3,506,575 matches
-
care cancelarul Catedralei Notre Dame încerca să le impună învățământului, un număr important de profesori se instalează în anexele mănăstirii de pe colina Sfintei Genoveva. În 1250, aici funcționau deja vreo 60 de colegii, care asigurau adăpost, hrană și „repetiții” pentru mai bine de 700 de escholiers. Dintre aceste colegii, cel întemeiat la 1257 de Robert de Sorbon avea să fie de departe cel mai celebru; reconstruită de Cardinalul de Richelieu în sec. XVII și apoi refăcută în sec. XIX, Sorbona este
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
Genoveva. În 1250, aici funcționau deja vreo 60 de colegii, care asigurau adăpost, hrană și „repetiții” pentru mai bine de 700 de escholiers. Dintre aceste colegii, cel întemeiat la 1257 de Robert de Sorbon avea să fie de departe cel mai celebru; reconstruită de Cardinalul de Richelieu în sec. XVII și apoi refăcută în sec. XIX, Sorbona este și azi una din marile universități ale lumii. În sec. XIV, orașul este un focar activ de mișcări populare, culminând cu răscoala condusă
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
din temelii după planurile Baronului Haussman, în bună măsură și pentru a evita, prin largile străzi și bulevarde care îi dau și azi o măreție aparte, posibilitatea ridicării de baricade. Aproape 100 de ani după Comună, febrilele mișcări studențești din mai 1968 vor dovedi că se pot totuși ridica baricade și în Parisul lui Napoleon al III-lea, și în cel al lui Charles de Gaulle. Acestei îndelungate și rebele istorii Parisul contemporan i-a adăugat mereu noi și noi capitole
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
i-a adăugat mereu noi și noi capitole. Câteva dintre ele se referă la mitologia urbană a banditului romantic, înfloritoare pe seama lui Villon, dar și a bandelor din istoria recentă a orașului, „banda lui Bonnot”, clanurile din Montmartre sau și mai recentele imperii ale drogurilor din cabaretele „chic” ale orașului. Dar această lume pestriță și pitorescă este de fapt în mare măsură controlată de excelenta poliție franceză. Unde forța acesteia se poticnește însă este în cartierele mărginașe de blocuri mizere și
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
Dar această lume pestriță și pitorescă este de fapt în mare măsură controlată de excelenta poliție franceză. Unde forța acesteia se poticnește însă este în cartierele mărginașe de blocuri mizere și stereotipe ale anilor ’60, populate și controlate de emigranți, mai ales musulmani, și unde poliția de fapt nici nu mai îndrăznește să pătrundă. Asemeni zonelor de maximă criminalitate din marile metropole americane, aceste enclave reprezintă marea problemă a Parisului contemporan. Ele sunt doar în parte efectul „islamizării” Parisului, fiindcă nimeni
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
mare măsură controlată de excelenta poliție franceză. Unde forța acesteia se poticnește însă este în cartierele mărginașe de blocuri mizere și stereotipe ale anilor ’60, populate și controlate de emigranți, mai ales musulmani, și unde poliția de fapt nici nu mai îndrăznește să pătrundă. Asemeni zonelor de maximă criminalitate din marile metropole americane, aceste enclave reprezintă marea problemă a Parisului contemporan. Ele sunt doar în parte efectul „islamizării” Parisului, fiindcă nimeni nu ne poate garanta, dimpotrivă, că opțiunile religioase sau originea
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
aceste acte de barbarie par o caricatură tragică a mișcărilor studențești din 1968 și vădesc un refuz destructiv al oricărei forme de educație și chiar de activitate intelectuală. Grefarea lor pe trunchiul unor manifestații studențești este de aceea cu atât mai semnificativă. Chiar la începutul acestui ani, tragedia de la Charlie Hebdo a însemnat cu stigmatul intoleranței și rasismului cea mai tolerantă capitală a lumii; marea manifestație populară din 11 februarie 2015 a exprimat refuzul indignat al parizienilor, dar și al altor
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
oricărei forme de educație și chiar de activitate intelectuală. Grefarea lor pe trunchiul unor manifestații studențești este de aceea cu atât mai semnificativă. Chiar la începutul acestui ani, tragedia de la Charlie Hebdo a însemnat cu stigmatul intoleranței și rasismului cea mai tolerantă capitală a lumii; marea manifestație populară din 11 februarie 2015 a exprimat refuzul indignat al parizienilor, dar și al altor mari orașe franceze, în fața acestor forme moderne de barbarie. Doar că ecoul acestor evenimente se regăsește azi nu doar
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
Ruse. Va rezista oare Parisul tradițional - citadela universitară, capitala marilor dezbateri literare, politice și intelectuale, orașul republican al marilor revoluții, fermecătorul oraș al luminilor - în fața acestor multiple asalturi și sfâșieri? Sau ar trebui să ne precipităm cu disperare să-l mai admirăm odată înainte de a fi înghițit de istorie?
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
de pe toate meridianele își vor împărți acum timpul între reședința urbană și cea de la țară. Regăsim acest model al verilor petrecute „la moșie” până târziu, în sec. XIX, atât în literatura rusă, cât și în cea de la noi. În Moldova mai ales, se adaugă obiceiul petrecerii lunilor de vară la mănăstiri (Neamț, Secu, Văratec, Agapia, Durău, Sihăstria), cum o atestă corespondența epocii, de pildă cea a lui Vasile Alecsandri. Din nou, e vorba de o minoritate avută, care se retrăgea din
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
lui Vasile Alecsandri. Din nou, e vorba de o minoritate avută, care se retrăgea din calea vipiei estivale în zone rurale, când nu evada în străinătate, „la băi”. Moda frecventării acestor izvoare de sănătate acvatică, dar și de distracții mult mai puțin igienice, pe care le atestă pretutindeni asocierea între ape minerale și cazinouri, data și ea din Antichitate; să amintim doar celebrele Băi ale lui Hercule, din Dacia romană. Ea cucerește însă, încă de la finele sec. XIX, teritorii tot mai
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
mai puțin igienice, pe care le atestă pretutindeni asocierea între ape minerale și cazinouri, data și ea din Antichitate; să amintim doar celebrele Băi ale lui Hercule, din Dacia romană. Ea cucerește însă, încă de la finele sec. XIX, teritorii tot mai întinse, de la Marienbad și Vichy la Karlsbad, Tușnad și Balvanyos. Pentru marea majoritate a orășenilor însă, vara rămâne, ca în „Schițele” lui Caragiale, anotimpul canicular și perpetuu însetat al caldarâmului fierbinte, rareori întrerupt de câte o scurtă excursie la Sinaia
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
mănăstirii Sinaia, ctitorită între 1690-1695 de către Mihai Cantacuzino, Mare Spătar, și numită așa după numele Peninsulei Sinai, unde spătarul fusese în hagealâc. La 5 august 1866, principele Carol I al României a ajuns la Mănăstirea Sinaia, dar abia două decenii mai târziu familia regală își va stabili acolo reședința de vară, construind complexul castelului Peleș (1873-1883). Încep să se ridice și hoteluri, și vile ale marilor familii din anturajul Curții, curând Sinaia se va îmbăgăți și cu un monumental cazinou (1912-1913
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
cazinou (1912-1913) - semnul concret al funcției de odihnă și divertisment, înainte de toate pentru protipendadă, pe care stațiunea îl dobândise durabil. După primul război mondial se petrec însă câteva transformări importante în societate, cu efecte notabile și în peisajul vacanțelor. Cea mai spectaculoasă se situază la joncțiunea dintre apariția concediilor remunerate și creșterea spectaculoasă a importanței sporturilor în viața cotidiană. După secole de latență, educația fizică și sportul revin în rândul practicilor urbane curente; medicii încep să facă elogiul razelor solare, acompaniind
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
solare, acompaniind astfel creșterea explozivă a celor care se expun la plajă. Dincolo de tradiționalul repaos duminical, apare acum un timp dedicat propriei persoane: societatea inventează ceea ce se numește loisir, timpul consacrat divertismentului. Acum intră în vocabularul curent expresia engleză week-end. Mai mult, sub presiunea mișcărilor sindicale tot mai influente și a temerii față de modelul comunist, în perioada interbelică se instituie mai pretutindeni dreptul salariaților la concediu plătit. În aceste condiții, o vilegiatură nu mai e un privilegiu excepțional și devine o
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
care se expun la plajă. Dincolo de tradiționalul repaos duminical, apare acum un timp dedicat propriei persoane: societatea inventează ceea ce se numește loisir, timpul consacrat divertismentului. Acum intră în vocabularul curent expresia engleză week-end. Mai mult, sub presiunea mișcărilor sindicale tot mai influente și a temerii față de modelul comunist, în perioada interbelică se instituie mai pretutindeni dreptul salariaților la concediu plătit. În aceste condiții, o vilegiatură nu mai e un privilegiu excepțional și devine o practică anuală a familiilor de condiție medie
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
dedicat propriei persoane: societatea inventează ceea ce se numește loisir, timpul consacrat divertismentului. Acum intră în vocabularul curent expresia engleză week-end. Mai mult, sub presiunea mișcărilor sindicale tot mai influente și a temerii față de modelul comunist, în perioada interbelică se instituie mai pretutindeni dreptul salariaților la concediu plătit. În aceste condiții, o vilegiatură nu mai e un privilegiu excepțional și devine o practică anuală a familiilor de condiție medie, mai ales în anii de redresare economică de după Marea Criză. Poate cea mai
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
intră în vocabularul curent expresia engleză week-end. Mai mult, sub presiunea mișcărilor sindicale tot mai influente și a temerii față de modelul comunist, în perioada interbelică se instituie mai pretutindeni dreptul salariaților la concediu plătit. În aceste condiții, o vilegiatură nu mai e un privilegiu excepțional și devine o practică anuală a familiilor de condiție medie, mai ales în anii de redresare economică de după Marea Criză. Poate cea mai cunoscută ilustrare literară a acestor noi realități este, în literatura română, piesa lui
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
influente și a temerii față de modelul comunist, în perioada interbelică se instituie mai pretutindeni dreptul salariaților la concediu plătit. În aceste condiții, o vilegiatură nu mai e un privilegiu excepțional și devine o practică anuală a familiilor de condiție medie, mai ales în anii de redresare economică de după Marea Criză. Poate cea mai cunoscută ilustrare literară a acestor noi realități este, în literatura română, piesa lui Mihail Sebastian, „Jocul de-a vacanța”, care pune în lumină deopotrivă sentimentul de libertate al
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
mai pretutindeni dreptul salariaților la concediu plătit. În aceste condiții, o vilegiatură nu mai e un privilegiu excepțional și devine o practică anuală a familiilor de condiție medie, mai ales în anii de redresare economică de după Marea Criză. Poate cea mai cunoscută ilustrare literară a acestor noi realități este, în literatura română, piesa lui Mihail Sebastian, „Jocul de-a vacanța”, care pune în lumină deopotrivă sentimentul de libertate al timpului liber și efemerul, uneori chiar înșelător, al acestei iluzorii evadări din
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
poate ajuta vindecarea. În noiembrie 1924 apare romanul ilustru al acestei descoperiri, „Muntele vrăjit”, al lui Thomas Mann, care atestă o nouă viziune a muntelui în perioada interbelică. Pe un vârf al Caraimanului, în anii `30, se construiește sanatoriul care mai târziu avea să devină hotelul de la Cota 1400. Loc de însuflețite competiții de schi și de drumeții prin codri și peisaje fără egal, loc al vindecărilor mult așteptate și al poienelor însorite, vacanțele la munte sunt tot mai obișnuite în
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
sanatoriul care mai târziu avea să devină hotelul de la Cota 1400. Loc de însuflețite competiții de schi și de drumeții prin codri și peisaje fără egal, loc al vindecărilor mult așteptate și al poienelor însorite, vacanțele la munte sunt tot mai obișnuite în anii dintre cele două războaie mondiale, depășind cu mult spațiul inițial al „Perlei Carpaților”, care rămâne mai degrabă în seama categoriilor sedentare. Alte stațiuni de munte, în primul rând Predealul, atrag turiștii cu ambiții sportive. Existența Predealului este
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
drumeții prin codri și peisaje fără egal, loc al vindecărilor mult așteptate și al poienelor însorite, vacanțele la munte sunt tot mai obișnuite în anii dintre cele două războaie mondiale, depășind cu mult spațiul inițial al „Perlei Carpaților”, care rămâne mai degrabă în seama categoriilor sedentare. Alte stațiuni de munte, în primul rând Predealul, atrag turiștii cu ambiții sportive. Existența Predealului este inaugurată de semnarea unei convenții dintre România și Austro-Ungaria privind construirea liniei ferate Ploiești-Brașov, cu joncțiunea la punctul Predeal
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
joncțiunea la punctul Predeal, la frontiera dintre România și Austro-Ungaria, inaugurată în 1882. În 1908, Buștenii și Poiana Țapului se desprind de Predeal, iar în 1912 și Azuga devine de sine- stătătoare. În fiecare dintre aceste așezări se ridică vile mai mici sau mai impunătoare, hoteluri și pensiuni, astfel că un număr tot mai mare de locuitori ai României, mai mici și apoi mai mari, își petrec vacanțele pe Valea Prahovei. Peisajul vilegiaturistic al țării se îmbogățise subit odată cu Marea Unire
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
Predeal, la frontiera dintre România și Austro-Ungaria, inaugurată în 1882. În 1908, Buștenii și Poiana Țapului se desprind de Predeal, iar în 1912 și Azuga devine de sine- stătătoare. În fiecare dintre aceste așezări se ridică vile mai mici sau mai impunătoare, hoteluri și pensiuni, astfel că un număr tot mai mare de locuitori ai României, mai mici și apoi mai mari, își petrec vacanțele pe Valea Prahovei. Peisajul vilegiaturistic al țării se îmbogățise subit odată cu Marea Unire, dar cred că
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]