3,506,575 matches
-
1991, reușind să obțină 16 locuri în Parlamentul de la Varșovia. Scopul declarat al formațiunii era unul cuviincios: combaterea alcolismului prin înlocuirea spirtoaselor... cu berea. Deci, pentru noi, care încercăm să ne perfecționăm în această materie, câmpul e larg... Deși nu mai suntem chiar începători...
Meşteri inventatori de partide by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296357_a_297686]
-
De-a lungul timpului, România a dat diplomației nume de referință în materie, personalități care au contribuit decisiv la edificarea și dezvoltarea politicii externe românești. Istoria fastă a diplomației românești de cel mai înalt nivel are rădăcini în Evul mediu, când la București a funcționat, în perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu, un cabinet diplomatic remarcabil, care a permis relații strânse cu principalele capitale europene — Viena, Paris, Veneția, Moscova, Roma, Cracovia, Constantinopol ș.a. Voievodul
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
reprezinte interesele țării la curțile străine, precum Gheorghe Castriotul, David Corbea și Teodor Corbea (trimiși în Rusia), învățatul Nicolae Comnen Papadopol (trimis pe lângă Papa Clement al XI-lea). Per ansamblu, Curtea domnească din București a concentrat în acele vremuri cea mai intensă activitate diplomatică din Europa de sud-est, cu stolnicul Constantin Cantacuzino dirijând corespondența domnului român cu suveranii creștini. Tradiția diplomatică românească a continuat și înregistra, la mijlocul secolului al XIX-lea, o altă personalitate notabilă: Ion Ghica (1816-1897). Revoluționar pașoptist, prinț
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
statului. „Eu însumi, părăsind cîmpul înflorit al literaturei și aruncîndu-mă în torentul politic, îmi culcasem muza în fundul unui portofoliu ministerial și o acoperisem cu un teanc de hîrtii oficiale, de memuare, de note consulare etc. etc.”, scria poetul două decenii mai târziu, după ce slujise cu aplomb diplomația românească, în special în capitala Franței, unde a obținut recunoașterea dublei alegeri a lui Cuza și de unde a lucrat cu folos pentru același lucru și în cazul Angliei, precum și al italienilor din Torino. De
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
la Berlin și Viena, Ștefan Golescu la Berlin și Paris, prințul Obolenski, un apropiat al domnitorului, la Petersburg. Un alt apropiat al lui Cuza, marele om de stat Mihail Kogălniceanu (1817-1891) a manifestat preocupare pentru diplomație încă din tinerețe. Mult mai târziu, însă, în 1880, cu anvergura demnitarului de rang înalt, avea să sosească în capitala Franței ca primul ministru plenipotențiar al României la Paris. Activitatea sa în prima legație a țării într-unul din cele mai importante puncte ale politicii
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
încă din tinerețe. Mult mai târziu, însă, în 1880, cu anvergura demnitarului de rang înalt, avea să sosească în capitala Franței ca primul ministru plenipotențiar al României la Paris. Activitatea sa în prima legație a țării într-unul din cele mai importante puncte ale politicii externe românești și-a păstrat o mare însemnătate, pe care revista noastră a detaliat-o într-un amplu material dedicat personalității lui Kogălniceanu. În zorii secolului XX se remarca în arealul diplomatic Dumitru (Take) Ionescu (1858-1922
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
stat român s-a deplasat în numeroase rânduri în capitalele marilor țări europene pentru a pleda cauza României. La loc de frunte în galeria marilor diplomați români se află, fără îndoială, Nicolae Titulescu (1882-1941). În perioada 1928-1936, a fost de mai multe ori ministru de Externe al României, iar începând cu anul 1921 a fost ca delegat țării noastre la „Liga Națiunilor” (predecesoare a ONU), fiind ales de două ori președinte al organizației. Patriot fără preget și diplomat cu însușiri de
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
în momentul când Hitler și-a dat seama ce obstacol major îl reprezintă Nicolae Titulescu pentru planurile sale, a hotărât să-l înlăture”. De altfel, cariera sa impresionantă și susținerea pe tot parcursul vieții a intereselor României au fost obiectul mai multor articole publicate în paginile revistei noastre. Printre reprezentanții de frunte ai politicii externe românești mai pot fi amintiți Constantin Argetoianu, Lucian Blaga, Neagu Djuvara, Mircea Eliade, Alexandru Paleologu, Tudor Vianu, Duiliu Zamfirescu, Mircea Malița ș.a. Epocă după epocă, diplomația
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
planurile sale, a hotărât să-l înlăture”. De altfel, cariera sa impresionantă și susținerea pe tot parcursul vieții a intereselor României au fost obiectul mai multor articole publicate în paginile revistei noastre. Printre reprezentanții de frunte ai politicii externe românești mai pot fi amintiți Constantin Argetoianu, Lucian Blaga, Neagu Djuvara, Mircea Eliade, Alexandru Paleologu, Tudor Vianu, Duiliu Zamfirescu, Mircea Malița ș.a. Epocă după epocă, diplomația românească a continuat o tradiție de excepție prin personalități remarcabile, ivite în mod fericit de fiecare
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
de infracțiuni cu violență (domeniul avea o atracție aparte pentru un tânăr avocat), că dosarele penale de azi și de câțiva ani încoace vor fi dominate de infracțiuni de corupție, iar termenul „penal” va ajunge adjectiv pentru oamenii politici contemporani. Mai pe scurt, nu se auzise pe vremea aceea așa mult de corupție, corupți și corupători, iar dreptul penal pentru practicieni era acel domeniu al luptei la bară pentru a-i asigura celui inculpat un proces drept și o apărare echitabilă
Dilemele clişeului „penal” by Arin Alexandru Avramescu () [Corola-website/Journalistic/296358_a_297687]
-
fi suspect într-un dosar penal, inculpat sau condamnat penal, dar niciodată nu va fi el însuși penal. Puține sunt subiectele care pot trezi sau menține interesul public și care nu trec prin lupa atentă a sondajelor de opinie, pentru ca mai apoi să poposească în discursul politicienilor. Domeniul juridic, cu precădere în fațeta sa judiciară, mai spectaculoasă și mai aproape de cetățean, întrepătrunsă cu viața acestuia de zi cu zi, nu a scăpat nici el interesului politic. Trist și frustrant pentru cei
Dilemele clişeului „penal” by Arin Alexandru Avramescu () [Corola-website/Journalistic/296358_a_297687]
-
el însuși penal. Puține sunt subiectele care pot trezi sau menține interesul public și care nu trec prin lupa atentă a sondajelor de opinie, pentru ca mai apoi să poposească în discursul politicienilor. Domeniul juridic, cu precădere în fațeta sa judiciară, mai spectaculoasă și mai aproape de cetățean, întrepătrunsă cu viața acestuia de zi cu zi, nu a scăpat nici el interesului politic. Trist și frustrant pentru cei care îl slujim, în haina de avocat sau în cea de judecător...
Dilemele clişeului „penal” by Arin Alexandru Avramescu () [Corola-website/Journalistic/296358_a_297687]
-
Puține sunt subiectele care pot trezi sau menține interesul public și care nu trec prin lupa atentă a sondajelor de opinie, pentru ca mai apoi să poposească în discursul politicienilor. Domeniul juridic, cu precădere în fațeta sa judiciară, mai spectaculoasă și mai aproape de cetățean, întrepătrunsă cu viața acestuia de zi cu zi, nu a scăpat nici el interesului politic. Trist și frustrant pentru cei care îl slujim, în haina de avocat sau în cea de judecător...
Dilemele clişeului „penal” by Arin Alexandru Avramescu () [Corola-website/Journalistic/296358_a_297687]
-
Instituție supremă de cultură și de știință a României, Academia Română, cel mai înalt for al țării, este o entitate recunoscută pentru rolul pe care l-a avut de-a lungul istoriei naționale, dovedindu-se, prin competență și luciditate, un îndreptar al vieții spirituale românești. O trecere în revistă a personalităților aflate la
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
major în societatea românească, instituția a fost condusă de reprezentanți de frunte ai științei și culturii, mulți dintre ei și oameni de stat. Ion Heliade-Rădulescu a condus Academia Română în perioada 1867-1870. Se remarcase în societatea românească drept unul dintre cei mai reputați scriitori, filologi și oameni politici. Considerat uni important ctitor al culturii naționale (a militat pentru unificarea limbii române), a fost membru fondator al Academiei Române și primul său președinte. Un reprezentant e seamă al științelor exacte, economistul și matematicianul Ion
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
fost o personalitate marcantă a celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea. A fost din 1874 membru titular al Societății Academice Române și președinte al acesteia, apoi, după ce instituția a fost redenumită Academia Română, a fost președinte în mai multe rânduri (1879-1882, 1884-1887, 1890-1893 și 1894-1895). Din domeniul marilor oameni de stat ai României s-a aflat în fruntea Academiei Române Mihail Kogălniceanu, în perioada 1887-1890, unul dintre cei mai importanți oameni politici ai vremii sale, cu rol central în
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
după ce instituția a fost redenumită Academia Română, a fost președinte în mai multe rânduri (1879-1882, 1884-1887, 1890-1893 și 1894-1895). Din domeniul marilor oameni de stat ai României s-a aflat în fruntea Academiei Române Mihail Kogălniceanu, în perioada 1887-1890, unul dintre cei mai importanți oameni politici ai vremii sale, cu rol central în evenimente naționale majore ca Unirea Principatelor și declararea Independenței de stat a țării. Între anii 1907-1910 s-a aflat la cârma celui mai prestigios for academic român reputatul inginer Anghel
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
Kogălniceanu, în perioada 1887-1890, unul dintre cei mai importanți oameni politici ai vremii sale, cu rol central în evenimente naționale majore ca Unirea Principatelor și declararea Independenței de stat a țării. Între anii 1907-1910 s-a aflat la cârma celui mai prestigios for academic român reputatul inginer Anghel Saligny, unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea și construcția podurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, întemeietor al ingineriei românești. A realizat o capodoperă inginerească, sistemul de poduri de la Cernavodă, cea
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
prestigios for academic român reputatul inginer Anghel Saligny, unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea și construcția podurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, întemeietor al ingineriei românești. A realizat o capodoperă inginerească, sistemul de poduri de la Cernavodă, cea mai grandioasă de acest fel din Europa continentală la ora construirii sale și încă multă vreme după aceea. Un mandat de trei ani în fruntea Academiei Române (1926-1929) l-a avut un alt nume de referință al cercetării românești, Emil Racoviță, numit
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
a organizat ședința de constituire a Asociației Oamenilor de Știință din România. Un alt matematician de talie internațională, Miron Nicolescu, s-a aflat în fruntea Academiei Române între 1966-1975, după ce fusese anterior membru titular încă din 1938. Poziția în fruntea celui mai important for al țării venea să încununeze o contribuție majoră la științele exacte mondiale, recunoscută ca atare prin calitatea de vicepreședinte al Uniunii Internaționale de Matematică. Cercetarea științifică românească a fost prezentă la vârful Academiei Române și prin mandatul lui Theodor
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
Investment Group”, care aniversează 15 ani de apariții neîntrerupte.Încă de la primul număr, sub titlul „Balcanii”, publicația și-a propus țelul de a fi o oglindă a epocii pe care o traversează România în noul mileniu, din perspective de cea mai mare importanță: integrarea în structurile euro-atlantice, drumul său zonal și european, evoluțiile social-politice pe care le-a implicat această concentrare de forțe naționale. Revista, devenită „Balcanii și Europa”, s-a constituit într-o voce activă, o publicație de opinie și
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
zonei balcanice în tabloul geopolitic contemporan. „Balcanii și Europa” a găzduit în paginile sale numeroase dezbateri, susținute de oameni politici de primă mărime, printre care președinți de state, reprezentanți ai Uniunii Europene, ambasadori, miniștri, care au abordat unele dintre cele mai importante tematici ale evoluției din ultimii 15 ani, atât națională, cât și internațională. La rândul lor, analiști de prestigiu au tratat teme de cea mai stringentă actualitate. În paginile publicației și-au găsit un loc de cinste mari personalități ale
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
președinți de state, reprezentanți ai Uniunii Europene, ambasadori, miniștri, care au abordat unele dintre cele mai importante tematici ale evoluției din ultimii 15 ani, atât națională, cât și internațională. La rândul lor, analiști de prestigiu au tratat teme de cea mai stringentă actualitate. În paginile publicației și-au găsit un loc de cinste mari personalități ale istoriei naționale, în cadrul unor rubrici în care au fost redate adevăruri istorice altădată ignorate. Întregul demers jurnalistic al publicației a aparținut exclusiv redacției, fără ingerințe
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
societății românești, precum și reprezentanți de seamă ai vieții scocial-politice și diplomatice. An de an, articol cu articol, „Balcanii și Europa” și-a consolidat binemeritatul renume de publicație distinctă, implicată, obiectivă, așa cum este încă de la momentul apariției sale. Recunoaștere din partea celui mai înalt for academic al României „Balcanii și Europa”, publicație de înaltă ținută, s-a făcut remarcată de-a lungul anilor, fiind apreciată pentru abordarea echidistantă și cu o certă contribuție la reflectarea transformărilor ce au avut loc în România și
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
echidistantă și cu o certă contribuție la reflectarea transformărilor ce au avut loc în România și zona Balcanilor, în regiune și în lume. Ca o recunoaștere a acestor strădanii jurnalistice, precum și a sprijinului acordat Diasporei românești în Europa, Academia Română, cel mai prestigios for românesc, a acordat publicației o importantă diplomă, „Distincția Culturală”. În acest fel s-a evidențiat contribuția continuă a revistei la reflectarea demersurilor politice, diplomatice, a evoluțiilor sociale și culturale, la analiza complexă, temeinică, documentată, internă și internațională. Aparițiile
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]