceniu de când România a intrat în marea familie europeană. Era momentul încununării unui efort național mai presus de partide, de doctrine, de interese conjuncturale sau punctuale. Țara noastră demonstra capacitatea de a se mobiliza exemplar în numele unui mare proiect național, precum și orientarea ireversibilă spre valorile occidentale, democratice. generica Înainte de orice, aderarea României la Uniunea Europeană înseamnă apartenența
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
de membru obținută la 1 ianuarie 2007, România și-a asigurat sprijinul celorlalte state membre în plan extern și, totodată, securitatea internă pe teritoriul comunitar. În plan economic, pentru țara noastră s-a deschis posibilitatea de a participa la cea mai mare piață unică din lume, cu toate oportunitățile derivate de aici, legate în primul rând de creșterea economică. Libertatea de mișcare a persoanelor, bunurilor, capitalurilor și serviciilor a creat o largă deschidere și avantajul ca orice cetățean român să fie
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
să caute de lucru pe teritoriul comunitar, să se stabilească sau să facă afaceri în condițiile liberei concurențe oriunde în UE. Acestea sunt, pe scurt, marile avantaje ale intrării României în blocul comunitar cu zece ani în urmă. Cu atât mai relevantă este punctarea efortului național, pe etape, care a dus la acest fast deznodământ. România a fost una dintre primele țări din Europa Centrală și de Est care a stabilit relații oficiale cu Comunitatea Economică Europeană, precursor al Uniunii Europene
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
relații comerciale. Imediat după căderea Zidului Berlinului, România stabilea, în 1990, relații diplomatice cu UE, semnând în același an un Acord de Comerț și Cooperare. A urmat depunerea de către România a cererii de aderare la Uniunea Europeană, în 1995. Patru ani mai târziu, Comisia Europeană recomanda începerea negocierilor de aderare a României. Odată cu lansarea oficială, în anul 2000, a procesului de negociere a aderării, se făcea trecerea la o nouă etapă de consolidare a relațiilor dintre România și Uniunea Europeană. Anii care au
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
devină membră a Uniunii Europene, să se alăture unui spațiu de valori definit de democrație, stat de drept, economie de piață, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului” (Klaus Iohannis, președinte al României) „Procesul de aderare la UE reprezintă cel mai important obiectiv național din ultimii 25 de ani, care, alături de aderarea la NATO, a antrenat transformări ireversibile în ceea ce privește modernizarea societății românești, prin racordarea sa deplină la setul de valori și principii europene și euro-atlantice. Reușita acestui proiect a avut la
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
care a reunit numeroase organizații naționale și europene pentru rezolvarea problemelor unei etnii, „Deceniul de Incluziune a Romilor, 2005-2015”, se apropie de final. Cu ce rezultate? Odată cu extinderea Uniunii Europene cu România și Bulgaria, în 2007, minoritatea romă devenea cea mai însemnată (și din păcate cea mai săracă) minoritate etnică transnațională din Europa: 12-14 milioane de oameni, reprezentând circa 2% din populația lărgită a Uniunii Europene. Se cunoaște faptul că romii au suferit mereu din cauza problemelor sociale și economice în aproape
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
și europene pentru rezolvarea problemelor unei etnii, „Deceniul de Incluziune a Romilor, 2005-2015”, se apropie de final. Cu ce rezultate? Odată cu extinderea Uniunii Europene cu România și Bulgaria, în 2007, minoritatea romă devenea cea mai însemnată (și din păcate cea mai săracă) minoritate etnică transnațională din Europa: 12-14 milioane de oameni, reprezentând circa 2% din populația lărgită a Uniunii Europene. Se cunoaște faptul că romii au suferit mereu din cauza problemelor sociale și economice în aproape toate statele europene. La o privire
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]